Somnul este un fenomen fiziologic natural, al animalelor superioare, care consta, in .principal, in limitarea relatiilor constiente cu mediul si diminuarea majoritatii func-tiilor organismului. Se deosebeste de starile patologice de pier-derea cunostintei (coma, narcoza etc), prin aceea ca din
somn subiectul poate fi trezit prin stimulari senzoriale. Somnul re-prezinta un. mecanism homeostatic in refacerea functiilor El are un caracter bioritmic preventiv, intrucit nu apare numai in urma uzurii functionale, a oboselii. Factorul homeostatic, reglat la un nivel optimal, este exciilitatea sistemelor de reglare. Interesind in primul rind functiile cerebrale, insusi mecanismul de reglare a somnului este cerebral.
Somnul fiziologic se caracterizeaza electroencefalografic prin fenomene de diminuare a activitatii cerebrale. Astfel, in
relaxare musculara, la subiectul culcat, cu ochii inchisi, apar fuse de unde alfa. in somn, cu cit acesta este mai profund, frecventa undelor devine tot mai mica (unde lente fl) si amplitudinea creste. Aceste trasee sincronizate sint caracteristice somnului adinc, fara vise. Fragmentar, pe durata acestuia, apar faze denumite somn paradoxal, care se manifesta electric prin trasee desincronizate, cu un ritm rapid asociat, cu_ accelerarea inimii si respiratiei si
caracteristic
cu miscari rapide ale ochilor. Acest tip de somn a fost denumit REM (Rapid Eye Movements), spre deosebire de NREM (somn Non-REM). Somnul REM este faza in care se produc visele, care,
asa cum s-a demonstrat electroencefalografic
caracterizeaza
somnul tuturor mamiferelor. Treziti in cursul somnului REM, toti subiectii relateaza ca visau. Daca trezirea se practica cu regu-laritate, in mod repetat, la inceputul fazelor REM la, acelasi subiect, el prezinta o stare de oboseala, cu iriilitate, teama, nesiguranta. Geneza somnului REM este in neuronii adrener-gici din protuberanta. Dupa distrugerea lor, sau dupa sectionarea fibrelor ascendente adrenergice, el nu mai apare. Se presupune, in raport de aceste fapte, ca, in cursul etapelor REM, creierul isi organizeaza, dupa legi proprii, inca neclarificate, informatiile receptionate in cursuj_zilei. Expresia unui proces de refacere activa a creierului in somn e si constatarea ca debitul circulator cerebral nu scade in cursul somnului. De fapt, secvente ale acestor informatii, mai ales cind ele au cuprins o mare parte din activitatea mentala din ziua precedenta, apar in vis, asociate fregvenlAU_alte informatii depozitate in memorie: Deci
visele nu au nici o alta origine si nici alta semnificatie decit cea fiziologica.
Fazele de REM dureaza eea-20%-din totalul somnului, cu durata de 20 minute, in total aproximativ 90 de_minute pe noapte.
Necesitatea de somn pe 24 de ore
rsta somn zilnic %REM
1-l5 zile 16 ore 50
35 luni 14 ore 40
2 3 ani 13 ore 25
59 ani 11 ore 19
10-l4 ani 9 ore 20
19-30 ani 8 ore 22
33-45 ani 7 ore 19
50-70 ani 6 ore 15
In timpul somnului principalele functii ale creierului diminua: ritmul cardiacij)reMunea_arieriala