intrebare: Poate fi prenita boala de inima?
Raspuns: Aceasta este speranta medicilor si a pacientilor, dar si scopul lor. In multe cazuri, cardiopatia ischemica se poate preni. Ereditatea si sexul sunt caracteristici nemodificabilc ale vietii umane. Enimente gra, ca spasmul arterial coronarian sau trom-boembolia, pot aparea brusc chiar si la cei mai sanatosi dintre noi. Identificarea si controlul anumitor factori ce cresc riscul de infarct de miocard si de boala coronariana in general pot preni aparitia acestor maladii sau pot actiona ca o profilaxie secundara, impiedicand repetarea atacului de cord sau rcblocarea arterelor dezobstruate.

FUMATULIntrebare: Este, intr-adevar, necesar sa intrati in amanunte despre cat de periculos e fumatul? Nu stie oricine ca acesta nu este sanatos?
Raspuns: Dumneavoastra sunteti convins de aceasta dar iata niste informatii ce va vor pune pe ganduri:
Comisia Federala pentru Comert a realizat un sondaj de opinie in care exista urmatoarea afirmatie la care trebuie sa se raspunda prin adevarat sau fals: Fumatul este o cauza majora a afectiunii cardiace\". Patruzeci la suta dintre adulti si 45% dintre fumatori au raspuns fals\" sau nu stiu\".

un studiu efectuat de Departamentul de psihiatrie al Facultatii de Medicina Maryland din Bal-timore a aratat ca 50% dintre fumatorii ce au avut infarct de miocard reiau fumatul dupa o luna de la imbolnavire; dupa sase luni, procentul este de 60%. Unul dintre motile incriminate este neincrederea in contributia fumatului la generarea afectiunii cardiace.
atata vreme cat oamenii nu stiu sau nu vor sa creada ca fumatul este un factor major de risc cardiac si atata timp cat marile companii producatoare de tigarete, prin purtatorii de cuvant ai departamentelor lor de relatii publice, continua sa faca o publicitate costisitoare, este important sa perseram in a aminti ca fumatul este riscant pentru starea noastra de sanatate.
Intrebare: Cat de riscant este fumatul?
Raspuns: Foarte! Dupa mai mult de 30 de ani de cercetari in domeniu, Serviciul de Sanatate Publica al SUA a concluzionat: Fumatul este o cauza majora a afectiunii coronariene in SUA, atat la barbati cat si la femei si el trebuie considerai cel mai important factor de risc pentru cardiopatia ischemica asupra caruia putem actiona. Conform Asociatiei Americane pentru Boli de Inima, riscul fumatorilor de a face un infarct de miocard este cel putin de doua ori mai mare fata de nefumatori. De fapt, fumatul este.

cel mai important factor de risc pentru moartea subita de origine cardiaca, iar un fumator cu infarct de miocard are o probabilitate mult mai mare de deces si, frecnt, de moarte subita (in mai putin de o ora), fata de un nefumator. Ca si cand aceste date nu ar fi suficiente pentru a-i speria pe cei mai inraiti si convinsi fumatori, iata niste statistici de la Biroul de Chirurgie Generala, date statistice menite sa te scoata din sorite:
fumatorii de tigarete mor, in urma afectiunilor coronariene, cu o frecnta cu 10 % mai mare fata de nefumatori.

riscul de deces datorat fumatului creste proportional cu numarul tigaretelor. Daca fumezi doua sau mai multe pachete pe zi, probabilitatea de a face o afectiune cardiaca este cu 200 % mai marc fata de nefumatori.
fumatorii au un risc de doua pana la patru ori mai mare de moarte subita de origine cardiaca, ativ cu nefumatorii si riscul pare sa fie determinat de numarul de tigarete fumate fumate zilnic.
fumatul insusi este daunator, dar cand el se combina si cu alti factori de risc nile serice crescute ale colesterolului si hipertensiune arteriala pericolul se multiplica.

fumatul va dubleaza riscul de enimente coronariene majore fata de nefumatori. Cand se adauga un nil seric crescut al colesterolului, riscul creste de patru ori, iar hipertensiunea il mareste de opt ori. Altfel spus, 23 de oameni dintr-o mie care nu au nici un factor de risc, au probleme cardiace; daca exista, simultan trei factori de risc, numarul perosanelor afectate creste la 189. Riscul este crescut daca se adauga si antecedente familiale. se estimeaza ca aproximativ 30% dintre decesele datorate afectiunilor coronar ene sunt direct legate de fumat, acesta fiind cel mai mare procent de decese dintre toate bolile care au ca factor de risc fumatul, inclusiv cancerul.\"

mai mult de \'300 000 de morti premature sunt cauzate, in SUA, in fiecare an, de fumat si aceasta cifra nu include decesele prin afectiuni pulmonare si datorita incendiilor produse de fumat.
Serviciul de Sanatate Publica a coroborat datele in modul urmator: Fumatul trebuie sa fie considarat cea mai importanta cauza de moarte in SUA, responsabila, anual, pentru J din 6 decese. Nici un alt factor ce poate fi prenit nu exercita in societatea noastra un efect atat de important asupra sanatatii\".
Intrebare: Aceste date statistice se aplica si fumatorilor
de tigari de foi sau de pipa? Raspuns: Nu pare sa fie asa. Statisticile nu arata un risc crescut pentru afectiunile coronariene la fumatorii de tigari de foi sau de pipa cu conditia ca ei sa nu fi fost, anterior, fumatori de tigarete si sa persiste in obisnuinta de a inhala fumul. Daca nu inhaleaza, nu exista un risc crescut de boala de inima : exista. insa. in aceste cazuri, riscul pentru cancerul de buze sau de limba.
Intrebare: Are importanta chimea\" ca fumator?
Raspuns: Cu siguranta. Exista trei elemente care, asociate fumatului, determina riscul de afectiune cardiaca: varsta la care incepi sa fumezi, durata si cat de mult inhalezi.Intrebare: Daca am fumat o lunga perioada de timp, ma va ajuta daca renunt acum?
Raspuns: Sa va ajute!? Organismul dumneavoastra va fi cu siguranta incantat de aceasta. Riscul determinat de fumat va scadea imediat si este semnificativ diminuat la cativa ani dupa ce ati renuntat. Iata date statistice importante, conform Serviciului de Sanatate Publica: La 10 ani dupa ce ati renuntat la fumat, riscul de cardiopatie ischemica (boala coronariana) se apropie de cel al nefumatorilor\".

