SIMPTOME
a stranut, respiratie suieratoare, congestie nazala si tuse reprezinta o combinatie ce indica astm sau alergii medicamentoase sau respiratorii.
a pruritul (mancarimea) la nivelul ochilor, gurii si faringelui reprezinta simptome ale alergiilor respiratorii.
a durerile de stomac, indigestiile frecvente si pirozisul sunt semne de sensibilitate alimentara.
a iritarea, pruritul, roseata sau tumefierea pielii se asociaza cu alergii medicamentoase, alimentare si la intepaturile de insecte.
a redoarea, durerea si tumefierea articulatiilor pot indica alergii alimentare sau medicamentoase.

CHEMATI MEDICUL DACA:

a aveti crampe olente la stomac, varsaturi, balonari sau diaree; acestea ar putea indica o grava reactie alergica digestiva sau o toxiinfec-tie alimentara.
a respiratia dene extrem de dificila sau dureroasa, este posibil sa suferiti o criza de astm, o alta reactie alergica grava sau un atac de cord. Solicitati de urgenta ajutor medical.
a constatati aparitia brusca a unor placi urtica-riene, insotite de roseata si prurit intens; este posibil ca si inima sa va bata rapid. Aceste simptome pot indica debutul unui soc anafilactic, o reactie alergica extrem de grava. Solicitati de urgenta tratament medical.

( si Socul in sectiunea Urgente/Primul ajutor).

Termenul de alergie se aplica unei reactii anormale a sistemului dumneavoastra imun la o substanta care de obicei nu este nociva. Alergiile pot imbraca o varietate de forme, iar severitatea lor variaza - de la usor stanjenitoare pana la cele cu risc tal. Se estimeaza ca o cincime din populatia emisferei vestice sufera de alergii. Nimeni nu stie de ce anumiti indizi fac alergii, insa ereditatea pare a juca un rol in dezvoltarea lor. Chiar daca alergiile se pot acutiza si remite pe parcursul intregii eti, rareori oamenii capata alergii noi dupa varsta de 40 de ani.
Sistemul imun protejeaza organismul de substante straine - cunoscute sub denumirea de anti-geni - prin sintetizarea de anticorpi si alte substante chimice care lupta impotriva lor. De obicei, sistemul imun ignora substantele benigne, precum alimentele, si le combate numai pe cele periculoase, ca bacteriile. Un indid face o reactie alergica atunci cand sistemul imun nu poate deosebi binele de rau si elibereaza o anumita substanta chimica, numita histarrina, care ataca substanta inofensiva ca si cand ar fi o amenintare. Histamina produce multe dintre simptomele asociate cu alergiile. Substantele care pot declansa reactii alergice, cunoscute sub denumirea de alergeni, variaza de la polen la parul de animale si la penicilina.
Majoritatea reactiilor alergice nu sunt grave, insa unele, ca socul anafilactic, pot fi fatale (caseta, . 86). Numai un numar mic de alergii pot fi pe deplin ndecate, insa exista o varietate de tratamente conventionale si alternative ce pot ameliora simptomele. Daca alergia dumneavoastra este severa, este tal sa consultati un practician al medicinei conventionale si sa primiti un tratament imediat, in regim de urgenta.

CAUZE
Exista numeroase forme distincte de alergii, acestea fiind in mod tipic grupate in categorii generale, in functie de tipurile de substante care le provoaca sau partile corpului pe care le afecteaza.
Alergii cutanate: Dermatita de contact este provocata de expunerea directa, locala, la un alergen specific; cauza dermatitei atopice nu este cunoscuta, insa aceasta este de obicei ereditara. Urticaria este o eruptie cu placi pruriginoase, ede-matoase, rosii, care poate dura minute sau zile. Angioedemul este caracterizat printr-un edem mai profund in jurul ochilor si buzelor, uneori si la nivelul mainilor si picioarelor. Atat urticaria cat si angioedemul isi au originea in reactia adversa a organismului la anumite alimente, polen, par de animale, medicamente, intepaturi de insecte, frig, caldura, lumina sau chiar un stres emotional.

Alergie sau intoleranta alimentara?

