intrebare: Cum poate fi afectat muschiul cardiac? Raspuns: in mai multe moduri. Boala muschiului cardiac cardiomiopatia, pentru a folosi terminologia medicala corecta afecteaza partea inimii care genereaza forta necesara actiunii de pompare. in cardiomiopatii si sunt numeroase tipuri ce ridica multe probleme grave , peretii inimii fie se pot ingrosa, fie den rigizi, inflexibili, fie se pot micsora fata de normal ori se pot dilata atingand dimensiuni disproportionate. Fiecare dintre aceste modificari determina probleme serioase ce includ insuficienta cardiaca congestiva cu reducerea debitului cardiac, regurgitari valvulare si altele.
Intrebare: De ce si cum se poate imbolna muschiul cardiac?
Raspuns: Cinstit .vorbind, nimeni nu stie ce anume cauzeaza numarul mare de cardiomiopatii. Misterele atrag; ca niste adevarati magneti, diferite presupuneri si experimente.
Dar exista tot atat de multe sau chiar mai multe boli despre care se stie foarte mult si ale caror cauze au fost elucidate. Infectiile precum si unele carente nutritionale (de exemplu, lipsa seleniului) sunt raspunzatoare pentru un mare numar de disfunctii ale muschiului cardiac.
Bolile si dezechilibrele meolice pot conduce si ele la aparitia cardiomiopatiilor.

Bolile degenerative ale muschilor, cum ar fi distrofia musculara, pot afecta, de asemenea, inima. Tensiunea arteriala crescuta se numara si ea printre factorii de risc, deoarece, de-a lungul anilor ca urmare a suprasolicitarii si fortarii, miocardul isi mareste volumul (este vorba in special de ventriculul stang) si aceasta duce la insuficienta cardiaca severa.
Substantele toxice sunt primele incriminate. Prin substante toxice se intelege un mare numar de chimicale si chiar produse farmaceutice cu care persoanele intra in contact prea strans sau care sunt consumate in cantitate prea mare, avand efecte negative asupra sanatatii. Acestea includ substante diferite cum sunt tetraclorura de carbon si medicamentele folosite in chimioterapia anticanceroasa. Cel mai adesea incriminat in producerea cardiomiopatiilor este alcoolul. Chiar o cantitate mica de alcool, amestecata intr-un cocktail, poate produce o aritmie.
Intrebare: Care sunt simptomele cardiomiopatiei?
Raspuns: Este o intrebare la care este greu de raspuns, deoarece fiecare boala a muschiului inimii este diferita, produce diferite grade de disconfort si se trateaza in

diferite moduri. Multe, daca nu chiar cele mai multe dintre ele, conduc la insuficienta cardiaca congestiva din cauza maririi ventriculului si a diminuarii fortei de pompare. Lesinul (cunoscut sub humele de sincopa), angina pectorala si dificultatile in respiratie sunt, printre altele, indicii ale unei posibile cardiomiopatii.
Tratarea acestor situatii aste, de asemenea, o chestiune de strategic corecta pentru a lupta impotriva unor probleme specifice si variate care merg pana la insuficienta cardiaca congestiva.
In cardiomiopatii, odata confirmat diagnosticul, se trateaza congestia prin diminuarea consumului de sare si folosirea unor medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale si aceasta pentru a numi numai doua dintre metodele folosite. in alte tipuri de cardiomiopatii, in special in cazul in care problema o constituie obstructia mecanica, este aleasa calea chirurgicala. In unele situatii, din pacate, nici tratamentul medical si nici cel chirurgical nu pot ajuta. Astfel, cand boala s-a declansat si a distrus ireparabil muschiul inimii, finalul este moartea prin insuficienta cardiaca sau aritmie.

BOLI ALE PERICARDULUI intrebare: Ce fel de boli sunt acestea?
Raspuns: Ei bine, amintiti-va ca, in raspunsul la prima intrebare, am mentionat pericardul ca fiind un sac fibros in care este situata inima. Acest invelis este si el supus imbolnarii, dar imbolnarea pericardului poate fi un indicator aJ unor infectii sau maladii existente in alte parti ale corpului si care au migrat spre regiunea inimii, cauzand diverse forme de pericardite sau inflamatii ale pericardului.
Raspuns: In pericardita acuta pericardul infectat si inflamat produce dureri de piept ritmate de miscarile respiratorii, febra si un zgomot (auzit cu stetoscopul si numit frecatura pericardica) uscat\" care seamana cu cel produs de frecarea a doua degete intre ele. Si pe electrocardiograma apar modificari caracteristice acestei boli. Pericardita acuta este tratata prin indepartarea infectiei generale care a generat-o cu ajutorul antibioticelor si antiinflamatoarelor cum ar fi cortizonul.

Pericardita acuta poate avea si alte cauze rani, tumori etc. care necesita tratament, pentru a putea elimina infectia pericardica. Pericardita acuta nespecifica este o stare in care afectarea pericardului nu este secundara altei boli, ci este datorata unui rus.
Spre deosebire de pericardita acuta fibrinoasa (uscata\") in care in sacul pericardic nu se gaseste lichid ci un depozit uscat\" de fibrina (de aceea se aude frecatura), in pericardita exudativa pericardul este inundat. Lichidul sau exudatul ne fie din afara pericardului, fie este format chiar de acesta datorita inflamatiei. Afectarea pericardului se poate datora si unor medicamente (minoxidilul, medicament antihipertensiv, este considerat a fi unul dintre acestea), unor forme de neoplasm, fie unei interventii chirurgicale pe cord avuta in antecedente.

Pericardita exudativa mai poate aparea si ca urmare a radioterapiei practicate ca metoda terapeutica in cancer, precum si ea semn al unei insuficiente renale, caz in care dializa se impune.
Lichidul nu este intotdeauna o problema prin el insusi ci prin faptul ca poate semnala alte afectiuni existente. Totusi, daca acesta este in cantitate prea marc, poate comprima inima, impiedicand umplerea acesteia cu sange. Aceasta situatie este denumita tamponament cardiac.
De obicei exudatul pericardic poate fi tratat medical, pentru a preveni tamponamentul. In acest scop se pot folosi mai multe metode incluzand pericardiocenteza (drenajul lichidului) si interventia chirurgicala.

Un numar de cauze responsabile de pericardita acuta exudativa insuficienta renala, iradierea si tuberculoza pot conduce la alta problema destul de grava, numita pericardita constrictiva. In acest caz, sacul pericardic dene cicatricial, greu si plin de depozite de calciu. Inima nu se poate misca liber si aceasta impiedica realizarea functiei sale. In esenta, inima dene un prizonier\" intr-o carapace (rigida). indepartarea chirurgicala a pericardului este solutia pentru a aduce lucrurile la normal, desi acesta este un procedeu potential periculos, fiindca o simpla\" alunecare a bisturiului si inima se poate perfora.In afara acestor probleme ale pericardului mai exista si alte afectiuni ale acestuia, intalnite mai rar si care includ tumorile si defectele congenitale.