Aceasta inseamna ca nu este nicicand prea tarziu pentru a renunta, punct de dere sustinut si de un studiu efectuat la Unirsitatea Yale care concluzioneaza: Fumatorii in varsta de 65 de ani, care au fumat mai multe decenii, pot beneficia de renuntarea la fumat\".
Statisticile de la Framingham Heart Study studiul cel mai amplu si cu durata cea mai mare efectuat in America au aratat ca barbatii ce prezinta angina pectorala inainte de saizeci de ani beneficiaza de o scadere de patru ori a frecntei infarctului de miocard, odata ce renunta la fumat. De asemenea, s-a dodit, chiar in cazul pacientilor care au avut un atac de cord, ca intreruperea fumatului .
Imbunatateste sansa de supravietuire pe termen lung.Intrebare: Tigaretele cu filtru sunt mai putin noci decat cele fara filtru?
Raspuns: Multe studii dau raspunsuri negati. Trecerea de la tigaretele fara filtru la cele cu filtru nu afecteaza rata de imbolnavire si de deces, asa cum a aratat studiul Framingham; aceasta poate, insa, ajuta la reducerea frecntei cancerului da nu si a cardiopatiei ischemice.
Intrebare: Ce puteti spune despre noile marci de tigarete cu continut scazut de nicotina si de monoxid
de carbon?
Raspuns: Acelasi lucru. In opinia cercetatorilor de la Unirsitatile Harvard si Boston, persoanele care fumeaza noile tipuri de tigarete nu au un risc mai scazut de infarct de miocard fata de cei ce fumeaza tigari obisnuite.
Multi oameni de stiinta sunt convinsi acum ca monoxidul de carbon (si nu nicotina) este principala substanta chimica vinovata de afectarea sistemului cardiovascular.
Intrebare: Cum produce fumul de tigara cardiopatie ischemica si ateroscleroza?
Raspuns: Se cunoaste care este efectul fumului de tigara, dar nu si modul in care actioneaza acesta.
Cercetatorii de la Departamentul National Canadian pentru Sanatate si Bunastare afirma: Mecanismele prin care fumul de tigara poate accelera aterogeneza sau creste riscul de infarct de miocard, nu a fost silit in mod satisfacator\". Ei adauga, totusi, ca se indoiesc in privinta existentei unei relatii cauzale simple intre fumat si afectiunea coronariana, dar exista un complex de interactiuni intre efectele toxice si o susceptibilitate constitutionala\". Aceasta poate explica de ce unii oameni care fumeaza mai multe pachete pe zi au o viata lunga si cu putine probleme in ceea ce priste sanatatea.
Intrebare: Daca nu as fuma, ce mi-ati putea spune despre tutunul de mestecat? Sunt mes-tecarea sau prizarea tutunului noci pentru inima?
Raspuns: Pot fi. Un studiu efectuat la Texas Luthcran College evidentiaza ca o singura priza de tutun creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala nu suficient de mult pentru a fi periculoase in cazul celor sanatosi, dar destul de noci pentru pacientii cu afectiuni cardiace.
Intrebare: Daca eu nu fumez, dar cei din jurul meu o fac, am eu acelasi risc ca si ei pentru a ma imbolnavi de cardiopatie ischemica?
Raspuns: Asa-numitul fumat pasiv\" este legat de cancer si infectii pulmonare si, desigur, de o serie de alte neplaceri cum ar fi, de exemplu, mirosul pregnant de tutun al hainelor si parului; dar legatura dintre acesta si afectiunile coronariene nu a fost silita inca. in momentul de fata. nimeni nu este sigur daca este corecta o afirmatie sau alta. Dar, se poate afirma cu certitudine, ca expunerea la fumul de tigara produs de persoanele din anturaj nu poate fi, in nici un caz, privita ca un obicei sanatos\" asa cum afirma, recent, un articol din British Medical Journal.
Intrebare: Sunt femeile afectate de fumat in aceasi masura ca si barbatii?
Raspuns: Fara nici o indoiala. Femeile fumatoare, indiferent daca sunt mai tinere sau de varsta mijlocie au un risc crescut pentru infarctul miocardic.
Un studiu condus de Facultatile de Medicina ale Unirsitatilor din Boston si Pensylvania si de Administratia pentru Medicamente si Alimente arata un risc pentru infarctul de miocard de cinci ori mai mare la femeile sub cincizeci de ani, fumatoare, fata de cele nefumatoare, la aceeasi varsta. Pericolul creste cand sunt implicati si alti factori de risc. Date similare au reiesit si din cercetarea efectuata de Centrul Johns Hopkins.

Combinarea fumatului cu administrarea contraceptilor orale confera un risc mult crescut; femeile la care sunt prezente amandoua conditiile au o probabilitate de zece ori mai mare dea aa un infarct de miocard fata de cele nefumatoare si care nu iau nici contracepti orale. intrebare: As vrea sa ma las de fumat, dar este dificil. Ce pot sa fac?
Raspuns: Este foarte dificil, dar moartea prin afectiuni cardiace este si mai grea. Scuzati-ma ca am denit patetic in acest caz, dar fiecare fum este un nou cui batut in propriul dumneavoastra cosciug\" si cu cat realizati acest lucru mai devreme si luati masuri, cu atat este mai bine.
In primul rand, trebuie sa doriti oprirea fumatului. Pe urma, ti aa nevoie de ajutor.