Doi americani din cinci considera ca sunt alergici la anumite alimente, insa mai putin de I 1% au alergii autentice; majoritatea nu pot | tolera anumite alimente, deseori pentru ca le J lipseste o enzima necesara digestiei corecte a I acestora.
Unele persoane sunt sensibile la lactoza, I glucidul ce poate fi gasit in lapte; in general, totusi, aceste persoane pot tolera produse lactate ca iaurtul, smantana fermentata si branza tare. Unii copii nu pot tolera glutenul, intalnit in I produsele din grau. Monoglutamatul sodic (MSG), un ameliorator de aroma, poate provoca valuri I de caldura, cefalee si parestezii. Sulfitii, folositi 1 drept conservanti in numeroase alimente si nuri, pot provoca atat reactii gica). Printre simptomele tipice se numara pruritul ochilor, nasului si seului bucal sau faringelui, impreuna cu congestia nazala, tusea si stranutul. Daca dumneavoastra (sau membri ai familiei dumneavoastra) aveti alte alergii, precum dermatita sau astmul, aveti sanse mai mari de a suferi de febra fanului. Termenii rinita alergica si febra fanului se aplica in mod specific reactiilor provocate de polenurile de rugina, ierburi si alte te ale caror polenuri sunt raspandite de vant. insa aceleasi simptome pot fi provocate si de alte substante aerogene pe care le puteti inhala. Acestea pot include mucegaiurile, praful si parul de animale. Daca, de exemplu, sunteti alergic la parul de animale, la scuamele cutanate eliminate de acestea sau la saliva lor, apropierea de o pisica va va face sa stranutati, sa respirati suierator si sa va trageti nasul. Alergiile la mucegaiuri sunt provocate de sporii transmisi prin aer. Mucegaiurile intalnite in aer liber- alternaria si homodendrum - se dezvolta in anotimpul cald sau regiunile cu clima calda, in timp ce mucegaiurile de interior -penicillium, aspergillus, mucorsi rhizopus-cresc in tot timpul anului in locurile umede (pivnite si bai, de exemplu). Praful provoaca alergii pentru ca este gazda unor agenti agresori cum sunt polenul, sporii de mucegaiuri si acarienii microscopici; el poate contine de asemenea fibre iritante din tesaturi, tapiterie sau covoare.

Astm: Astmul are diverse cauze, insa cele principale sunt alergiile la polen, spori de mucegaiuri, par de animale si acarieni. ( Astmul).
Alergii alimentare: Se estimeaza ca 70% dintre persoanele cu alergii alimentare au varste sub 30 de ani; majoritatea sunt copii mai mici de 6 ani. Este uneori dificil sa se precizeze alergenii specifici responsabili de o alergie alimentara, deoarece reactiile sunt deseori intarziate sau pot fi provocate de aditii alimentari sau chiar de obiceiurile alimentare. Totusi, aproximativ 90% din alergiile alimentare sunt provocate de proteinele din laptele de vaca, albusul de ou, alune, grau sau soia. Alti alergeni alimentari frecvent intalniti sunt fructele de padure, crustaceele, porumbul, fasolea, colorantul alimentar galben nr. 5 si guma arabica (un aditiv intalnit in alimentele prelucrate). Simptomele clasice ale alergiilor alimentare cuprind crampele abdominale, diareea si greturile. In cazurile mai severe pot aparea varsaturi, edem al fetei si limbii si congestia cailor respiratorii, precum si ameteli, transpiratii si senzatie de lesin.
Alergii medicamentoase: Cea mai frecventa alergie medicamentoasa este cea la agentii din familia penicilinei. Alti alergeni medicamentosi frecvent intalniti sunt sulfonamidele, barbituricele, anticonvulsivantele, insulina, anestezicele locale si colorantii injectati in vasele sanguine pentru explorari radiologice. Aproape un milion de americani fac reactii la aspirina; aceste reactii nu sunt cu adevarat alergii, ci mai curand "sensibilizari". Alergii la intepaturile de insecte: Unele studii speculeaza ca persoanele care au alte alergii (alimentare, medicamentoase sau respiratorii) pot fi mai susceptibile de a face alergii la intepaturile de insecte, ce afecteaza aproximativ 15% din populatie. Veninul din intepaturile de albina, espe, bondar si furnica de noapte sunt alergeni binecunoscuti. ( Muscaturi de insecte si paianjeni.)
PROCEDEE Sl TESTE DIAGNOSTICE
Dupa un interogatoriu medical complet in ceea ce priveste antecedentele personale si familiale, medicul dumneavoastra va va pune o serie de intrebari referitoare la expunerea si reactiile dumneavoastra la diversi alergeni, pentru a elimina si identifice orice cauze ale alergiilor dumneavoastra. Puteti fi rugati sa urmariti timp de o saptamana alergenii potentiali si reactiile dumneavoastra alergice, pentru a veni in ajutorul diagnosticului. Dupa aceasta, medicul dumneavoastra va alege o metoda de testare.
Cel mai obisnuit test pentru alergiile respiratorii, la penicilina, la intepaturile de insecte, cutanate si alimentare este un test cutanat. O cantitate mica de alergen este asezata pe sau injectata imediat sub piele, iar medicul supravegheaza aparitia simptomelor alergice. Simptomele - edem, prurit si roseata - apar in general in decurs de 20 minute. Testele cutanate nu sunt in intregime precise, deoarece daca se administreaza o cantitate prea mare de alergen, chiar si o persoana nealergica poate reactiona. De asemenea, persoanele extrem de sensibile pot face soc anafilactic in urma unor teste cutanate. O alternativa in cazul alergiilor respiratorii este RAST (testul radioaler-gosorbent), care masoara nivelurile din sange ale J anticorpilor asociati cu alergiile.

