Pacientii cu infarct cerebral nu sunt. de obicei, complet sanatosi inainte de debutul accidentului vascular cerebral. in antecedentele lor personale patologice se indcntifica unul sau mai multi factori de risc. Infarctul cerebral se instaleaza la bolnavi hipertensivi, diabetici, cu cardiopatie ischemica cunoscuta sau cu antecedente de atac ischemic cerebral tranzitoriu. Ccfaleca si
varsaturile la debut nu sunt caracteristice pentru
infarctul cerebral. Deficitul neurologic poate debuta brusc sau sa progreseze in ore sau zile.
Mecanismele prin care se realizeaza infarctul cerebral ischemic sunt:
a. Trombotic. Infarctul trombotic se realizeaza prin suprapunerea trombusului pe placa de aterom. Anomaliile de coagulare pot precipita infarctul trombotic.
b. Embolie. Infarctul embolie se datoreste ocluziei unei
artere prin embolizarc distala fata de locul unde circulatia colaterala este adecvata.
c. Hemodinamic. Mecanismul hemodinamic se instaleaza, de obicei, la bolnavi cu stenoze sere sau ocluzii arteriale situate proximal, cu o circulatie colaterala compensatorie inadecvata, cu o scadere critica a perfuziei cerebrale globale. Mecanismul hemodinamic este implicat rar singur in geneza infarctului cerebral. Acest mecanism sun inc in starile de hipotensiunc arteriala sera sau in tulburarile paroxistice de ritm.
Formele clinice de infarct cerebral sunt: infarctul cerebral aterotrombotic, infarctul cerebral cardioembo/ic si infarctul cerebral lacunar. in aproximativ 30-40% din cazuri infarctul cerebral nu poate fi clasificat clinic in una din formele enumerate, situatie in care se foloseste diagnosticul de infarct cerebral de forma clinica neprecizata.
La Infarctul cerebral aterotrombotic
Acest tip de infarct cerebral este consecinta alerosclcrozci arterelor extracraniene sau a arterelor mari intracraniene.
Exista doua cai principale prin care aterosclcroza precipita infarctul cerebral:
- cresterea si progresiunea placii de aterom, peste care se suprapune tromboza, cu compromiterea secundara a lumenului vascular:
- tromboembolismul sau fragmentarea placii (embolizari arterio-arteriale).
La bolnavii cu infarct cerebral aterotrombotic se gasesc mai frecnt antecedente de atac ischemic cerebral tranzitoriu si/sau sufluri carotidiene.
Diagnosticul clinic de infarct cerebral aterotrombotic se bazeaza pe dodirea unor stenoze sau ocluzii arteriale, de natura aterosclerotica. cu una sau mai multe localizari.
Infarctul cerebral aterotrombotic este. de regula, mic si greu de distins de infarctul cardiocmbolic.
Infarctul cerebral cardioembolic
Acest tip de infarct cerebral debuteaza, de obicei, brusc, cu un deficit neurologic ce poate progresa. Pentru afirmarea diagnosticului de infarct cerebral cardioembolic este necesara dodirea clinica si / sau paraclinica a sursei cardiogene a emboliei cerebrale. Cele mai frecnte
boli cardiace generatoare de embolii cerebrale sunt: fibri-latia atriala cronica sau paroxistica, flutlerul,
infarctul miocardic acul,
insuficienta cardiaca si vahulopatiile mitro-aortiec. in cazul emboliilor paradoxe din cardiopatiile cu sunt dreapta-stanga, sursa emboliilor este in mod obisnuit
tromboza noasa periferica.
Cardiocmbolismul cerebral se caracterizeaza prin prezenta de infarcte cerebrale multiple si/sau infarcte sistemice. Uneori, imaginea computer-tomografica evidentiaza infarct cu
hemoragii interioare.
Infarctul lacunar
Desi este un termen morfopalologic, el este utilizat in practica pentru a desemna o categorie de leziuni mici de tipul infarctelor sau al
hemoragiilor produse prin afectarea arterelor de calibru mic. penetrante (4). Aceste artere se ramifica in unghi drept din arterele cerebrale principale si iriga substanta alba si cenusie profunda a hemisferelor cerebrale si trunchiului cerebral. Pentru ca au putine conexiuni laterale,
obstructia trombotica sau embolica la aceste nile determina infarcte in teritoriul de distributie limitat al acestor artere. Cu timpul, infarctul devine chistic, umplut cu un fluid. Zona de infarct este inconjurata de tesut normal. Din aspectul anatomo-pato-logic deriva si numele de ''infarct lacunar'' sau "lacuna". Imaginea computer-tomogra-fica este de leziune mica (< 1,5 cm). Uneori sunt leziuni mai mari, denumite 'lacune gigante".
Substratul morfopatologic al 'lacunelor' cerebrale il constituie microangiopatia vaselor cerebrale intraparenchimatoase, mai ales la hipertensivi si la diabetici. loul clinic este cel al infarctului cerebral multilacunar sau al encefalopatiei arteriosclerotice Binswanger. Frecnt, "lacunele"' cerebrale sunt asimplomatice (3), (5).
