Inima - alcatuirea inimii - schema structurii inimii

Inima

Alcatuirea inimii (. 6. si tab. 24.).

Inima este un organ musculos cavitar, de forma si dimensiunile unui pumn inchis. Are greutatea intre 250300 g si este situata in mediastin* (. 3.4). Este divizata in patru camere: doua atrii si doua ventricule. Acestea comunica intre ele, pe fiecare parte, prin orificiile atrioventriculare prevazute cu valvule unidirectionale. Cele doua jumatati ale inimii sunt separate prin septul atrioventricular.

Invelisul inimii este constituit din pericard, cu rol de protectie mecanica a inimii.

Peretele cardiac este alcatuit din trei straturi:

stratul mijlociu, miocardul, alcatuit din tesut muscular striat de tip cardiac;

stratul intern, endocardul, membrana epiteliala care tapeteaza la interior camerele inimii si se continua cu endoteliul vaselor mari.

. 6. Alcatuirea inimii: 1. apex; 2. perete interventricular; 3. miocard; 4. cordaje: 5. ventricul stang; 6. valvula bicuspida; 7. atriu stang; 8. vene pulmonare; 9. artera pulmonara stanga; crosa aortica; 11. artere carotide; 12. artera pulmonara dreapta; 13. vena cava superioara; 14. orificiile arterelor coronare; 15. valvule sigmoide; 16. orificiul venei coronare; 17. atriu drept:; 18. valvula tricuspida; 19. ventricul drept; 20. vena cava inferioara; 21. aorta.

. 7. Tesutul nodal: 1. nodul sinoatrial; 2. nodul atrioventricular; 3. fascicul Hiss; 4. retea Purkinje; 5. ventricul stang; 6. vena cava inferioara; 7. ventricul drept; 8. atriu drept; 9. vena cava superioara; crosa aortica; 11. vene pulmonare; 12. atriu stang.

Miocardul, muschiul cardiac, este format dintr-o retea de fibrele - diete ep baza de fibre" class="text">fibre musculare inserate pe un schelet fibros. Musculatura atriilor este mai subtire si independenta structural de musculatura ventriculara.

Fibrele musculare, cu diametrul de 1020 μ si lungimea de 3060 μ , bogate in mitocondrii si miofibrile cu striatii, au nucleu unic, situat central si functioneaza ca un sincitiu. Ele constituie miocardul adult, in grosimea acestuia se afla miocardul embrionar, singura legatura musculara intre atrii si ventricule si, in acelasi timp, sistemul excitoconductor cardiac sau tesutul nodal.

Tesutul nodal (. 7.), alcatuit din nodulii sinoatrial si atrioventricular, fasciculul Hiss si reteaua Purkinje, constituie sistemul de comanda al inimii'.

Vascularizatia miocardului. Vascularizatia arteriala se realizeaza prin doua artere coronare cu ramificatii neanastomozate*. In cazul blocarii circulatiei pe una din ramuri (datorita unui cheag de sange sau a unui spasm* arterial), teritoriul nevascularizat se necrozeaza* si se produce infarctul miocardic. Vascularizatia venoasa de revenire se realizeaza prin venele coronare, care conflueaza in sinusul coronar ce se deschide in atriul drept.

Inervatia inimii este intrinseca, asigurata prin activitatea sistemului excitoconductor propriu, si extrinseca, asigurata de SNV prin nervii cardiaci, simpatici si prin nervii vagi, parasimpatici.

Tab. 24. Schema structurii inimii.

