MORBIDITATE SI MORTALITATE

Accidentul scular cerebral este a treia cauza de deces in majoritatea tarilor industrializate si principala cauza de handicap neurologic, mai ales in randul rstnicilor.
Incidenta accidentului scular cerebral continua sa fie ridicata. Studii epidemio-logice care sa informeze exact asupra incidentei actuale a accidentului scular cerebral nu sunt multe la numar'1
Un studiu Rochester, Minnesota, (citat de 13), rele o reducere a incidentei accidentelor sculare cerebrale la 54 % in perioada 1945-l949 si 1975-l979. Incidenta accidentului scular cerebral s-a redus la toate grupele de rsta, fiind mai evidenta la rsta de 85 de ani si peste aceasta rsta. Conform datelor furnizate de acest studiu, declinul incidentei accidentului scular cerebral s-a oprit, silindu-se in anul 1970. Comparativ cu perioada cuprinsa intre 1975-l979, rata de incidenta a accidentului scular cerebral in perioada 1980-l984 a fost cu 15 % mai mare pentru femei si cu 19 % mai mare pentru barbati.lCu exceptia hemoragiei subarahnoidienc, toate subtipurile de accident scular cerebral au avut o incidenta mai mare la populatia trecuta de 65 de ani

S-ar putea ca una din explicatiile cresterii incidentei accidentului scular cerebral sa fie imbunatatirea mijloacelor de diagnostic. Introducerea computer-tomografiei in diagnosticul accidentelor sculare cerebrale a marit numarul de bolnavi subdiagnos-ticati cu aceasta afectiune si a schimbat proportia intre tipurile de accident scular cerebral .
Un studiu recent, efectuat la Mayo Clinic Rochester, Minnesota (citat de 3), publicat in 1994, rele ca in USA se inregistreaza anual 500.000 de cazuri noi de accident scular cerebral pentru care se aproximeaza cheltuieli ce se cifreaza la 18 miliarde de dolari (3), (8). Cu toate ca s-a constatat initial un declin al incidentei accidentelor sculare cerebrale, in prezent aceasta tendinta s-a oprit. in fiecare an, in USA, se inregistreaza 50.000 de americani cu atacuri ischemice cerebrale tranzitorii si aproximativ o treime din ei dezvolta un accident scular cerebral major. in USA, rata mortalitatii prin accident scular cerebral se consemneaza la 150.000 de indivizi pe an (8).
Un studiu pe probleme economice efectuat in Noua Zeelanda de W. Guy Scott si colab. apreciaza ca cheltuielile anuale pentru accidentul scular cerebral ischemic sunt cuprinse intre 99 - 154 milioane de dolari .In Australia, D. M. Rosen comunica o incidenta de aproximativ 37.000 de accidente sculare cerebrale anual, pentru care se cheltuiesc 1 miliard de dolari. Accidentul scular cerebral consuma in aceasta tara 5 % din bugetul de sanatate si 2,5 % din totalul spitalizarilor de urgenta.

Din pacate, se constata in prezent o incidenta insemnata de accidente sculare cerebrale la tineri. Acest grup de bolnavi atrage in mod special atentia cercetatorilor din cauza consecintelor dramatice ale bolii la tineri. J. S.P. n den Berg si M. Limburg (2) subliniaza ca in tarile vestice, 3-4 % din pacientii cu accident scular cerebral sunt de rste cuprinse intre 15-45 de ani. In Europa, se inregistreaza o incidenta anuala mai mare de 10.000 de tineri cu accidente sculare cerebrale.
Dupa Kurtzke (citat de 4 si 12). care a analizat rata incidentei accidentului scular cerebral in mai multe tari, exista o medie de 200 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Hncidenta accidentului scular cerebral este mai marc in tarile dezvoltate economic, creste o data cu rsta (5) si predomina la barbati intr-o proportie de 1.3/1 fata de femei .
Accidentul scular cerebral este una din cele mai serioase probleme de sanatate din Japonia. Pana in 1951, accidentul scular cerebral a fost pentru japonezi principala cauza de deces. Se estima pentru Japonia o rata de incidenta a accidentului scular cerebral de 5,5 la 1000 de locuitori, ativ' cu USA. in care se comunica o incidenta de aproximativ 1,9 la 1000 de locuitori, cu rste cuprinse intre 40-70 de ani. Se obser o incidenta crescuta atat a morbiditatii cat si a mortalitatii prin accident scular cerebral in Japonia si mai ales o proportie mai mare de accidente sculare cerebrale heinoragice la japonezi, ativ cu datele statistice publicate pentru americani (1). (5).
La noi in tara. date publicate in 1982 (4) estimeaza o incidenta de 44.000 de cazuri noi pe an de accidente sculare cerebrale.
In Clinica Medicala I.. U.M.F. Cluj-Napoca, in perioada 1 ianuarie 1989 - 31 ianuarie 1994, s-au inregistrat 1219 bolnavi internati de urgenta cu diagnosticul de accident scular cerebral (4a).In concluzie, din cele cate date privitoare la prelenta si incidenta accidentelor sculare cerebrale, se constata ca acestea raman insemnate, implicand importante si mari probleme financiare si bio-psiho-sociale.In ciuda declinului mortalitatii prin accident scular cerebral cu 50 % in ultimii 30 de ani . accidentul scular cerebral ramane a treia cauza de deces in tarile dezvoltate economic, dupa boli cardiace si cancere.In multe tari, reducerea mortalitatii prin accident scular cerebral a fost mai mare pentru femei decat pentru barbati si mai mare pentru accidentul scular cerebral decat pentru cardiopatia ischemica


