Oasele piciorului: tarsul, astragalul, calcaneul, navicularul, cuboidul, cuneiformele

OASELE PICIORULUI

Sunt reprezentate de 26 de oase, dispuse in trei grupe: tarsul. metatarsul si oasele degetelor.

TARSUL

Tarsul este format din sapte oase dispuse in doua randuri:

a) un rand posterior cu doua oase suprapuse: talusul sus si calcaneul jos;

b) un rand anterior cu celelalte cinci oase: navicularul, cuboidul si trei cuneiforme.

Oasele tarsului pot fi grupate si in doua randuri antero-posterioare:

un rand medial ce cuprinde talusul, navicularul si cele trei cuneiforme

un rand lateral in care se gasesc calcaneul si cuboidul.

TALUSUL sau ASTRAGALUL

Este situat in varful masivului tarsian, fiind interpus intre oasele gambei, respectiv calcari eu si navicular. El este format dintr-un corp, un cap si un col ce uneste primele doua portiuni. Portiunile talusului sunt bine izolate si usor de recunoscut, cu toate acestea este considerat in intregime si at cu un cuboid caruia i se descriu sase fete

TIP - os scurt pereche

ORIENTARE Se aseaza inainte capul, in sus trohleea, l 626j99g ateral fata articulara triunghiulara

ELEMENTE DESCRIPTIVE

Fetele talusului sunt: superioara, inferioara, laterala, mediala, anterioara si posterioara.

Fata superioara

Este in cea mai mare parte articulara.

Ea prezinta trohleea talusului prelungita medial cu fetisoara maleolara mediala si lateral cu fetisoara maleolara laterala care se articuleaza cu procesele maleolare ale tibiei(medial) si fibulei(lateral).

Trohleea talusului prezinta un sant anteroposterior, doua povarnisuri si doua margini (cea laterala fiind mai inalta si mai pronuntata ca cea mediala).

Fata superioara se articuleaza cu scoaba gambiera (formata de fata articulara inferioara de pe epifiza distala a tibiei, maleola mediala si maleola laterala).

Inaintea trohleii, fata superioara prezinta o mica suprafata neregulata ce apartine colului.

Fata inferioara prezinta dinainte inapoi trei fetisoare articulare pentru calcaneu:

a) fata calcaneana anterioara;

b) fata calcaneana mijlocie;

c) fata calcaneana posterioara; fetele calcaneana posterioara si cea mijlocie sunt separate printr-un sant numit santul talusului.

Fata laterala prezinta procesul lateral al talusului pe care se sprijina fetisoara maleolara laterala a osului. Inaintea si inapoia procesului lateral, fata este neregulata si da insertii unor ligamente.

Fata mediala este neregulata. Da insertii unor ligamente.

Fata anterioara prezinta capul talusului care

este o proeminenta rotunjita.

prezinta fata articulara pentru navicular.

Fata posterioara prezinta procesul posterior al talusului care este strabatut de un sant limitat prin doi tuberculi: unul lateral, si altul medial. Santul este strabatut de tendonul muschiului flexor lung al halucelui.

CALCANEUL

Este cel mai voluminos os al tarsului. Are o forma prismatica, fiind alungit anteroposterior si usor turtit transversal. Are sase fete

TIP os scurt

ORIENTARE. Se aseaza in sus fata prevazuta cu trei fetisoare articulare, posterior extremitatea cea mai voluminoasa, medial fata cu un sant adanc.

ELEMENTE DECRIPTIVE

Fata superioara prezinta dinainte inapoi:

a.       fata talara anterioara;

b.      fata talara mijlocie ;

c.       santul calcaneului - cand talusul si calcaneul sunt suprapusi, santul calcaneului si santul talusului formeaza un canal numit sinus tarsi;

d.      fata talara posterioara;

e.       inapoia suprafetelor articulare precedente, fata superioara a calcaneului intra in contact cu o masa adipoasa situata inaintea tendonului Achilian. Cele trei fete articulare raspund fetelor calcaneene de pe fata inferioara a talusului.

Fata inferioara

Este neregulata.

Prezinta trei proeminente.

f.       Proeminenta anterioara da insertie ligamentului tar lung.

g.      Cele doua proeminente posterioare, dintre care una este mediala, iar cealalta laterala, se prelungesc pe fata posterioara a osului, formand la acel nivel tuberozitatea calcaneana.

Fata laterala

Este subcutanata.

Pe ea se gaseste o proeminenta numita trohleea peroniera sau fibulara ce separa doua santuri: unul superior si altul inferior; prin aceste santuri aluneca tendoanele muschilor peronieri.

Fata mediala

Este prevazuta cu santul calcanean, pe unde trec de la gamba la ta tendoane, vase si nervi.

santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneana, iar anterior printr-o proeminenta puternica, numita sustentaculum tali.

h.      Pe sustentaculum tali se sprijina talusul;

i.        Fata superioara a acestei proeminente prezinta dealtfel fata talara mijlocie a calcaneului (serveste la articularea si sustinerea talusului).

j.        Pe fata inferioara, sustentaculum tali prezinta un sant, pe unde aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui.

Fata articulara cuboidala sau fata anterioara este concava de sus in jos si convexa transversal.

Fata posterioara raspunde calcaiului.

Jumatatea inferioara a fetei da insertie tendonului lui Achille.

Jumatatea superioara raspunde bursei seroase a tendonului lui Achille.

Calcaiul se poate palpa cu atat mai mult, cu cit aici proemina tuberozitatea calcaneana.

NAVICULARUL

Este un os scurt, turtit dinainte inapoi. Este situat pe partea mediala a piciorului, fiind cuprins intre capul talusului, cuboid si cele trei cuneiforme.

ELEMENTE DESCRIPTIVE

Fata posterioara este concava si se articuleaza cu capul talusului.

Fata anterioara prezinta trei fetisoare, destinate articulatiei cu cele trei cuneiforme.

Fata dorsala face parte din dosul piciorului.

Fata tara face parte din ta.

Fata mediala prezinta tuberculul navicularului care se poate palpa sub piele.

Fata laterala prezinta o fetisoara articulara.

CUBOIDUL

TIP Este un os scurt, cu o forma neregulata cuboidala; este asezat pe partea laterala a piciorului

ELEMENTE DESCRIPTIVE

Fata superioara face parte din dosul piciorului, unde se poate palpa.

Fata inferioara prezinta tuberozitatea cuboidului. Inaintea tuberozitatii se gaseste un sant profund care este transformat pe viu intr-un canal, prin ajutorul unui ligament. Prin acest canal trece tendonul muschiului peronier lung.

Fata posterioara serveste pentru articularea cu calcaneul.

Fata anterioara este subdivizata printr-o creasta verticala in doua fetisoare, care se articuleaza cu metatarsienii IV, respectiv V.

Fata mediala prezinta o suprafata articulara pentru cuneiformul lateral.

Fata laterala, ingusta, este situata pe marginea laterala a piciorului si palpabila sub piele.

CUNEIFORMELE

Sunt trei oase de forma prismatic triunghiulara. Ele contribuie la edificarea boltii transversale a piciorului .

ELEMENTE DESCRIPTIVE

Cuneiformul medial

Are baza situata tar, iar marginea, ascutita, face parte dm dosul piciorului.

Se articuleaza

k.      anterior cu metatarsianul I,

l.        posterior cu navicularul,

m.    lateral cu metatarsianul II si cuneiformul intermediar;

fata mediala a osului face parte din marginea mediala a piciorului si da insertie muschiului tibial anterior.

Cuneiformul intermediar

Are o baza ce face parte din dosul piciorului, iar varful raspunde tei.

Osul se articuleaza

n.      anterior cu metatarsianul II,

o.      posterior cu navicularul,

p.      lateral cu cuneiformul lateral,

q.      medial cu cuneiformul medial.

Cuneiformul lateral

are baza orientata spre dosul piciorului, iar varful raspunde tei.

Osul se articuleaza

r.        anterior cu metatarsianul III,

s.       posterior cu navicularul, lateral cu cuboidul,

t.        medial cu cuneiformul intermediar si metatarsianul II.

VII. 5. 2. METATARSUL

Este format din cinci oase metatarsiene (. 112, 113).

Numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V.

ELEMENTE DESCRIPTIVE

Metatarsienele sunt oase lungi si perechi.

Prezinta un corp, o baza si un cap

1. Corpul este prismatic triunghiular, avlnd clte o fata dorsala, alta laterala, iar a treia mediala. Fata dorsala face parte din dosul piciorului; celelalte delimiteaza spatiile interosoase.

