Epilepsia - clasificare

EPILEPSIA

Epilepsia este un sindrom cerebral cronic, de etiologie variata, caracterizata prin descarcari excesive ale neuronilor cerebrali, ce duc la paroxisme, cu pierderea starii de constienta si convulsii, asociate cu modificari 131b12b EEG.

Etiologie: apare cu o frecventa de 5% din populatia genrala si e determinata de o serie de factori:

   Prenatali: infectii (febra eruptiva, luesul, paludismul, toxoplasmoza), intoxicatii acute sau cronice (oxidul de carbon, alcoolismul), tulburari metabolice si endocrine ale mamei (diabet), agenti fizici (traumatisme abdominale, iradieri ale mamei), dismetabolii fetale printre care: boli heredo-degenerative cu perturbari biochimice cu alterari cromozomiale, factorul Rh care determina icterul nuclear, prematuritatea

   Intranatali: apar in nasterile anoxice

   Postnatali: infectii (meningite, encefalite), encefalopatii toxice: endogene (uremie, hipoglicemie, afectiuni hepatice), exogene (alcool, plumb, arsenic, oxid de carbon, sulfura de carbon), procese expansive intracraniene, accidente vasculare cerebrale, factori alergici, facomatoze.

Patogenie: se discuta un defect genetic, in predispozitia la crize, mai ales in cele primar generalizate, fiind implicat locusul 6p HLA cu transmitere dominanta. Epilepsia apare ca o perturbare a functiei de permeabilitate selectiva a membranei, care in stadiul de polarizare realizeaza un potential de repaus de minus 90mV si cu ocazia depolarizarii un potential de varf pana la 30mV care scade, ajungand intr-o stare de depolarizare partiala. Epilepsia este o boala de patologie sinaptica.

Prin PET s-au putut evidentia zone cu metabolism glucidic hipoactiv in perioada intercritica.

Clasificare:

         Epilepsia primar generalizata

         Epilepsia secundar generalizata

         Epilepsia partiala cu

-    simptomatologie elementara: forme focale motorii, senzitive, sau vegetative

-    cu simptomatologie complexa

-    cu generalizare secundara

         Epilepsii inclasabile

Clinic: o criza de grand mal se desfasoara in 4 faze:

         Faza prodromala (in 20% din cazuri) cu simptome motorii (mioclonii, tremor, automatismul de tipul cascatului, masticatie), sau senzitiv-senzoriale

         Faza a doua este o aura care precede debutul crizei: convulsii de tip Jacksonian care apoi se generalizeaza sau miscari masticatorii, afazie motorie si crize adversive. Alteori: parestezii, tulburari vizuale, auditive, vertijinoase, olfactive, gustative sau aura vegetativa

         Faza de criza convulsiva (a treia faza) care debuteaza cu pierderea brusca a starii de constienta, cand bolnavul cade; urmeaza apoi o perioada tonica cu durata de 15-20 secunde (cu contractura intensa si generalizata a muculaturii), contractia pleoapelor, maxilarelor, cu reflexul cornean abolit. Bolnavul devine apneic si cianotic (prin spasmul diafragmului si glotei). Pierde urina si uneori materii fecale. Isi musca limba, face spume la gura. Miscarile clonice devin din ce in ce mai ample si mai rare

         Faza postaccesuala este un somn profund, cu durata de cateva minute. Se trezeste si este obosit, obnubilat si are dureri musculare. Nu-si aminteste nimic din cele intamplate.

EEG-ul arata trasee cu descarcari de tip generalizat bilateral, sincrone si simetrice de 10 cicli/secunda

Epilepsia partiala este cu simptomatologie elementara/motorie, senzitiv-motorie si vegetativa.

INTREBARI

1)      Care sunt factorii prenatali in epilepsie?

2)      Care este clasificarea epilepsiei?

3)      Din cate faze este compusa criza grand mal?

4)      In ce consta epilepsia partiala?