TRATAMENT
Cel mai bun tratament al alergiilor este etarea substantelor care le declanseaza, insa acest lucru poate fi dificil. Medicatia antialergica de baza este reprezentata de antihistaminice, care combat efectele substantelor chimice din familia histaminei, ce provoaca reactiile alergice. Medicamentele pe baza de corticosteroizi, eliberate sub prescriptie medicala, pot fi de asemenea utilizate in cazurile severe. in situatii de urgenta - la aparitia unui soc anafilactic-se folosesc injectiile cu adrenalina, pentru a dilata caile bronsice. Imu-noterapia sau injectiile antialergice pot ndeca unele alergii prin introducerea unor mici cantitati din alergenii declansatori, pentru a ajuta organismul sa invete sa-i combata.
MEDICINA CONVENTIONALA
Alergii cutanate: Dermatita atopica si cea de contact pot fi tratate cu o varietate de corticosteroizi, de obicei hidrocortizon. Urticaria si an-gioedemul deseori nu necesita tratament medicamentos, insa in cazurile severe pot fi necesare medicamente eliberate cu prescriptie: antihistaminice, cimetidina, terbutalina sau corticosteroizi orali.
Alergii respiratorii: Febra fanului se trateaza in general cu antihistaminice eliberate fara prescriptie, insa, daca simptomele dumneavoastra sunt severe, medicul poate prescrie corticosteroizi sub forma orala sau de spray nazal. Imuno-terapia are o inalta rata de succes, ndecand 70-80% dintre persoanele tratate pentru alergii respiratorii.
Alergii alimentare: Cel mai bun tratament in alergiile alimentare este etarea expunerii. Daca reactiile dumneavoastra la anumite alimente sunt suparatoare, insa nu va pun ata in pericol, medicul dumneavoastra va poate prescrie antihistaminice sau creme locale, pentru ameliorarea simptomelor.
Alergii medicamentoase: Singurul tratament eficient in alergiile medicamentoase este cel cu antihistaminice; uneori, ele sunt tratate cu corticosteroizi.
Alergii la intepaturile de insecte: Etarea expunerii este cel mai bun tratament, insa imunote-rapia poate ndeca alergiile la intepaturile de insecte. Daca sunteti extrem de alergic si predispus la soc anafilactic, medicul dumneavoastra va va prescrie o trusa de urgenta, pe care trebuie s-o purtati tot timpul asupra dumneavoastra.
MEDICINA ALTERNATIVAIntrucat alergiile pot fi dificil de diagnosticat si sunt in multe cazuri incurabile, remediile alternative ale acestora au devenit foarte populare. insa, daca aveti o alergie severa sau intr-o situatie de urgenta, trebuie sa consultati un specialist in medicina conventionala.

PRESOPUNCTURA

Pentru a ameliora simptomele asociate cu alergiile respiratorii, incercati Intestin Gros 4, cel mai inalt punct al zonei dintre degetul mare si cel aratator; apasati ferm timp de un minul, apoi repetati la cealalta mana. Nu folositi acest punct daca sunteti insarcinata. Pentru^fortificarea sistemului imun, masati ferm Triplul incalzitor 5, situat la doua latimi de deget de incheietura pumnului, pe partea superioara a antebratului, si anume zona dintre cele doua oase ale antebratului.

AROMOTERAPIA

Pentru ameliorarea congestiei nazale, incercati sa amestecati 1 picatura ulei de levantica (La-vandula otficinalis) si 1 Igt. de ulei transportor, ca uleiul de migdale dulci sau cel de floarea soarelui; masati pana cand intra in piele, in jurul sinusurilor, o data pe zi. Uleiurile de eucalipt {Eucalyptus giobulus), de lemn de cedru si de menta (Mentha piperita) au de asemenea efect decongestionant; picurati pe o batista si inhalati.

PLANTELE CHINEZESTI

Ephedra [Ephedra sinica) actioneaza ca descongestionam, la fel ca adrenalina, care dilata caile respiratorii djn plamani atunci cand respiratia este dificila. insa ATENTIE: cantitatile mari din aceasta ta sunt echivalente cu cantitati mari de adrenalina medicament si pot avea efecte secundare grave. Nu folositi ephedra daca aveti hipertensiune arteriala sau boli de inima. Preparati o infuzie prin combinarea de 5 grame ephedra, 4 grame batoane de scortisoara (Cinnamonum cassia), 1,5 grame lemn dulce {Glycyrrhiza ura-lensis) si 5 grame samburi de cais (Prunus arme-niaca), lasati sa se inmoaie in apa rece, apoi aduceti la fierbere. Strecurati si beti fierbinte.

FITOTERAPIE
Infuziile de musetel (Matricaria recutita), floare de soc {Sambucus nigra), silur {Euphrasia officinalis), usturoi {Allium sativum), splinuta (Solidago rgaurea), urzica [Unica dioica) si coada-sorice-lului {Achillea millefolium) au efecte antiinflama-torii si antimucus.
HOMEOPATIEIn caz de secretie nazala, prurit al faringelui si stranut, un practician homeopat poate sugera Ar-senicum album (6C); in caz de mucus gros si persistent cronic, Pulsatil la (6C); pentru secretie nazala, tumefiere a buzei superioare si prurit ocular, Allium cepa (6C).

ALIMENTATIE Sl DIETA
Vitamina C si bioflavonoidele (gasite in pielita alba a fructelor citrice) actioneaza ca antihistami-nice naturale, astfel incat este bine sa va mariti consumul de citrice sau sa luati 500 mg de tamina C de trei ori pe zi. Vitaminele A si cele din complexul B sunt probabil puternici stimulanti ai sistemului imun. Produsele din polen de albine si laptisor de matca pot ameliora sau elimina simptomele alergiilor respiratorii, insa nu trebuie luate daca sunteti alergic la intepaturile de albine. In ceea ce priveste alergiile alimentare, cititi cu atentie etichetele si asigurati-va ca stiti ce alimente sa etati.

PREVENIRE

Alergii respiratorii: Instalati un filtru de aer cu inalta eficienta, care sa extraga polenurile si sporii de mucegaiuri si folositi un aparat de aer conditionat acasa si in masina in sezonul cald, pentru a tine polenul la distanta; curatati la intervale regulate zonele umede cu cloramina, pentru a distruge mucegaiurile. Luati in considerare recurgerea la un serciu de curatatorie special, pentru a elimina acarienii din mobila si tapiterie. Izolati (sau, daca puteti suporta, eliminati) animalele din casa si tineti-le afara cat mai mult posibil. imbaierea regulata a animalului dumneavoastra de companie va contribui la reducerea scuamelor cutanate eliminate, a salivei si parului.
Alergii alimentare: in locul produselor lactate, incercati alimente pe baza de tofu. Controlati intotdeauna etichetele alimentelor pentru aditii recunoscuti ca alergeni, precum colorantul alimentar galben nr. 5 si guma arabica.