Humerusul - epifiza inferioara

HUMERUSUL

ORIENTARE

Se aseaza in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic, medial suprafata ei articulara, anterior santul profund, pe care aceasta extremitate il prezinta.

Tip: Este un os lung si pereche.

Prezinta pentru descriere: o diafiza (corpul osului) si doua epifize (una superioara si una inferioara).

CORPUL

Este aproape ci

lindric in portiunea superioara, prismatic triunghiular in cea inferioara.

o       prezinta trei fete si trei margini, bine diferentiate in portiunea inferioara, cu mult mai slab in portiunea superioara:

o       Fata antero-laterala

prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma de V, numita V-ul deltoidian sau tuberozitatea deltoidiana pe care se insera muschiul deltoid si sub ea muschiul brahial.

o       Fata antero-mediala prezinta:

gaura nutritiva a osului;

santul intertubercular care descinde de la epifiza superioara

impresiune rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial.

o       Fata posterioara

este strabatuta oblic de santul nervului radial;

deasupra santului se insera capul lateral, iar dedesubtul lui se insera capul medial al muschiului triceps brahial.

o       Marginea anterioara este bine pronuntata.

o       Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarate creste in jumatatea lor inferioara, dar mai putin conturate in partea lor superioara.

EPIFIZA sau EXTREMITATEA SUPERIOARA.

Prezinta pentru descriere un cap, un col anatomic, un col chirurgical marginit de doua tuberozitati: marea si mica tuberozitate despartite printr-un sant

o       Cele mai frecvente fracturi ale humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical. Tot aici are loc dezlipirea traumatica a epifizei, care se poate produce la copii si tineri, deoarece epifiza superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta de 20 - 25 ani.

o       Capul humerusului:

este o suprafata articulara neteda, reprezentand o treime dintr-o sfera;

priveste medial, in sus si putin posterior;

axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130 ⁰ .

o       Colul anatomic

este un sant circular, care separa capul de restul epifizei.

o       Tuberculul mare

este situat pe partea laterala a capului;

pe el se insera muschii: supraspinos, subspinos, rotund mic.

o       Tuberculul mic

este situat pe partea anterioara a epifizei;

pe el se insera muschiul subscapular.

o       Santul intertubercular sau culisa bicipitala.

este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se termina pe fata anteromediala a diafizei;

este limitat de creasta tuberculului mare, situata anterior si de creasta tuberculului mic, posterior;

prin sant aluneca tendonul capului lung al muschiului biceps brahial;

pe creasta tuberculului mare se insera muschiul pectoral mare, iar pe creasta tuberculului mic muschiul rotund mare.

EPIFIZA INFERIOARA

Este turtita si recurbata dinapoi inainte, astfel ca diametrul transversal este cu mult mai mare ca cel anteroposterior;

o       Prezinta un condil si doi epicondili.

o       CONDILUL HUMERUSULUI prezinta, la randul lui, doua categorii de formatiuni:

Suprafete articulare:

sunt destinate radiusului si ulnei.

ele sunt reprezentate de catre: trohleea humerusului, capitulul humerusului si un sant intermediar.

trohleea humerusului raspunde scobiturii trohleare de pe ulna. Ea este formata din doua margini, doua povarnisuri si un sant. santul are un traiect spiroid de jos in sus si mediolateral, imprimand directia miscarilor din articulatia cotului.

capitulul este o proeminenta rotunjita situata lateral de trohlee. El raspunde fosetei de pe capul radiusului.

santul intermediar separa trohleea de capitul; el este articular, raspunzand marginii fosetei de pe capul radiusului.

Fose - sunt in numar de trei:

Fosa coronoidiana este situata deasupra trohleei, pe fata anterioara a epifizei; in ea patrunde procesul coronoidian al ulnei in miscarile de flexiune ale antebratului.

Fosa radiala este situata deasupra capitulului; in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexiune.

Fosa olecraniana este situata deasupra trohleei, pe fata posterioara a epifizei; in ea patrunde olecranul, in miscarile de extensiune ale antebratului.

Epicondilii sunt doua proeminente care servesc pentru insertii musculare; una este mediala, iar alta laterala.

Epicondilul medial

o       este o puternica proeminenta triunghiulara, pe marginea mediala a diafizei;

o       se poate explora prin inspectie si palpare.

o       fata lui posterioara prezinta santul nervului ulnar, pe unde trece nervul omonim

o       pe epicondilul medial se insera muschi pronatori ai antebratului, respectiv flexori ai antebratului, mainii si degetelor (rotundul pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor).

Epicondilul lateral

o       este mai mic ca cel medial.

o       la el se termina marginea laterala a diafizei;

o       se poate explora prin inspectie si palpare, fiind un reper important (ca si epicondilul medial) pentru proiectia formatiunilor de la nivelul antebratului ;

o       pe el se insera muschii supinatori ai antebratului, respectiv extensori ai antebratului, maini si degetelor (scurt extensor radial al carpului supinator, extensor al degetelor, extensor al de getului mic, extensor ulnar al carpului, anconeu).

Antebratul are doua oase paralele: unul situat in prelungirea degetului mic, numit ulna si altul situat in prelungirea policelui, numit radius. Aceste doua oase se articuleaza prin epifizele lor, ramanind insa distantate la nivelul dafizei prin spatiul interosos. Examinate pe scheletul articulat, se vede ca radiusul depaseste ulna prin epifiza lui inferioara si este depasit de aceasta prin epifiza superioara.

Diafizele celor doua oase sunt prismatice triunghiulare; fiecare prezinta deci trei fete si trei margini. Orientarea acestor elemente descriptive este usor de retinut, daca tinem seama de aceasta forma prismatic-triunghiulara a diafizelor, ce se privesc printr-una din marginile lor, numite margini interosoase; ele delimiteaza spatiul interosos.