Exista foarte putine informatii disponibile care sa il ajute pe medic sa selecteze cea mai buna
dieta pentru un pacient cu infarct acut de miocard.
Mesele abundente pot declansa atacuri de angina pectorala si sunt asociate cu o crestere a consumului miocardic de oxigen, in consecinta,
alimentatia din unitatea coronariana trebuie sa fie hipocalorica: 1000 - 1500 cal/zi.
Pentru o perioada variabila de timp (4-24 ore) de la internarea in unitatea coronariana, pacientilor nu li se permite sa bea sau sa manance, sau primesc doar fluide. Aceasta se face cu scopul de a observa rapid pacientul, asigurand personalul ca semnele vitale si starea clinica a pacientului sunt relatisile inainte de a administra alimente solide.
Mesele sunt de-obicei constituite din cantitati mici (ideal 6 mese pe zi) pentru a elimina posibilitatea cresterii postprandiale a debitului cardiac.
Alimentatia administrata este blanda (usoara). Aceasta scade efortul digestisi posibilitatea aparitiei unei indigestii.In multe unitati coronariene nu se permite administrarea de
lichide fierbinti sau reci de teama sa nu determine
tulburari de ritm. Studiile clinice nu sprijina aceasta restrictie pentru majoritatea pacientilor, in prezent considerandu-se ca marea majoritate a pacientilor pot ingera lichide calde sau reci daca doresc. in plus, multe unitati coronariene interzic folosirea cafelei sau ceaiului datorita temerii ca efectul simpatomimetic al cofeinei ar putea cauza aritmii. Pacientii pot sa bea
cafea fara cofeina, sau, daca doresc,
ceai slab, cu toate ca nu exista date certe care sa sprijine ipoteza ca bauturile ce contin
cofeina produc tulburari de ritm.
Multi pacienti internati cu infarct de miocard au avut o
alimentatie bogata in grasimi animale saturate si cu un continut inalt de colesterol. Multe date arata ca o astfel de alimentatie e implicata in aparitia aterosclerozei. Cei mai multi medici sunt de parere ca pacientii ce au trecut printr-un infarct de miocard trebuie sa-si modifice alimentatia, scazand aportul de
grasimi saturate si colesterol (de exemplu: oua, grasimi si carne, unt, frisca) si crescand aportul de grasimi polinesaturate (de exemplu: peste, pui, legume, fructe).
Perioada de convalescenta ce urmeaza unui infarct de miocard este un moment bun pentru a obisnui pacientul cu noul sau mod de alimentatie. Dieta din unitatea coronariana este saraca in colesterol si grasimi saturate si bogata in grasimi nesaturate.
Scaderea functiei ventriculului stang, cu scaderea consecutiva a debitului cardiac poate duce la retentie de sodiu. De aceea, pacientii cu infarct de miocard nu trebuie sa primeasca cantitati excesive de sare in alimentatie, pentru ca aceasta poate duce la hipervolemie si congestie pulmonara. Pe de alta parte, restrictia severa de sodiu poate duce la hipovolemie insotita de scaderea si mai accentuata a debitului cardiac, tensiunii arteriale si debitului urinar. Un compromis accepil pare a fi alimentatia fara sare adaugata (4-5 g NaCI in 24 ore).
Pacientii care sunt in repaus la pat si primesc
droguri cum ar fi morfina si atropina (sau medicamente cu efecte secundare atropin-like) devin in mod frecvent constipati. Constipatia duce la efort de defecatie, manevra Valsalva, care s-a demonstrat ca reduc fluxul sanguin coronarian. Evident, fluxul sanguin coronarian scazut este de evitat la un pacient cu boala coronariana. Pentru a combate constipatia, cei mai multi pacienti sunt pe o medicatie de inmuiere a scaunului (de exemplu: dioctil sulfosuccinat de sodiu) inca de la internare in unitatea coronariana, fn plus, pare rezonabil sa se administreze alimente cu o cantitate mare de
fibre pentru a preveni constipatia.
Unii cercetatori considera ca solutii de glucoza,
insulina si potasiu ar trebui administrate la pacientii cu infarct de miocard (solutia polarizanta a lui Sodi-Pallares). Date contradictorii exista in legatura cu eficacitatea unui astfel de tratament in prevenirea aritmiilor si in limitarea intinderii infarctului ( modulul 22).In absenta unor do clare, pare rezonabil sa se includa in alimentatia din unitatea coronariana alimente care sa contina cantitati semnificative de glucoza si potasiu. Acest lucru este valabil in special pentru pacientii care primesc
diuretice ce duc la pierdere de potasiu, chiar daca primesc sau nu concomitent preparate digitalice.
Pe scurt, o alimentatie rezonabila in unitatea coronariana ar fi de exemplu urmatoarea:
Protocol
1. Nu se administreaza nimic oral primele 4-6 ore de la sosirea in unitatea coronariana. Se individualizeaza debutul alimentatiei in concordanta cu status-ul clinic al pacientului.
2. Se administreaza 1000-l500 calorii, din alimente moi, blande, cu continut mic in colesterol si grasimi saturate si impartite in 6 mese mici.
3. Se va include din abundenta glucoza, potasiu si fibre, cu aproximati4-5 g de NaCI.