Declinul mortalitatii prin accident scular cerebral este paralel cu cel prin boli cardiosculare. Cauzele exacte ale acestei tendinte de reducere a mortalitatii prin accident scular cerebral sunt controversat tratate de diversi autori (6), (7). (9), (II). Mai probabil ca scaderea mortalitatii prin accident scular cerebral se explica nu numai printr-un control mai bun al tensiunii arteriale, ci este rezultatul unui cumul de factori printre care se citeaza mai ales reducerea mortalitatii prin boli cardio-sculare si campania efectuata pentru abandonarea fumatului (9).
Cu toate acestea boala cerebrosculara cauzeaza 10 % din totalitatea deceselor .

Exista riatii geografice in ce priveste rata mortalitatii prin accident scular cerebral. Aceste diferente sunt de la o tara la alta si, in cadrul aceleiasi tari, de la o regiune la alta. Exista diferente nete in incidenta mortalitatii prin accident scular cerebral intre Japonia si America, intre Europa de Vest si Europa de Est. In Canada, mortalitatea cea mai ridicata se intalneste in estul tarii, iar cea mai mica incidenta a mortalitatii este in vest. in Japonia, rata mortalitatii descreste progresiv de la nord-est la sud-vest. In Irlanda, nu exista diferente geografice in privinta mortalitatii prin accident scular cerebral, dar se semnaleaza o rata mai mare a indicatorului in districtele urbane decat in cele rurale ,
In timp ce in Europa de Vest se constata o scadere a mortalitatii prin accident scular cerebral, date furnizate de OMS (citate de 10 si 11) rele o tendinta de crestere a mortalitatii prin accident scular cerebral in tarile est-europene. Mai probabil ca aceste tendinte privind indicatorul mortalitate in Europa de Est se explica printr-un control neadect al tensiunii arteriale, la care se asociaza alti factori, precum fumatul, consumul de alcool si alimentatia, inclusiv utilizarea sarii in procesul de preparare si conserre al alimentelor.
Folosind ca sursa de informatie banca de date OMS. C. La Vecchia si colab. au publicat incidenta mortalitatii prin boli cerebrosculare in perioada 1955-l989 pentru 28 de tari europene. 16 state americane, 10 tari din Asia si 2 din Africa. De asemenea, banca de date cuprinde informatii asupra incidentei mortalitatii prin accident scular cerebral in Australia si Noua Zeelanda.
In Europa, la sfarsitul anilor 1950. se inregistra in majoritatea tarilor o mortalitate de 80-l30/100.000 locuitori. Rata mortalitatii a fost cu ce mai mica la femeile cu rsta cuprinsa intre 35-64 ani. Cea mai mica rata a mortalitatii s-a inregistrat in Germania de Est (aproximativ 40/100.000 locuitori) si Polonia (aproximativ 35/100.000 locuitori). Dupa 30 de ani. in toate tarile Europei de Vest. cu exceptia Greciei si Portugaliei, se inregistreaza un declin al mortalitatii prin accident scular cerebral. La sfarsitul anilor 1980, rata mortalitatii era de 40-80/100.000 pentru barbati si 30-60 /100.000 pentru femei. in Elvetia, de exemplu, intre 1985-89 rata mortalitatii a fost de 17/100.000 pentru barbati si 10/100.000 pentru femei. in Grecia, mortalitatea a ramas crescuta (80/100.000 locuitori), iar in Portugalia, dupa o crestere initiala la 200/100.000 pentru barbati si 145/100.000 pentru femei, s-a redus si a ramas constanta la 140/100.000 pentru barbati si 100/100.000 pentru femei.
