Fiziologia circulatiei
Sangele se deplaseaza intr-un circuit inchis, intr-un singur sens, prin circulatia sistemica si pulmonara, dispuse in serie (. 10.13.) si legate prin inima.
. 10.13. Schema circulatiei sangvine si limfatice: 1. artera pulmonara; 2. plaman; 3. vene pulmonare; 4. aorta; 5. artera hepatica; 6. artera mezenterica; 7. intestin; 8. artera renala; 9. rinichi; 10. organe; 11. vena cava inferioara; 12. vena limfatica; 13. vena renala; 14. vena porta; 15. ficat; 16. cisterna Pecquet; 17. vena suprahepatica; 18. canal toracic; 19. vena cava superioara. 232j99c
a) Circulatia prin artere
Elasticitatea se manifesta la nivelul arterelor mari, care amortizeaza unda de soc' provocata de sistola ventriculara si inmagazineaza o parte a energiei sub forma de tensiune elastica a peretilor. Arterele mari, considerate cisterne de presiune', transforma curgerea sacadata a sangelui, determinata de ritmicitatea sistolelor, in curgere continua.
Contractilitatea este caracteristica arterelor mici si arteriolelor, care isi modifica activ calibrul, prin activitatea fibrelor musculare netede din tunica lor medie. Sunt considerate ecluze de irigatie'.
Factorul principal al curgerii sangelui prin artere este activitatea mecanica a inimii. Ea determina la nivelul sistemului arterial parametri masurabili, indici importanti ai starii de sanatate (tab. 25.).
Tab. 25. Valori ale circulatiei arteriale.
Presiunea arteriala maxima, sistolica minima, diastolica |
120140 mmHg 7080 mmHg |
Viteza circulatiei in aorta in capilare |
500 mm/s 0,5 mm/s |
Pulsul arterial |
7080/min |
Volumul de sange |
circa 20% din volumul sangelui circulant |
Presiunea arteriala variaza in functie de: debitul cardiac, rezistenta periferica data de vascozitatea sangelui si de frecare, volumul sangelui circulant si elasticitatea peretilor arteriali, care scade cu varsta.
b) Circulatia capilara (tab. 26.). Circulatia capilara
se adapteaza continuu la nevoile metabolice. In re-
paus, multe capilare sunt inchise. Ele se deschid cand activitatea se
intensifica si creste nevoia de sange in
organul respectiv. Principalele proprietati ale capilarelor sunt
permeabilitatea si motricitatea.
Permeabilitatea este proprietatea capilarelor de a permite schimbul de apa si substante dizolvate intre sange si tesuturi prin filtrare, difuziune si osmoza. Peretele capilar este permeabil si pentru leucocite in drumul lor spre focarele de infectie. Proprietatea capilarelor de a-si modifica lumenul, motricitatea capilara, se datoreaza actiunii musculaturii netede din peretii arteriolelor si sfincterelor precapilare aflate sub controlul SNV simpatic.
Tab. 26. Proprietatile capilarelor.
Lungime |
0,51 mm |
Diametru |
515 μ |
Numar |
500/mm3/tesut; 3000/mm3 miocard |
Suprafata |
6000 m2 |
Viteza |
redusa; circulatie continua |
Presiune |
1030 mmHg |
Volum |
5% din sangele circulant |
c) Circulatia
prin vene (tab. 27.). Venele
sunt vasele prin care sangele vine la inima cu CO2 (din
circulatia sistemica) si cu O2 (din circulatia
pulmonara). Capacitatea lor este de circa trei ori mai mare decat a
arterelor. Proprietatile principale ale venelor sunt
distensibilitatea si contractilitatea.
Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-si mari pasiv calibrul sub actiunea presiunii sangvine, unele vene jucand rolul de rezervoare' de sange (vena hepatica, splenica). Contractilitatea venelor se datoreaza tunicii musculare netede din peretii lor si asigura mobilizarea sangelui din rezerve.
Factorii care determina intoarcerea sangelui la inima prin sistemul venos sunt: activitatea de pompa aspiro-respingatoare a inimii, prin aspiratie atriala in timpul sistolei ventriculare, aspiratia toracica in timpul inspiratiei, presa' abdominala din timpul inspiratiei, contractiile musculaturii scheletice, prezenta valvulelor venoase in venele situate sub nivelul inimii, gravitatia pentru venele situate deasupra inimii si pulsatia arterelor aflate in acelasi pachet vascular' cu venele.
Tab. 27. Valori ale circulatiei venoase.
Presiunea venoasa |
10 mmHg in venule 0 la varsarea venei cave in atriu |
Viteza circulatiei |
0,5 mm/s in venule 100 mm/ s in venele cave |
Volumul de sange |
75 % din volumul sangelui circulant |
Capilar Ind.: dozarea glicemiei, bilirubinei, hemoleucograma (HLG) sumara, AGS, test Guthrie, dozare TSH pe hartie de filtru Mater [...] |
Diagnosticul acestor forme se face de obicei rar, dupa ce s-a discutat si eventual s-au eliminat endocardita reumatismala si cea bac-teriana. 1. End [...] |
Afectiunile inflamatorii ale endocardului includ endocardul valvu-lar .si cel parietal. Cele valvulare sint mai frecvente, acesta fiind supus unor mai [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre aparatul cardiovascular |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |