Varsta inaintata, sexul masculin si inzestrarea genetica (inclusiv prezenta AVC in familie) sunt factori de risc pentru un eniment cerebral. Ei sunt factori de risc care nu se pot modifica. Regula afectarii mai frecnte a barbatilor are doua exceptii: grupele de varsta intre 35 si 44 ani si peste 85 ani, in care apoplexia se intalneste mai des la femei.

Multe femei nu stiu ca AVC reprezinta o primejdie mai mare decat cancerul mamar. Una din 6 femei moare din cauza unei apoplexii, in timp ce numai una din 25 moare din cauza unui neoplasm de san. Existenta unor cazuri de AVC sau atacuri ischemice tranzitorii in familie creste riscul apoplexiei de 2,5 ori. Rolul factorului etnic se poate observa pe continentul nord-american, unde, in cadrul populatiei de culoare, la 100.000 locuitori survin 233 cazuri pe an, in timp ce, printre hispanoamericani, apar numai 93 de cazuri. Din fericire, exista si o serie de factori de risc care se pot modifica, intre care hipertensiunea arteriala se situeaza pe primul loc, raspunzand pentru 60% din totalul AVC. Tensiunea arteriala cu sistolica (maxima) de 160 mmHg creste riscul unei apoplexii de zece ori, in atie cu o maxima de 120-l30. (MMW-Fortschr Med 2004; 146:13)

Fiecare scadere de 5-6 mmHg a presiunii diastolice se asociaza cu o reducere de 38% a riscului AVC. Dupa alti autori, cresterea tensiunii sistolice cu 10 mmHg mareste riscul AVC cu 22% si pe acela al decesului cu 56%. (Internist 2003; 44:786-792)
Teama ca o terapie agresiva de scadere a tensiunii sistolice si diastolice ar diminua circulatia cerebrala, favorizand un AVC, nu
este justificata.
Studii recente au aratat ca un consum mai mare de fructe si de getale se insoteste cu o tensiune arteriala mai scazuta si cu un risc mai mic de AVC. Vegetarienii adevarati sunt avantajati si in aceasta
privinta.

Cresterea dramatica a frecntei AVC in China este atribuita trecerii de la alimentatia traditionala chinezeasca la aceea de tip apusean. intre anii 1978 si 1992, consumul de carne, oua si ulei a crescut de 5 ori, iar consumul de fructe si getale a scazut. in schimb, in Japonia, datorita cresterii consumului de fructe si getale, in ultimii treizeci de ani, mortalitatea prin AVC a scazut la barbati de la 358 la 79 din 100.000 si la femei de la 222 la 41 din 100.000.

Alimentatia de tip apusean, caracterizata printr-un consum mare de carne, produse lactate si dulciuri, a dus la cresterea colesterolemiei si a indicelui de masa corporala, factori de risc recunoscuti pentru AVC ischemice. in China, valorile colesterolului sangvin sunt mai mari in randurile populatiei urbane si ale celei din nordul tarii, explicand proportia mai mare de apoplexii, in atie cu populatia rurala si din sud. (Stroke 2005; 36:228)
Pentru prenirea AVC, Ghidul Societatii Americane de Cardiologie recomanda inainte de toate regimul alimentar bogat in fructe, mai ales citrice, si getale.

Regimul total getarian actioneaza prin mai multe mecanisme:
a efect antioxidant, extrem de util in prenirea formarii placilor de aterom;
a scade colesterolul LDL si trigliceridele sangvine;
a scade agregabilitatea trombocitelor, deci tromboza intravasculara;
a are un efect antiinflamator.
Hipertensiunea arteriala este factorul de risc cel mai important atat pentru AVC ischemice, cat si pentru cele hemoragice. Frecnta apoplexiei creste direct proportional cu gradul ridicarii tensiunii arteriale sistolice si diastolice peste valorile normale. Tratarea eficienta a hipertensiunii previne apoplexia. Riscul AVC la hipertensivi e de 4 ori mai mare decat la normotensivi.

Masurile de scadere a tensiunii arteriale produc beneficii mai mari pentru varstnici decat pentru tineri, reflectand riscul absolut mai mare al AVC printre batrani. O observatie foarte interesanta merita sa fie retinuta: scaderea tensiunii arteriale a diminuat incidenta AVC la persoanele cu un risc mare, dar cu o tensiune arteriala normala (sub 140/90 mmHg), la fel ca si la persoanele hipertensi. Un risc deosebit de mare exista in cazul hipertensiunii izolate sistolice, care se asociaza de obicei cu o amplitudine mare a pulsului. Toate mijloacele prenti utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale sunt foarte utile si persoanelor cu un risc mare de AVC cu valori tensionale considerate normale.

Un alt factor de risc este fumatul activ si pasiv. Riscul creste cu numarul tigarilor fumate. in trecut, se considera ca fumatul actioneaza sinergic cu hipertensiunea arteriala, diabetul, rezistenta la insulina, hipercolesterolemia si bolile cardiovasculare preexistente. Acum, exista do privind efectul direct al fumatului. Riscul fumatorilor de a face un AVC este de doua pana la patru ori mai mare, in special pentru hemoragii subarahnoidiene, urmate de infarctul cerebral. Fumatul este un determinant independent al placilor de aterom din arterele carotide si al cresterii coagulabilitatii si vascozitatii sanguine. Fumatul creste fibrinogenul seric, favorizeaza agregarea trombocitelor si mareste volumul celulelor agregate.

De asemenea, fumatul modifica biochimia grasimilor din sange si scade activitatea macrofagelor.
Consumul de alcool in cantitati mari constituie un alt factor de risc, prin cresterea tensiunii arteriale, a coagulabilitatii sangelui, prin tulburarile de ritm cardiac pe care le induce si prin scaderea presiunii sangvine in circulatia cerebrala. Alcoolul creste atat riscul trombozei, cat si pe acela al hemoragiei cerebrale. 2-3 pahare de vin seara fac sa creasca riscul AVC de 6-8 ori. Consumul moderat de alcool creste in special riscul apoplexiei hemoragice, chiar daca doza nu duce la o crestere a tensiunii arteriale. Sa nu uitam ca cel putin 10% din cei ce incep sa bea ocazional cantitati mici de alcool vor ajunge consumatori mari.
Diabetul creste riscul AVC de trei pana la sase ori.
Obezitatea, in special cea abdominala la barbati, si castigul ponderal la femei constituie factori de risc independenti pentru AVC.

Ateroscleroza carotidiana, azi foarte usor evidentiabila prin ecogra-fie, este un alt factor de risc. Fibrilatia atriala si alte boli cardiace, inclusiv boala coronariana, insuficienta cardiaca, hipertrofia ntriculara stanga si valvulopatiile constituie, de asemenea, factori de
risc.

Alti factori de risc sunt: dislipidemia, sedentarismul, consumul mare de sare, consumul redus de fructe si getale, anticonceptionalele orale, terapia de substitutie cu estrogen, nilul sangvin crescut de homocisteina, infectiile si tulburarile inflamatorii sistemice. Nilul homocisteinei creste cu varsta, cu nilul colesterolemiei, cu consumul de alcool si cu numarul tigarilor fumate.
Activitatea fizica, efectuata in mod regulat, are un efect protector, deoarece influenteaza in acelasi timp mai multi factori de risc: scade greutatea, tensiunea arteriala, valorile glicemiei, particulele mici, dense, de LDL (ce patrund cu usurinta in endoteliul vascular), creste fractiunea utila a colesterolului (HDL) si scade coagulabi-litatea sanguina, prin reducerea fibrinogenului plasmatic si a activitatii trombocitelor.

De asemenea, activitatea fizica amelioreaza aportul de sange la tesuturi, prin imbunatatirea dezvoltarii capilarelor.
La populatiile din emisfera apuseana, majoritatea factorilor de risc pentru AVC cresc si riscul altor afectiuni, inclusiv pe cel al infarctului miocardic si al altor manifestari ale bolii coronariene, incat, de multe ori, AVC si boala coronariana survin la aceeasi persoana.

AVC nu apare intotdeauna ca un trasnet din cer senin. in fiecare al treilea caz, au existat tulburari de scurta durata ale circulatiei cerebrale, numite atacuri ischemice tranzitorii, lata principalele simptome artizatoare:
- stari bruste de slabiciune sau tulburari de sensibilitate intr-o parte a corpului, in special la fata sau intr-un membru superior;
- pierderea brusca a capacitatii de a vorbi sau de a intelege;
- stare confuzionala, instalata brusc;
- tulburari de dere, aparute brusc, in special cand sunt unilaterale;
- dureri de cap, de obicei foarte intense, surnind brusc, fara o
cauza cunoscuta;
- ameteli si nesiguranta in mers, aparute tot brusc.

Aceste simptome trebuie sa determine prezentarea cat mai urgenta la medic. 80 pana la 90% dintre bolnavii care prezinta un AVC datorita aterosclerozei au avut atacuri ischemice tranzitorii. Fiecare al cincilea atac ischemic tranzitoriu va produce in urmatoarele 12 luni un alt atac ischemic, o apoplexie sau un infarct miocardic. Dupa alti autori, riscul apoplexiei dupa un atac ischemic tranzitoriu este de 10% in prima saptamana si de 18% in urmatoarele 3 luni. La conferinta privind accidentele vasculare cerebrale din anul 2001, s-a atras atentia asupra faptului ca majoritatea AVC sunt mute. Nu sunt atat de dramatice, incat sa-l aduca pe bolnav la medic, si raman nediagnosticate. in Statele Unite, in fiecare an, 11 milioane de americani prezinta un AVC mut, nediagnosticat clinic, in timp ce numai 750.000 prezinta simptomatologia tipica.