2. Baza, numita si extremitate posterioara, se articuleaza cu oasele tarsului si cu metatarsienii invecinati.

3. Capul , numit si extremitate anterioara, este turtit transversal si se articuleaza cu falanga proximala

Caractere proprii ale metatarsienilor (. 114, 115).

Metatarsianul I

este cel mai scurt si cel mai gros.

baza osului se articuleaza cu cuneiformul medial si cu metatarsianul II.

pe baza se gaseste o tuberozitate care se poate explora prin palpare.

Metatarsianul II

este cel mai lung.

baza lui se articuleaza cu toate, cele trei cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I si III.

Metatarsianul III.

baza se articuleaza cu cuneiformul lateral, respectiv cu metatarsianul II si IV.

Metatarsianul IV.

baza se articuleaza cu cuboidul si cu cuneiformul lateral, respectiv metatarsianul III si V.

Metatarsianul V.

baza se articuleaza cu cuboidul si cu metatarsianul IV.

baza prezinta lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele.

OASELE DEGETELOR

Degetele sunt in numar de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea mediala la cea laterala a piciorului .

Degetul I poarta numele inca de haluce, iar degetul V de deget mic (. 112 - 115).

Oasele care formeaza degetele se numesc falange.

Se gasesc in total 14 falange: fiecare deget are trei, afara de haluce, numai cu doua.

Falangele se prezinta dupa tipul celor de la mana cu deosebirea ca cele de la picior sunt mult mai reduse In dimensiune.

u.      falanga proximala este turtita transversal.

v.      falanga mijlocie este scurta, fiind formata aproape numai din baza si cap.

w.    falanga distala este mica, se termina In forma de potcoava si raspunde unghiei.

SCHELETUL PICIORULUI IN TOTALITATE

Piciorul la om prezinta caractere de diferentiere foarte importante, caractere ce sunt strans legate de procesul de umanizare.

Piciorul la om este foarte bine adaptat bipediei si indeplineste doua functii: de sustinere a corpului (de statiune) si de miscare (de locomotie). Adaptarea la aceste functii se realizeaza printr-o bolta tara caracteristica.

Bolta tara are trei stalpi de sprijin reprezentati de: tuberozitatea calcaneului posterior, de capul metatarsienilor I, II, III anteromedial si de capul metatarsienilor IV si V anterolateral. Stilpii sunt uniti prin doua arcuri longitudinale: arcul lateral format de calcaneu, cuboid si metatarsienii IV si V, si arcul medial format de calcaneu, talus, navicular, cele trei cuneiforme si primii trei metatarsieni. Calcaneul reprezinta deci stalpul posterior, comun pentru cele doua arcuri, in timp ce anterior arcurile diverg spre ceilalti doi stalpi.

Arcul longitudinal medial este mai inalt si nu intra in contact cu suprafata de sprijin a tei; este arcul de miscare. Arcul longitudinal lateral, mai putin boltit, atinge suprafata de sprijin; este arcul de sprijin.

Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale, mai inalte posterior si mai turtite anterior.

Asamblarea oaselor tarsului contribuie la alcatuirea scobiturii formate de bolta tara. Fetele dorsale ale oaselor tarsului sunt, in general, mai largi ca cele tare. De asemenea, trabeculele osoase din substanta spongioasa a tarsului si a metatarsului sunt dispuse paralel cu arcurile boltii tare, intarind arhitectural bolta. Trohleea talusului contine trabecule verticale, care exprima liniile de forta transmise de la oasele gambei. De aici trabeculele se grupeaza in doua grupe principale: a) unul se indreapta posteroinferior si se continua In calcaneu cu trabeculele terminate la nivelul tuberozitatii calcaneului; b) altul se indreapta anteroinferior si se continua cu sistemul trabecular al navicularuiui, al cuneiformului medial si al metatarsianului I. Aceste doua grupe trabeculare se sprijina pe doi din cei trei stalpi ai boltii: stalpul posterior si anteromedial.

Din calcaneu porneste al treilea grup de trabecule, care se continua cu cel din cuboid, metatarsianul IV si V; acest grup se termina in al treilea stalp, stalpul anterolateral al boltii.

Bolta plantara este mentinuta de ligamente, muschi si tendoane, care se studiaza odata cu modulele respective.