Exista organizatii si grupuri care se straduiesc sa va faca sa va atingeti scopul. Verificati aceste lucruri, fiindca ele dau rezultate. Iile se gasesc in inile galbene ale cartilor de telefon sau la filiala locala a Asociatiei Americane pentru Boli de Inima (AHA) care va vor spune cum sa-i contactati. Nu va aruncati banii pe lucruri fara valoare ca, de exemplu, intrarea in grupuri ce practica hipnoza pentru oprirea fumatului. Rezultatele bune si de durata sunt rare. Repet, filiala locala AHA va poate informa despre toate acestea. Cea mai importanta si subtila este presiunea exercitata de familie si prieteni. In cazul celor care au renuntat la fumat cu ajutorul familiei, in lipsa acestui suport, au fost sanse de a-l relua.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALAIntrebare: Cat de periculoasa este hipertensiunea arteriala? Cum afecteaza ea inima? Cum se poate trata? Exista medicamente specifice?
Raspuns: Acestea sunt intrebari utile si importante. Hipertensiunea arteriala este un subiect atat de vast incat poti sa scrii o sectiune despre ci. Sa epuizam acest subiect important este imposibil in spatiul pe care il am aici. Va recomand sectiunea editata de People\'s Medical Socicty si intitulata Tensiunea arteriala: intrebari care va framanta Raspunsuri de care ati nevoie\". Este suficient sa afirmam, totusi, ca hipertensiunea arteriala poate fi un reduil ucigas.

Cresterea tensiunii arteriale indica o munca in plus (fata de normal) a inimii, ce supune atat inima cat si arterele la un mare efort. Daca aceasta afectiune nu este tratata, inima va munci mai mult pentru a pompa sangele (si, deci, oxigenul) la organele si tesuturile organismului, care au nevoit de el. Daca aceasta stare se prelungeste, inima tinde sa se mareasca. O crestere usoara in dimensiuni poale mari eficienta inimii, dar una excesiva va impieta asupra functiei de pompa a cordului.
Arterele si arteriolele sufera, de asemenea, efectele hipertensiunii arteriale.

Dupa un timp ele devin cicatriceale, ingrosate si mai putin elastice Aceasta poate aparea si pe masura ce oamenii inainteaza in varsta, dar valorile crescute ale tensiunii arteriale accelereaza procesul, probabil pentru ca hipertensiunea favoriza ateroscleroza. STRESULIntrebare: Cum poate stresul cauza o afectiune cardiaca?
Raspuns: in multe moduri, nu toate dintre ele intru totul intelese. El poate, de exemplu, creste tensiunea arteriala suficient, de mult incat aceasta sa constitue o problema; poate determina leziuni arteriale care sa conduca la ateroscleroza sau sa fie la originea unei morti subite de origine cardiaca (mai ales dupa socuri emotionale puternice), a spasmului arterial coronarian cu ischemic consecutiva, a aritmiilor.

Stresul determina eliberarea unor hormoni, unii dintre ei afectand starea de sanatate a inimii dumneavoastra.
Stresul este un element ce caracterizeaza umanitatea. El este ceea ce ne mentine in alerta, cu mintea limpede si gata de actiune, iar in trecutul indepartat ne-a situat cu o treapta inaintea animalelor de prada care vazusera primele fiinte umanoide, fiinte crude, dotate cu trasaturi de bizare si mergand in doua picioare. Astazi exista tipul de stres negativ, legat de munca (numit uneori malstres\"), care in loc sa ajute omul, ii afecteaza starea de sanatate.In unele studii, asa-numite personalitati de tip A\" adica agresi, amibitioase, competiti, foarte muncitoare, explozi vor incerca sa comprime o munca de 18 ore intr-un interval de 12 ore au fost identificate ca fiind primele candidate la atac de cord.

