Are masa miocardica cea mai mare; grosimea peretilor sai este de 9-l3 mm. Fibrele miocardice sunt dispuse in benzi musculare, din care unele inconjoara in mod circular sau spiral cavitatea VS, iar cele de la suprafata inconjoara ambii ventriculi. VS dezvolta cea mai mare forta, presiunea sistolica din VS fiind, in mod obisnuit, de 4-6 ori mai mare decat cea dezvoltata de VD, pe langa acelasi debit -bataie.
Geometria si contractia VS joaca un rol important in functia VM si VA.
Asa cum se va arata, in caz de dilatare a VS peste o anumita limita ( . 6-l), muschii papilari se indeparteaza de VM, iar CT fiind neextensibile, vor tractiona VM in jos, spre varf, impiedicand-o sa se inchida ermetic si producand insuficienta mitrala.
Invers, in caz de cardiomiopatie hipertrofica obstructiva, din cauza unei contractii excesive a regiunii varfului VS ( . 8-56), muschii papilari se deplaseaza prea mult in sus, spre VM, care nemai fiind ancorata in mod corespunzator de catre CT, sufera fie un proces de pliere in calea de ejectie, contribuind la formarea stenozei infundibulare, fie o prolabare in spre AS, contribuind la producerea unei insuficiente mitrale.In VS se descriu cele doua "cai"principale (. 2-l3):
- calea de intrare (sau de admisie), intre VM si varful VS, in care ar fi "admis" sangele care vine din AS;
- calea de iesire (CEVS) sau de ejectie, intre varf si orificiul aortic
Cele doua cai formeaza un unghi mic intre ele, cele doua orificii vallare fiind alaturate.