Anatomia aortei - corelatii cu etiopatogenia anevrismului de aorta

Anatomia aortei - Corelatii cu etiopatogenia anevrismului de aorta

In mijlocul tesutului conjunctiv si grasos se afla aorta abdominala si ramurile sale; vena cava inferioara si colateralele sale ; ganglionii limfatici perivasculari si ganglionii nervosi simpatici. Compartimentul vascular median prevertebral este in raport anterior cu peritoneul parietal posterior , spatiul pararenal anterior si continutul sau lateral cu spatiile perirenale , cu lama perirenala anterioara ce trece inaintea rinichiului si a pediculului renal peste aorta , vena cava inferioara si se continua cu lama anterioara din partea opusa , cu tesutul conjunctiv grasos al retroperitoneului median ; posterior cu coloana vertebrala , timentul psoasilor si prin intermediul lor cu spatiile pararenale posterioare.

Aceste raporturi permit intelegerea extensiei anumitor procese patologice provenite din retroperitoneul median sau convergente spre el .

Aorta abdominala inconjurata de grasimea perirenala situata pe fata anterostanga a coloanei vertebrale se intinde de la diafragma la L4 unde se ramifica in arterele iliace primitive. Aorta, rotunda pe sectiune, are un calibru care descreste dupa emergentele ramurilor viscerale (trunchi celiac, artera mezenterica superioara si arterele renale). Astfel calibrul maxim normal este de 30 mm pentru segmentul suprarenal si 28 mm pentru segmentul infrarenal.

Histologie

Aorta este o artera elastica , peretele este alcatuit din trei straturi : tunica interna, tunica musculara si adventice. Media are o grosime de aproape 1 milimetru si contine elastina , celule musculare netede, colagen si substanta fundamentala. Predominenta fibrelor elastice in peretele aortic si aranjamentul acestora in lamele concentrice diferentiaza artera elastica de arterele mici, musculare. O unitate lamelara este alcatuita din doua lamele elastice concentrice si din celule musculare netede , colagenul si substanta fundamentala dintre ele. Aorta toracica are 35-56 unitati lamelare, in timp ce aorta abdominala, aproximativ 28 de unitati. Inconjurand tunica medie, la exterior se gaseste adventicea care este alcatuita din tesut conjunctiv lax, fibroblasti si cantitati mici de fibre colagene si elastina. In adventice se gasesc nervii vasorum si vasa vasorum . Vasa vasorum isi au originea in arterele ce se ramifica din aorta. Acestea formeaza o retea ce vascularizeaza adventicea si media aortei toracice. Media aortei abdominale nu este alimentata de vasa vasorum.

Fiziologie

Ejectia sangelui din ventriculul stang creeaza un val de presiune ce traverseaza aorta. Cu trecerea acestei unde rezulta expansiunea si contractia radiala a peretelui arterial. Energia potentiala rezultata din forta contractiei ventriculare e stocata in peretele aortei in timpul sistolei. In timpul diastolei, peretele aortic se contracta , transformand energia potentiala in energie cinetica si ducand astfel sangele spre vasele periferice in diastola. Unda de presiune e condusa de-a lungul aortei cu o viteza de aproximativ 5 metrii pe secunda. Pe masura ce aceste unde ajung distal , conuratia acestora se schimba , crescand in amplitudine. Presiunea sistolica devine mai mare pe masura ce unda tensionala avanseaza in aorta. Incizura dicrota prezenta in portiunea proximala a aortei toracice dispare progresiv si este in general absenta in aorta abdominala. Fluxul anterograd in aorta incepe la deschiderea valvei aortice. Viteza fluxului creste rapid pana la maxim, apoi scade progresiv. La inchiderea valvei aortice, exista o perioada scurta de flux retrograd. Apoi fluxul redevine anterograd, mai ales in aorta descendenta toracica si in cea abdominala, in cursul diastolei, desi la o viteza considerabil mai mica decat cea din sistola.

Modificari ale aortei la varstnic

Fiecare din cele patru componente ale peretelui aortic (tesutul elastic, fibrele de colagen, celulele musculare netede si substanta fundamentala) se schimba cu varsta. Fibrele elastice se fragmenteaza, colagenul devine predominant fata de fibrele musculare netede si se acumuleaza progresiv glucozaminoglicani. In consecinta, aorta devine din ce in ce mai putin distensibila cu varsta, iar capacitatea ei de a absorbi fortele ce deriva din contractia ventriculului stang scade. Ca urmare , peretele aortic poate slabi , ducand la dilatatia lumenului si la elongarea si rasucirea (derularea) crosei aortice , modificari ce alcatuiesc procesul de ectazie.