Este interesanta afirmatia ca trasaturile tipului A nu ar cauza o afectiune cardiaca propriu-zisa ci, mai degraba, o simptomalogie asemanatoare care. descoperita si indepartata la timp, reduce riscul coronarian. Singuratatea, izolarea de lume. determina, de asemenea, un stres care ucide. Aceasta stare a existat de secole si a fost numita moarte de inima rea\". Persoanele casatorite au mai putine dificultati legate de stres decat de cele necasatorite chiar daca mariajul nu este fericit. Contactele interumane se pare ca protejeaza de stres.
Intrebare: Cum pot sa reduc sau sa controlez stresul? Raspuns: Puteti sa va schimbati stilul de viata, serviciul sau sa va casatoriti terapii\" destul de greu de urmat. Mai usor si mai rapid ar fi sa va modificati comportamentul, lucru care v-ar ajuta sa va relaxati. Fii propriul tau stapan mediteaza, sau respira adanc numarand pana la zece sau mergi sa losti intr-un sac de box ori la un club de gimnastica pentru a-li consuma energia in acces. Exista multe modalitati de a reduce stresul si a-ti salva starea de sanatate.
Aceste lucruri devin si mai importante daca ati avut un infarct de miocard.

Un studiu britanic recent a aratat ca supravietuitorii unui infarct de miocard sunt semnificativ mai anxiosi, depresivi, obsedati, evita societatea si sunt mai inchisi in sine decat restul oamenilor Aceste modificari pot fi uneori masuri inteligente\". Studiul din care am citat a fost confirmat de un altul care a aratat ca frecnta unui al doilea infarct de miocard la pacientii care au fost supusi unei terapii comportamentale a scazut la 2,8 % jumatate din rata la nil national (SUA), care este de 6 %. Studiul asupra modificarilor comportamentale a concluzionat ca se pot preni anual 15000 de infarcte de miocard si se pot salva 5000 de vieti.
Intrebare: La ce tip de modificari comportamentale se refera acest studiu?
Raspuns: Nu drastice, dar importante. Unele sunt elementare: fara fumat, mese cu un continut scazut de grasimi, fara epuizari emotionale sau fizice, fara excese de alcool si cafea si altele asemanatoare; in plus, nu iritare, nu furie, nu nerabdare si evitati, pe cat posibil, mecanismele\" ce declanseaza emotii puternice cum ar fi, de exemplu, frenezia ce va cuprinde (entual) inaintea unui eniment sportiv televizat la sfarsit de saptamana. Studiul a atribuit unor meciuri de fotbal televizat repetarea a trei infarcte de miocard.
Exista insa\' si programe de terapie comportamentala mai sustinute.In timp ce nu toti oamenii de stiinta cred in aceasta impartire in tipul A\" si B\" de personalitate pentru evidenta pe cei cu risc de atac de cord, aproape toti sunt convinsi ca stresul si caracterele personalitatii joaca un rol important in afectiunile cardiace si ca acestea pot fi modificate.

EXERCITIUL FIZICIntrebare: Care sunt beneficiile exercitiului fizic in prenirea aparitiei cardiopatiei ischemice?
Raspuns: Efectele benefice ale exercitiilor fizice sunt larg recunoscute, desi sunt inca subiectul unor controrse din punctul de dere al eficientei. Ceea ce exercitiul fizic in special gimnastica aerobica pare sa poata creea este o senzatie de bunastare fizica si psihica, sa indeparteze tensiunea si stresul si sa va ajute sa slabiti.
Intrebare: in ce fel de program de exercitii fizice trebuie sa ma implic, mai ales daca am avut un atac de cord sau am deja o afectiune cardiaca? Raspuns: Expertii in domeniu recomanda urmatoarele: intreaba-le, mai intai, daca ai vrea sa faci acest lucru, deoarece trebuie sa-ti placa activitatea pe care trebuie sa o desfasori pe toata durata vietii pentru a aa succes si a fi eficienta. Nu alege o activitate sau un exercitiu care te plictisesc, fiindca i fi tentai sa renunti in cateva luni; ceea ce faci trebuie sa fie o experienta placuta.
daca tu crezi ca nu poti sa fii constant, alege o activitate sau imagineaza-ti un program pe care sa le faci cu inca cineva. Acea persoana te va obliga\" sa continui si sa te mentii in forma.

