Tratamentul simptomatic presupune:
a combaterea hiperpirexiei, factor agrant al leziunilor neuronale. In afara originii infectioase.
febra la un bolnav cu accident scular cerebral poate surveni prin dereglarea centrului termic hipotalamic. Aceasta se poate insoti de tahicardie, tahipnee si deperditie hidrica. Administrarea de antitermice (piramidon, aspirina, algocalmin etc.) si adausul in schema de rehidratare a 500 ml lichid pentru fiecare grad Celsius peste 37A C sunt masuri utile;
a combaterea starii de agitatie psiho-motried se poate realiza cu doze mici de diazepam. Uneori aceasta stare este determinata de decubitul prelungit dorsal, de globul cal, de starea de constipatie, de injectii paravenoase, de starea de deshidratare sau hiperhidratare. Tratamentul cauzal al starii de agitatie psiho-motrica este de preferat fata de administrarea tranchilizantelor;
a combaterea rsaturilor este necesara pentru ca efortul de ecuare a continutului
gastric determina cresterea presiunii intracraniene, pentru ca exista riscul aspiratiei lichidului gastric si riscul dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic. Se vor administra torecan, metoclopramid, emetiral si, la nevoie, se introduce sonda de aspiratie gastrica;
a combaterea episoadelor epileptice focale sau generalizate ce pot surveni in faza acuta a unui accident scular cerebral ischemic se poate obtine prin administrare de clonazepam 2 mg i.v. sau diazepam 10-20 mg i.v. ;
a controlul tulburarilor sfincteriene prin aplicarea unei sonde cale si combaterea
constipatiei cu laxative usoare sau clisme ecuatorii sunt, de asemenea, masuri de tratament simptomatic, nespecific.
IN REZUMAT:In orice forma anatomo-clinica si evoluti de accident scular cerebral ischemic se recomanda masuri generale, nespecifice de tratament. Acestea cuprind:
1. Monitorizarea functiilor vitale prin:
a asigurarea permeabilitatii cailor aeriene superioare prin dezobstructie, administrarea de bronhospasmolitice si fluidificant-expectorante;
a oxigenarea bolnavilor cu accident scular cerebral prin administrarea de oxigen pe sonda nazala, pe masca si la nevoie intubatie si ventilatie mecanica asistata;
a asezarea bolnavului in pat se face cu extremitatea cefalica ridicata la 30-40A pentru favorizarea intoarcerii venoase si reducerea presiunii intracraniene. In caz de coma, bolnavul fi asezat in decubit dorsal sau lateral, cu hiper-extensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei. Se aplica o pipa orotraheala Guedel pentru impiedicarea alunecarii posterioare a limbii;
a controlul presiunii arteriale sistemice si a frecventei cardiace;
a asigurarea unui abord venos prin punctie venoasa sau prin introducerea unui cateter in vena subclaviculara, masura necesara pentru asigurarea tratamentului in situatii de instalare a unei complicatii de tipul insuficientei circulatorii periferice acute;
a supravegherea deglutitiei, a tranzitului intestinal, adiurezei si temperaturii; la nevoie aplicarea unei sonde de aspiratie gastrica.
2. Reechilibrarea hidrica-electrolitica si acido-bazica in functie de starea clinica, bolile asociate si parametrii de laborator.
3. Reechilibrarea hematologica, daca este cazul.
4. Asigurarea echilibrului nutritiv printr-un aport caloric si vitaminic adect necesitatilor meolice.
5. Diagnosticul si tratamentul bolilor asociate.
6. Profilaxia si tratamentul complicatiilor infectioase si trombembolice.
7. Tratamentul simptomatic, de combatere a hiperpirexiei, agitatiei psiho-motrice, rsaturilor, constipatiei etc.
8. Instituirea precoce a masurilor de reabilitare neuro-motorie.
9. Asigurarea reinsertiei sociale.