Mortalitatea prin boli cerebrosculare a crescut insa in toate tarile est-europene. inclusiv in tari in care rata mortalitatii a fost mica (Germania si Polonia). in Bulgaria, intre 1985-89. rata mortalitatii a fost de peste 160/100.000 la barbati si de peste 125/100.000 la femei, iar in Cehoslocia, 127 si respectiv 97/100.000 de locuitori.In America, s-a inregistrat un declin al mortalitatii prin accident scular cerebral de la 80/100.000 de locuitori la sfarsitul anilor '50, la aproximativ_30/100.000 intre 1985-l989. Exista diferente intre America de Nord si cea de Sud. in Paraguay, este o rata de mortalitate mare (aproximativ 100/100.000 locuitori) si constanta: in Mexic, mortalitatea este mai marc decat in USA sau Canada.In Africa, se constata. in general, o rata mica a mortalitatii prin accident scular cerebral. in Egipt, la sfarsitul anilor '60, rata mortalitatii era de 10-20/100.000 de locuitori: in schimb. in Mauritius, rata mortalitatii este foarte mare, intre 120-l70/100.000 pentru barbati si intre 70-l00/100.000 pentru femei; ea este constanta si nu are tendinta de scadere.In Asia. Siria si Thailanda au cea mai mica rata a mortalitatii prin accident scular cerebral. In Israel si Kuwait este o rata mica a mortalitatii. 30-40/100.000 locuitori: Filipinele si Sri Lanka au. de asemenea, o rata mica de mortalitate (13-40/100.000 de locuitori). Hong Kong a avut o rata relativ inalta (114/100.000 pentru barbati si 67/100.000 pentru femei), dar aceasta s-a redus la 56 pentru barbati si respectiv 44 pentru femei.
O remarca deosebita merita facuta pentru Japonia, unde in 1960 se inregistra o mortalitate de 235/100.000 pentru barbati si 160/100.000 pentru femei. Ea a scazut la sfarsitul anilor '80 la 75 si respectiv 53/100.000 de locuitori.In Romania. in perioada anilor 1980-l984, se semnaleaza o rata a mortalitatii prin accident scular cerebral de 115,1 la 100.000 locuitori la barbatii de toate rstele si 105,2 la 100.000 locuitori pentru femeile de toate rstele. Romania se situeaza pe locul 3 privind indicatorul mortalitate prin boli cerebrosculare, dupa Bulgaria si Portugalia, in ce priveste mortalitatea feminina si pe locul 7. in privinta mortalitatii masculine . (. 2.1; 2.2)In Clinica Medicala I. U.M.F. Cluj-Napoca, s-a inregistrat. in perioada 1 ianuarie
1989 - 31 ianuarie 1994. un numar de 247 de decese prin accident scular cerebral, reprezentand 20.26 % din numarul total de 1219 bolnavi internati de urgenta cu diagnosticul de accident scular cerebral. Mentionam ca se face referire numai la decesele inregistrate in clinica. Numarul cel mai mare de decese se semnaleaza in anul
1990 (26.94 % din numarul de 271 bolnavi internati in anul 1990 cu diagnosticul de accident scular cerebral). Se constata ca mortalitatea creste o data cu rsta la ambele sexe si este mai mare la barbatii cu rsta cuprinsa intre 51 -60 de ani, ativ cu femeile din aceeasi grupa de rsta. Mortalitatea este mult mai mare la bolnavii cu accident scular cerebral hemoragie decat la cei cu accident scular cerebral ischemic. Din 84 de bolnavi cu hemoragie cerebrala, au decedat 68, ceea ce inseamna ca s-a inregistrat o mortalitate de 80,95 %. Din 809 bolnavi cu infarcte cerebrale au decedat 167, ceea ce reprezinta 20,64 % (4a).
In Clinica Neurologica din Timisoara, in 1985. din 968 de bolnavi internati cu boli cerebrosculare. au decedat 267 de bolnavi .
Din datele epidemiologice selectate rezulta ca accidentul scular cerebral ramane o importanta problema de sanatate publica cu o insemnata morbiditate si mortalitate, in ciuda tendintei de reducere a acestor indicatori epidemiologici.
Toate studiile epidemiologice converg catre o concluzie ce subliniaza necesitatea cunoasterii, depistarii precoce si tratarii adecte a factorilor de risc pentru accidentul scular cerebral.