alege ceva ce poti face indiferent daca ploua sau ninge, deci este bine sa ai pregatita o alternativa a exercitiului fizic ales ce se poate desfasura in interior. Programul tau trebuie sa fie regulat.
alege un moment al zilei potrivii pentru acest exercitiu, in asa fel incat sa-l poti repeta in fiecare zi.
incepe cu exercitii usoare si gradeaza progresiv intensitatea efortului. Daca alergalul este ceea ce-ti doresti, incepe cu un mers rapid, dupa care adauga un
jogging usor care dureaza aporximativ o jumatate de ora,
de trei ori pe saptamana.

alege gimnastica aerobica sau exercitiile putin solicitante cum ar fi plimbarea, inotul, alergarea si sporturile cu racheta. In limpul exercitiului trebuie sa folosesti ambele brate si picioare.
incalzeste-ti muschii inainte de efortul fizic si racoreste-te dupa.
evita exercitiile in apa rece. Aceasta poate adauga factori de stres, iar respiratia aerului rece poate determina contractia fibrelor musculare ale arterelor coronare, reducand tluxul de oxigen spre inima.
dupa efortul fizic nu bea lichide reci. cu gheata. O astfel de raceala care te loste brusc, poate determina aritmii. Lichidele mentinute la temperatura camerei sunt, insa, permise.

ALCOOLULIntrebare: Este alcoolul daunator inimii? Cred ca am citit undeva ca este bun pentru cord. Cine are dreptate?
Raspuns: Ambele situatii sunt adevarate. Cantitati mici sau moderate par sa reduca riscul de afectiune coronariana. La barbatii moderati bautori, riscul de a face o afectiune coronariana este cu 30% mai mic. Oamenii de stiinta cred ca alcoolul creste colesterolul HDL, acea parte a colesterolului total care este benefica pentru starea de sanatate a inimii dumneavoastra, intr-un mod asemanator efectelor efortului fizic.
Femeile, asemenea barbatilor, beneficiaza de protectia alcoolului.

Fostii mari bautori, in ciuda anilor de imbibare\" cu alcool, nu beneficiaza de aceasta. Diferite studii au examinat efectele consumului berii, al unor bauturi tari si al diferitelor vinuri si au ajuns toate cam la aceeasi concluzie si anume ca factorul protector este mai-degraba alcoolul decat celelalte substante chimice continute in bauturile respecti. Acestea sunt sti bune. Vestea rea este ca alcoolul nu are efect protector daca se depaseste moderatia. In cantitate mare, el are un efect distructiv. Alcoolul in cantitati moderate produce ceea ce doctorii numesc sindromul inimii in vacanta\", cu alte cuvinte, un complex de aritmii. Consumul cronic de alcool poate determina o eardiomiopatie sau alterari in sistemul de conducere al inimii.

Cateva ..paharele\" baute la repezeala, in interval de o ora, pot sa afecteze negativ fibrele musculare ale ntriculului stang atat de important si pot cauza, probabil, o afectare permanenta in cazul unui consum de lunga durata. O cantitate mai mare de alcool este daunatoare, mai ales daca ati o afectiune cardiaca preexistenta. Mai departe, consumul excesiv de alcool creste, la anumite persoane, tensiunea arteriala. Deci, puteti consuma cand si cand o bautura, cu conditia sa nu existe un motiv intemeiat, datorat starii de,sanatate, care sa nu va permita acest lucru. Este permisa consumarea unui pahar de vin la cina, dar doar atat. Nu este bine. sa chefuiti in weekend-uri sau in vacante fiindca ti plati ulterior scump pentru aceasta.