Proprietatile miocardului. Proprietatile miocardului sunt comune cu ale muschilor striati scheletici (excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea) si proprii (automatismul).

a) Excitabilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde maximal la stimuli care egaleaza sau depasesc valoarea prag. Aceasta reprezinta legea tot sau nimic'. Inima este excitabila numai in faza de relaxare (diastola), iar in sistola se afla in stare refractara absoluta si nu raspunde la stimuli. Aceasta reprezinta legea neexcitabilitatii periodice a inimii'.

b) Automatismul reprezinta proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic. Mecanismul se bazeaza pe modificari ciclice de depolarizare si repolarizare ale membranelor celulelor acestuia. Ritmul cardiac, 7080 batai/minut, este determinat de nodulul sinoatrial si poate fi modificat de factori externi. Caldura, influentele simpatice, adrenalina, noradrenalina determina tahicardie*. Frigul, influentele parasim-patice si acetilcolina determina bradicardie*.

c) Conductibilitatea este proprietatea miocardului de a proa excitatia in toate fibrele sale. Impulsurile generate automat si ritmic de nodului sinoatrial se proa in peretii atriilor, ajung la nodulul atrioventricular si, prin fasciculul Hiss si reteaua Purkinje, la tesutul miocardic ventricular. Tesutul nodal genereaza si conduce impulsurile, iar tesutul miocardic adult raspunde prin contractii.

. 8. Ciclul cardiac: 1. contractii atriale; 2. contractii ventriculare; 3. contractia inimii; 4. repausul inimii; 5. zgomote (I. sistolic, II. diastolic); 6. deschiderea valvulei atrioventriculare; 7. deschiderea valvulei sigmoide; 8. E.K.G.

d) Contractilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prin modificari ale dimensiunilor si tensiunii. Astfel, in camerele inimii se produce o presiune asupra continutului sangvin si are loc expulzarea acestuia. Forta de contractie este mai mare in ventricule decat in atrii, iar cea mai mare este in ventriculul stang. Contractiile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile, diastole.

Contractia miocardului este similara, in esenta, cu cea a musculaturii scheletice. Miocardul necesita un aport mare de oxigen, deoarece, spre deosebire de musculatura scheletica, nu face datorie de oxigen'.

Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. La un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s. Intre sistola atriala si cea ventriculara este o diferenta de 0,1 s datorita intarzierii proarii impulsului de la nodulul sinoatrial la cel atrioventricular (. 8. si 9.).

Ciclul atrial: 0.1 s (sistola) + 0,7 s (diastola)

Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola) + 0,5 s (diastola)

Contractia inimii: atrii + ventricule 0,4 s

Relaxare: atrii + ventricule = diastola generala 0,4 s

Valori masurabile in ciclul cardiac:

Debitul sistolic = volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola, aproximativ 75 ml.

Debitul cardiac = volumul de sange trimis in organism/minut = debitul sistolic x frecventa cardiaca 75 x 75 ≈ 5,5 l/min,

Travaliul cardiac = lucrul mecanic al inimii in sistola = volumul sistolic x presiunea arteriala medie = 75 ml x 100 mmHg,

Ciclul cardiac este insotit de manifestari acustice, mecanice si electrice a caror cunoastere permite aprecierea starii de sanatate a organismului, in general, si a functionarii normale a inimii, in special.

a) Manifestarile acustice sunt reprezentate de cele doua zgomote cardiace (. 9.):

zgomotul sistolic (I), produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si de sistola ventriculara; este mai lung si de tonalitate joasa;

zgomotul diastolic (II), produs de inchiderea valvulelor semilunare ale arterei aorte si ale arterei pulmonare; este scurt si ascutit.

b) Manifestarile mecanice sunt:

socul apexian, care se percepe ca o lovitura' a varfului inimii in spatiul V intercostal stang, in sistola;

pulsul arterial, unda de distensie a peretelui arterial, provocata de variatiile ritmice ale presiunii sangvine, determinate de contractiile cardiace; este masurabil in orice punct unde o artera (de obicei, artera radiala) poate fi compresata pe un osos.

c) Manifestarile electrice, variatiile biocurentilor de depolarizare si repolarizare a miocardului, se inregistreaza sub forma electrocardiogramei (EKG), folosita frecvent in explorarile medicale (. 8.).