AVC mute sau silentioase au o semnificatie deosebit de grava, deoarece micile deficite in circulatia cerebrala, surnind an de an, duc la pierderea memoriei, la tulburari de mers si la alte tulburari nervoase, pana la schimbarea personalitatii. Datele arata ca, in fiecare an, o persoana din trei, avand 70 de ani sau mai mult, are un AVC mut. Episoadele recunoscute si diagnosticate nu reprezinta decat varful ghetarului. Un studiu efectuat asupra a peste 1000 de varstnici din Olanda a aratat ca 80% dintre acestia au suferit episoade mute.In momentul de fata, lumea apuseana e cuprinsa de o epidemie de accidente vasculare cerebrale, cu toate ca mijloacele de prenire sunt simple si la indemana oricui. Se stie ca cele mai sanatoase artere le au persoanele a caror tensiune arteriala maxima sau sistolica este de 110 mmHg sau si mai putin.

O cercetare recenta, efectuata in Germania asupra a 130.000 de adulti, a aratat ca 39% din populatie prezinta factori de risc pentru un accident vascular cerebral.
Daca credeti ca un membru al familiei sau un cunoscut in preajma caruia va gasiti a facut o apoplexie, trebuie sa stiti ca primele sase ore de dupa accidentul vascular sunt decisi pentru sansele de vindecare cu cat mai putine sechele. Deci ti chema imediat salvarea, specificand de la bun inceput despre ce este vorba. Pana la sosirea medicului, asezati-l pe bolnav pe o parte, desfaceti-i imbracamintea stramta, scoateti-i protezele dentare si cautati sa-i mentineti caile aeriene libere.
In primele ore, exista posibilitatea dizolvarii medicamentoase a coagulului care a obstruat artera, iar in centrele specializate se vor face si alte interntii, dupa cum, in cazul hemoragiei, specialistii vor decide oportunitatea unei operatii.
Profilaxia accidentelor vasculare cerebrale consta in evitarea si combaterea factorilor de risc prezentati in inile anterioare. Normalizarea tensiunii arteriale, evitarea fumatului, tratarea diabetului, activitatea fizica regulata si alimentatia total getariana constituie masurile cele mai importante. Sa nu uitam ca orice carne contine acid arahidonic, care favorizeaza leziunile endoteliului vascular.

Consumul de getale ofera arginina, aminoacidul care dilata arterele, prin formarea de oxid nitric, iar acizii grasi polinesaturati omega-3, care mentin elasticitatea arterelor, se gasesc in cantitati suficiente in nuci, in getale si mai ales in semintele sau uleiul de in. Cine vrea sa-si ia portia de acizi omega-3 din peste se expune colesterolului, proteinelor animale, virusurilor si substantelor toxice, de care organismul uman n-are nici o nevoie.

De mai bine de 14 ani, americanul Ornish a demonstrat ca placile de aterom se pot micsora pana aproape de disparitie, daca se trece la o alimentatie total getariana si daca se reduc grasimile la 10% din aportul caloric total. Cu un astfel de regim, care este ieftin si extrem de usor de realizat, s-ar putea preni foarte multe apoplexii, cu consecintele lor dezastruoase.In prezenta fibrilatiei atriale, cardiologul va prescrie medicatia anticoagulanta.
In cazul existentei unei stenoze de peste 70% a unei artere carotide, se obtin rezultate bune prin inlaturarea chirurgicala a ate-romului. Unii autori au comunicat rezultate bune dupa angioplastia cu stent (cilindru de sarma introdus la locul stenozat, pentru a impiedica restenozarea).In profilaxia AVC, mai ales dupa un atac ischemic tranzitoriu, majoritatea cardiologilor recomanda inca Aspirina in doze intre 50 si 325 mg/zi. insa studiile privind profilaxia primara a AVC n-au aratat vreun beneficiu. in multe cazuri, riscul hemoragiilor dupa Aspirina depaseste avantajele.
Preparatul mai nou, Clopidogrel, in doze zilnice de 75 mg, se pare a aa un avantaj fata de Aspirina. Asocierea cu Aspirina nu scade in mod semnificativ enimentele trombotice, insa creste riscul sangerarilor. (Stroke 2005; 36:208-210)

Nici anticoagulantele orale nu mai sunt recomandate asa de mult ca in trecut. In prenirea AVC, riscul hemoragiei cerebrale il depaseste pe acela al entualului beneficiu.
Tratamentul AVC constituie domeniul specialistilor. Tot ce putem face este sa asiguram transportarea cat mai urgenta a pacientului intr-o unitate cu experienta in acest domeniu.In cazul supravietuirii, masurile de reabilitare trebuie sa fie incepute cat mai precoce si sa fie de intensitate si frecnta mai mare decat se obisnuia pana acum.
Pentru prenirea recidilor se recomanda cu insistenta scaderea colesterolemiei si a trigliceridemiei prin alimentatie si medicamente.