Unele simptome cum sint varsaturile, durerile abdominale sub forma de crampe sau colici, scaunele diareice, sint comune mai multor boli ale aparatului digestiv, dar ele pot aparea si in boli ale altor aparate si organe.
Uneori aceste simptome pot imbraca un caracter de gratate deosebita, sa dena alarmante pentru bolnav si pentru cei din jurul bolnavului si sa necesite interventia medicului, care va fi chemat de urgenta.
Dorim ca in prezentarea ce urmeaza, foarte pe scurt, sa indicam citeva lucruri pe care le consideram necesare de stiut atit pentru bolnav, cit si pentru anturajul acestuia. Ce trebuie facut in aceste cazuri "de urgenta", pina la venirea medicului, in asa fel incit sa nu dauneze bolnavului si sa nu agraveze starea lui prin aplicarea unor "ingrijiri" necorespunzatoare.
Varsaturile apar la bolnai suferinzi de boli ale aparatului digestiv, asa cum am vazut in modulele sectiunilor, dar pot fi si expresia unor afectiuni ale rinichiului, inimii, ale sistemului nervos, a unui diabet zaharat sever, a unor infectii (mai ales la copii) sau apar dupa unele medicamente pe care bolnavul le ia in mod curent sau ocazional.
Indiferent de cauza care a provocat varsaturile, daca acestea se repeta la intervale scurte, den suparatoare si pot duce la tulburari grave ale functiilor organismului prin pierderile de apa si saruri minerale.
Pina la venirea medicului, bolnavul va ramine culcat la pat, nu se vor da medicamente pe gura, se poate incerca administrarea de lichide reci cu lingurita (apa, ceai rece), o compresa umeda stropita cu alcool medicinal poate fi aplicata pe abdomen. Ca medicamente, supozitoarele de emetiral sau scobutil pot ajuta bolnavul.
Este important ca pina la venirea medicului sa se urmareasca aspectul varsaturii, daca bolnavul varsa numai lichid sau si alimente, daca in lichidul de varsatura sint firisoare de singe, bila sau mucozitati.
De asemenea sa se masoare cantitatea de lichid varsata. Aceste date relatate corect de bolnav sau anturaj ajuta medicul pentru precizarea cauzei varsaturilor si pentru silirea atitudinii de urmat in continuare, tratament la domiciliu sau internarea intr-un serciu spitalicesc.
Durerile abdominale pot fi date de multe cauze, intensitatea durerii nefiind totdeauna in concordanta cu gratatea cauzei care o produce.
Durerile foarte intense "colicile" pot aparea in litiaza biliara, in litiaza renala, dar aceste boli nu pericliteaza ata bolnavului.
Din contra durerile mai putin intense instalate progresiv pot fi sediul unei ocluzii intestinale sau sub-ocluzie (incurcatura de mate), boala care necesita interventie chirurgicala pentru salvarea bolnavului.
Din acest motiv orice durere abdominala instalata brusc si de intensitate mare necesita un examen medical, adica bolnavul trebuie sa fie vazut de medic.
Este foarte important ca durerea abdominala sa fie descrisa corect

cum a inceput, care a fost punctul cel mai dureros, cum a iradiat (in ce parte s-a intins durerea)

pentru ca dupa o perioada de timp tot abdomenul poate deveni dureros si este greu de silit punctul de plecare.
De asemenea trebuie observate simptomele asociate durerii

varsaturi, sughit, diaree, oprirea tranzitului (a vanturilor si scaunului), aparitia unei hemoragii sau tulburari in eliminarea urinii ; daca odata cu durerea au aparut si frisoane sau febra si daca durerea cedeaza in parte atunci cind bolnavul se asaza intr-o anumita pozitie. Relatarea pozitiilor pe care le ia bolnavul pentru a-si calma durerile sint importante pentru medic in orientarea spre diagnostic.
Pina la venirea medicului bolnavul va ramine in pat, se va aplica pe abdomen compresa umeda calda, stropita cu alcool medicinal, se vor da algocalmin, scobutil sau papaverina sub forma de lete sau supozitoare. Anturajul trebuie sa se comporte cu intelegere si grija fata de bolnav, sa incerce sa-l incurajeze si sa-l linisteasca ; nu i-ar fi de folos bolnavului daca se alarmeaza si creeaza stare de panica in jurul lui.
In caz ca bolnavul prezinta si varsaturi, se va intrerupe alimentatia si se vor da numai lichide cu lingurita (apa, ceai, limonada). Continutul eliminat prin varsaturi va fi eventual pastrat pentru a fi aratat medicului.
Daca bolnavul are scaune diareice se va lua aceeasi atitudine.
In caz de frison si febra se vor pune bolnavului la picioare sticle cu apa calda, acesta fiind invelit in paturi calduroase.
Examenul medical va fi acela care va hotari in continuare ce atitudine trebuie adoptata : internare intr-un serciu de boli interne, de chirurgie sau tratament in continuare la domiciliu.
Hemoragiile digestive se manifesta prin varsaturi cu singe (hematemeza) sau prin eliminarea de scaune cu singe negru (melena) sau rosu (rectoragii). Singele poate fi eliminat singur sau amestecat cu produse alimentare, suc gastric, mucozitati sau materii fecale.
Orice hemoragie digestiva necesita internare intr-un serciu de spital, indiferent daca este cauzata de o boala digestiva sau extradigestiva.
Dintre bolile digestive de care ne-am ocupat, hemoragii digestive pot produce bolile esofagului, ale stomacului si duodenului, ale intestinului subtire sau gros, ca si cirozele hepatice prin ruptura unor varice eso-fagiene.
La un bolnav la care apar varsaturi cu singe, prima atitudine pe care trebuie sa o adopte cei din jurul lui este asezarea bolnavului la pat; se va aplica punga cu gheata pe abdomenul superior sau, in lipsa, comprese reci, se va da bolnavului apa de la gheata sau cuburi de gheata pe care sa le tina in gura.
Se va urmari cantitatea de singe pe care o varsa, ca si aspectul varsaturii (singe curat sau amestecat cu alimente, suc gastric, mucozitati) ; este important de urmarit si numarul de varsaturi

cu cit sint mai multe, cu atit este mai grav.
Daca bolnavul este cunoscut cu ulcer gastric sau duodenal, se pot administra prafuri alcaline, pansamente gastrice, in amestec cu trombina (praf cu actiune coagulanta). Bolnavul va fi transportat cu multa grija, etin-du-se orice durere brusca.
Daca hemoragia se manifesta numai prin scaune cu singe negru ("melena"), scaun cu aspect de crema de ghete neagra, scaune care de obicei sint explozive si repetate, mai multe la interval scurt, bolnavul va fi mentinut la pat, alimentatia va fi formata numai din lichide dulci, lapte, supe de zarzavat.
Daca bolnavul acuza sete, anxietate, agitatie, paloare, acestea sint semne ca a pierdut o cantitate mai mare de singe si se impune internarea de urgenta.
Daca hemoragia se manifesta prin scaune cu singe rosu amestecat sau nu cu materii fecale sau mucozitati, aceasta pierdere de singe, la inceput nu este resimtita in starea generala a bolnavului. Acesta nu are ameteli, dureri de cap, paloare

dar nu trebuie asteptat sa apara aceste manifestari. Orice pierdere de singe, chiar in cantitate mica, daca se repeta, necesita prezentarea bolnavului la medic pentru examen de specialitate, aceste "recotragii" putind fi semnul de alarma al unei boli grave care diagnosticata la inceputul ei poate asigura bolnavului ndecarea.