Protozoarele, in general, nu prezinta elemente diferentiate, exciilitatea fiind o proprietate difuza a intregii citoplasme. La unele ciliate apare o diferentiere, in sensul ca cilii au, in acelasi timp, functie de receptori si de organe mobile. Ramony Cajala distins schematic urmatoarele perioade in evolutia filogenetica a sistemului nervos la metazoare.
1. Faza de exciilitate (a ejectorilor izolati), caracterizeaza treapta de evolutie a spongierilor. Sistemul nervos inca lipseste, dar este prezent un inel de tesut muscular. Intre celulele epi-teliale si efectorii musculari nu exista nici o legatura, muschii fiind stimulati direct.
2. Aparitia receptorilor specializati (celule senzoriale rudimentare) se intilneste la celenterate (stelele de mare, corali). Din celulele epiteliale se diferentiaza celule receptoare, care conduc impulsurile, prin prelungirile lor, de la stratul epitelial extern la elementele contractile subjacente. Apare un arc reflex primitiv, simplu, alcatuit dintr-un singur neuron, cel aferent, care indeplineste si functie de receptor, si din sinapse neuro-musculare (. 37).
3. Sistem nervos alcatuit din receptori senzitivi, neuroni interpusi si tesut muscular. Sistemul nervos reprezinta la aceste animale o retea de celule si
fibre imprastiate intre tesuturi, sub forma unui plex. in acest stadiu, mai evoluat, miscarile sint mai bine coordonate, sistemul nervos indeplinind o functie de integrare. Aceasta organizare se pastreaza si la animalele superioare, in structura aparatelor autonome intramurale (intestin).
4. Sistem nervos al animalelor primiti cu organizare pluri-metamerica apare la viermi. In organizarea acestui tip de
sistem nervos este caracteristica prezenta neuronilor de asociatie intre receptorul si efectorul unui metamer cu metamerii supra- si subjacenti. Arhitectonic se contureaza un sistem nervos central, reprezentat de ganglionii cerebroizi, uniti cu maduva abdominala prin inelul esofagian. Neuronii sint in contiguitate, apar sinapse inhibitorii, iar impulsurile sint conduse in
fibrele nervoase nedecremential, ceea ce reprezinta perfectionari in transmiterea nedistorsionata a mesajelor nervoase.
Astfel, nematodul Ascaris numara 162 neuroni iar lipitoarea (Hyrudo medicinalis) are cea 350 neuroni in sistemul nervos central, organizati intr-o ordine cunoscuta (. 38). Dintre acestia, 14 raspund la stimulii cutanati (tact, presiune, strivire), aplicati pe intregul tegument. Asemenea sisteme simple, cu numar limitat de elemente neuronale, ofera azi modele de studiu pe unitati complete sub raport morfologic si functional, in care, cu microelectrode, poate fi urmarita activitatea fiecarei celule nervoase, la stimuli senzoriali adecvati, in acelasi timp cu reactiile efectorii. Se poate in acest mod exprima, in termeni exclusiv neurali, comportamentul animalelor pe aceasta treapta de evolutie.
5. Aparitia neuronilor suprasegmentari cu rol de reglare (coordonare, integrare), al caror corp este localizat in ganglionul cerebroid. in aceasta etapa arcurile reflexe, prin care ganglionul cerebroid integreaza si regleaza functiile, sint alcatuite din receptori, neuroni senzitivi, care conduc centripet (aferent), si neuroni motori, cu conducere eferenta, care se termina in organe efectoare. in general, la animalele cu simetrie bilaterala se intilneste o structura cerebrala situata anterior si trunchiuri nervoase. Cea mai avansata dezvoltare de acest tip se intilneste la rtebrate; apar mecanismele de feed back (reglare inrsa).
