Structura sistemului respirator: plamanii, caile aeriene, structura alveolei

STRUCTURA SISTEMULUI RESPIRATOR

. 1. Cai aeriene superioare sectiune sagitala: 1. sinus; 2. etmoid; 3. os nazal; 4. nerv olfactiv; 5. cornet nazal; 6. palatul dur; 7. maxilar; 8. palatul moale; 9. limba; 10. mandibula; hioid; 12. epiglota; 13. laringe; 14. coloana vertebrala; 15. esofag; 16. tiroida; 17. trahee; 18. nasofaringe; 19. hipofiza.

. 2. Sectiune transversala prin laringe: 1. epiglota; 2. corzi vocale superioare; 3. glota; 4. corzi vocale inferioare; 5. cartilaj laringian.

Sistemul respirator se compune din: caile aeriene si plamani.

1.1. Caile aeriene sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea si bronhiile (. 1.).

a) Fosele nazale sunt doua conducte situate inapoia piramidei nazale, de la orificiile nazale pana la
coane. La interior sunt acoperite de mucoasa nazala, care are in partea superioara mucoasa olfactiva. Regiunea respiratorie a mucoasei este mult mai extinsa, datorita celor trei cornete nazale.

Mucoasa respiratorie, cu vascularizatie bogata, asigura preincalzirea aerului inspirat. Firele de par nazale constituie un dispozitiv de filtrare.

b) Faringele. La nivelul faringelui are loc incrucisarea caii aeriene cu cea digestiva. In faringe se deschid orificiile trompelor lui Eustachio si esofagul.

RETINETI:

Faringele are si rol de bariera in calea unor infectii. Multi agenti patogeni se opresc aici, determinand inflamatii ale mucoasei numite faringite.

c) Laringele. Aerul intra si iese din laringe prin orificiul sau superior, glota. Glota este acoperita in timpul deglutitiei cu un capacel cartilaginos, epiglota.

Laringele este organul fonatiei. Mucoasa care il captuseste formeaza doua perechi de plici*, una superioara si una inferioara, numite corzile vocale. Placile inferioare au rol in vorbire ( 2.).

Producerea sunetelor articulate este realizata de vibratia corzilor vocale in timpul expiratiei. La producerea sunetelor participa limba, buzele si organe rezonatoare: cavitatea nazala, cavitatea bucala si sinusurile osoase.

d) Traheea este un organ in forma de tub, cu o lungime de 1012 cm.

Peretele traheei poseda un schelet format din 1520 inele cartilaginoase in forma de potcoava. Partea posterioara a inelelor, dinspre esofag, este completata cu tesut conjunctiv. Traheea este captusita cu un epiteliu respirator pseudostraficat, format din celule ciliate si mucoase. Cilii vibratili, cu miscare ondulatorie permanenta, imping spre faringe surplusul de mucus* si eventualele impuritati ajunse pana aici.

e) Bronhiile. Traheea se imparte in doua bronhii principale care patrund in plamani prin hiluri si se ramifica intrapulmonar, formand arborele bronsic (. 3.). Structura lor este asemanatoare traheei.

. 3. Sectiune prin cavitatea toracica: 1. bronhie primara; 2. bronhie lobara; 3. bronhie segmentara; 4. bronhiole lobulare; 5. bronhiole terminale; 6. diafragma; 7. inima; 8. ramificatia traheei; 9. trahee; 10. laringe.

1.2. Plamanii. Plamanii alcatuiesc organele respiratorii propriu-zise, in care au loc schimburile de gaze dintre organism si aerul atmosferic. Ei sunt asezati in cavitatea toracica.

Fiecare plaman este invelit de pleura. Pleura prezinta o foita parietala, care adera la peretii toracelui, si o foita viscerala, care adera la plaman. Ele delimiteaza o cavitate pleurala, in care se gaseste lichid pleural secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol in mecanica inspiratiei.

Consistenta plamanilor este elastica, spongioasa. Pe fata externa se gasesc scizuri care impart plamanii in lobi: plamanul drept in trei lobi, iar plamanul stang in doi lobi. Pe fata interna se afla hilul plamanului, pe

unde ies si intra bronhia principala, vasele sangvine, limfatice si fibrele nervoase (plexul pulmonar). Acestea

constituie pediculul pulmonar. Baza plamanului vine in raport cu diafragma.

Plamanul este alcatuit din doua formatiuni anatomice distincte: arborele bronsic si alveolele pulmonare.

a) Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor intrapulmonare, care rezulta din ramificarea bronhiilor principale. Bronhiile principale se ramifica in: bronhiile lobare, care se distribuie la lobii pulmonari; bronhiile segmentare, ce se distribuie la segmentele pulmonare (unitati anatomice ale plamanului); bronhiolele lobulare, care deservesc lobulii pulmonari; bronhiolele terminale; bronhiolele respiratorii; ductele alveolare terminate cu alveole. Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele, formeaza acinii pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului.

Canalele aeriene lipsite de inele cartilaginoase (bronhiolele terminale si respiratorii) poseda motricitate datorata musculaturii netede din peretii lor. Simpaticul este bronhodilatator, iar parasimpaticul este bronhoconstrictor.

b) Alveolele pulmonare (. 4.) au forma unor saculeti cu pereti subtiri, adaptati schimburilor
gazoase. Epiteliul alveolar are dubla functie, fagocitara si respiratorie. Suprafata totala a acestuia este de 80120 m². In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare.

. 4. Structura alveolei: 1. fibre de reticulina; 2. endoteliu capilar; 3. membrana alveolo-capilara; 4. epiteliu alveolar; 5. monocit; 6. macrofag; 7. eritrocit; 8. fibre elastice; 9. celula conjunctiva; 10. alveola.

Peretii capilarelor impreuna cu peretii alveolelor formeaza membrana alveolo-capilara. La acest nivel au loc schimburile de gaze (. 5.).

. 5. Membrana alveolo-capilara si schimburile gazoase respiratorii: 1. pelicula acelulara; 2. epiteliu alveolar; 3. membrana bazala; 4. spatiu interstitial; 5. membrana bazala capilara; 6. endoteliu capilar; 7. eritrocit.

Vascularizatia plamanilor este dubla:

a) Vascularizatia nutritiva este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracice, care aduc la
plamani sange oxigenat, pentru arborele bronsic si parenchimul pulmonar.

Arterele bronsice insotesc arborele bronsic numai pana la nivelul bronhiolelor respiratorii. De aici se continua cu reteaua capilara din care iau nastere venele bronsice, care duc sangele cu CO₂ spre vena cava superioara.

b) Vascularizatia functionala apartine micii circulatii. In plaman, ramurile arterei pulmonare insotesc ramificatiile arborelui bronsic pana la alveole. Aici formeaza reteaua capilara functionala, la nivelul careia sangele cedeaza CO₂ si primeste O₂. In reteaua capilara isi au originea venele pulmonare, cate doua din fiecare plaman.