Este un viciu valvular, constituit de o stenozare a valvei aortice care opune un obstacol la ejectia singelui din ventriculul sting in aorta. Este asociata relatifrecvent cu insuficienta aortica.
Diagnostic pozitiv. La inspectie nu se observa nimic deosebit. In-tr-un sitadiu mai inaintat, bolnavul poate avea ameteli la trecerea din decubit in pozitia ortostatica si chiar sincope de efort. Se pare ca aceste tulburari sint datorite debitului cardiac scazut.
La examenul obiectiv, virful inimii este scoborit in spatiul al Vl-lea sau al VH-lea intercostal sting, iar in spatiile al III-lea si al IV-lea se pot observa pulsatiile inimii, datorite hipertrofiei ventriculare care il apropie de peretele costal.

Un semn caracteristic al stenozei aortice este freamatul sistolic, care se simte la palparea in orificiul aortei, de unde se proa spre vasele gitului si in spatiul subclavicuilar drept. in cazul cind se percepe cu dificultate, palparea se va face cu blonavul apleoat inainte, in expiratie. La auscultatie, in focarul aortic se aude un suflu sistolic aspru, intens, cu o intensitate care creste progresicatre mijlocul sistolei. dupa care scade la sfirsitul acesteia. Suflul se proa inspre vasele gitului, sub-ciaviara dreapta si pe toata suprafata precordiala, cu o intensificare spre regiunea apexiana. Uneori, suflul este foarte intens si se aude chiar fara sa se aplice stetoscopul pe torace, in alte cazuri poate sa fie slab, sters, cu pericolul de a fi trecut cu vederea. Pentru a evita greseli de interpretare, se sustine de unii autori ca in lipsia freamatului, numai suflul sistolic nu autoriza diagnosticul de stenoza aortica. Totusi, anatomia patologica a demonstrat ca si in aceste cazuri cu simptomatologie incompleta se gaseste un grad de stenoza. Din acest motise recomanda ca in cazurile dubioase sa se faca controale repetate o perioada mai indelungata pentru a evita greseala. Zgomotul II poate fi diminuat sau chiar sa lipseasca. Pulsul radial este slab, amplitudinea creste lent, ca sa scada de asemenea lent. De obicei este bradicardie.
Tensiunea arteriala este de obicei cu maxima scazuta sau normala. minima fiind in limite fiziologice. intr-un numar relatiscazut de cazuri, tensiunea arteriala poate fi crescuta pina la cifra de 180-200 mm Hg. in cazul unui edem pulmonar acut, bolnavul se poate prezenta cu hipertensiune arteriala, facindu-se diagnosticul de leziune cardiaca destul de dificil.
Fonocardiograma indica un suflu intens si stolie in focarul aortei, ale carui vibratii se amplifica progresiv, cu maximum la mijlocul sistolei, dupa care scad progresispre sfirsitul acesteia. in acest fel, inscrierea grafica in stenoza aortica are o forma rombica.
Klectrocardiognama prezinta o deviatie a axului electric la stinga cu aspect de hipertrofie ventriculara stinga. Hipertrofia marcata a ventriculului sting asociata cu o perfuzie coronariana relatiscazuta explica tulburarile de repolarizare (S-T si T) ca si unele tulburari de conducere.
Examenul radiologie descopera o marire a ventriculului sting cu 0 sageata ventriculara stinga marita. Butonul- aortei este de obicei mic. rareori exista o dilatatie poststenotica a aortei.
Angiocardiografia nu aduce elemente noi in diagnotic si cel mult elimina alte leziuni (asocierea cu O insuficienta aortica, stenoza infun-dibulara subaortica, stenoza istmului aortic etc).
Caleterismul poate indica diferenta de presiune intre cea intra-ventrieulara si cea aortica in timpul sistolei. Se va face doar in cazurile cu diagnostic incert (suflu de intensitate mica, lipsa freamatului) sau in caz de suspiciune a unei stenoze aortice infundibulare ( ..Cardiopatii congenitale"1).
Diagnosticul diferential se va face in primul rinei cu coarclatia aortei. Aceasta boala congenitala prezinta de asemenea un suflu sistolic intens, insa care se aude la un anumit interval de la zgomotul 1 in focarul aortei si se transmite la stinga acesteia. Exista o circulatie colaterala intercostala foarte mare, uneori cu sufluri sistolice la nivelul acestor artere. Semn foarte important este hipertensiunea arteriala marcata la membrele superioare in contrast cu tensiunea scazuta de la membrele inferioare. Deseori se asociaza si o insuficienta aortica. Examenele complementare vor indeparta acest diagnostic.
Insuficienta aortica determina un suflu sistolic la virf. care uneori poate duce la diagnosticul eronat de afectiune mitrala. Caracterul suflului, modul de proare vor ajuta la diferentiere. Nu trebuie omis ca m cadrul unei stenoze aortice, se poate forma o insuficienta mitrala functionala.
Aortitele ateromatoase sau luetice pot .provoca un suflu sistolic la focarul aortei, insa acesta este mai scurt, neinsotit de freamat si nici nu influenteaza tensiunea arteriala.
In insuficienta aortica pura se poate auzi un suflu sistolic care s-ar datori stenozei relative a orificiului aortic normal fata de dilatatia ventriculului sting si vitezei de ejectie a singelui mult crescuta. De asemenea, in valvulopatia de etiologic reumatismala este posibila

dupa unii autori chiar frecventa

asocierea stenozei cu insuficienta aortica.
Angorul se intilneste relatifrecvent in cursul bolii, asa incit unii autori considera ca durerile anginoase sint simptome care apar in stadii mai avansate. Criza anginoasa apare la efort, insa deseori fara sa poata fi legata de o cauza precipitanta, deseori noaptea in timpul somnului. Radiologie, in aceste cazuri

insa nu exiclusi se pot observa calci-fieri ale valvei aortice foarte importante de semnalat chirurgului. Traseul ECG arata semne de insuficienta coronara.
Cunoasterea stenozei aortice explica angina pectorala (diminuarea fluxului coronarian atit prin interesarea portiunii ostiumului coronar, cil si prin presiunea scazuta in aorta).
Stenoza infundibulara sau subclaviculaira este fie congenitala, fie o miocardopatie cronica obstructiva si este constituita de hipertrofia musculara care stenozeaza camera de ejectie a 'ventriculului sting. in aceasta forma, suflul sistolic ar fi situat mai jos (spatiul al III-lea sau in plin stern). Diagnosticul se face prin angiocandiografie, care arata micsorarea camerei de ejectie a ventriculului si prin cateterismul cardiac care arata nivelul la care se gaseste diferenta de presiune, respectilocul stenozarii.