SIMPTOME
Desi majoritatea anevrismelor nu au nici un fel de simptome, in unele cazuri pot aparea urmatoarele simptome:
a durere brusca si intensa, deseori descrisa ca "sfasietoare" sau ca o "smulgere", sau o senzatie neobisnuita de pulsatie, durere sau o umflatura intr-o regiune a corpului dumneavoastra in care sunt localizate vase sanguine.
a durerea abdominala sau lombara ce iradiaza in zona inghinala sau in membrele inferioare poate indica un anevrism abdominal, ce poate fi uneori vazut sau palpat sub forma unui nodul ce zvacneste si poate fi insotit de scadere in greutate sau pierderea poftei de mancare.
a o durere in torace, raguseala, tuse persistenta si dificultati de deglutitie pot indica un anevrism toracic.
a o senzatie de zvacnire sau un nodul imediat in spatele genunchiului pot indica un anevrism periferic; genunchiul este o localizare frecnta a acestui tip de anevrism, in special la fumatori.
a o durere de cap sera, cum n-ati mai avut niciodata, insotita de iradiere in gat, pot indica un anevrism disecant sau un anevrism tip "mura", rupt, la nil cerebral. Anevrismele disecante, caracterizate cel mai frecnt prin dureri intense, pot aparea si in alte regiuni ale organismului si reprezinta intotdeauna o urgenta.

CHEMATI MEDICUL DACA:
a banuiti ca ati un anevrism. Multe anevrisme sunt gra si necesita o evaluare medicala. Un anevrism care se rupe poate ameninta viata.
Un anevrism reprezinta o dilatatie permanenta, sub forma de balon, in peretele unei artere. Presiunea sangelui care trece prin artera poate forta o parte dintr-o artera cu tonus slabit sa proemine in afara, formand o zicula cu peretii subtiri.
Desi poate fi afectai orice vas sanguin cu tonus slabit, anevrismele se formeaza de obicei in portiunile toracica sau abdominala ale aortei, principalul vas sanguin ce transporta sange de la inima, sau in arterele ce iriga creierul. Anevrismele cu oricare dintre aceste localizari sunt gra, in timp ce anevrismele din arterele periferice sunt deseori mai putin periculoase.
Cel mai grav risc asociat unui anevrism este ruptura sa, ce poate provoca un accident vascular cerebral sau o hemoragie cu risc vital. Dar, chiar daca nu se rupe, un anevrism de dimensiuni mari poate impiedica circulatia si favoriza formarea unor cheaguri de sange nedorite. Detectarea, de unul singur, a unui anevrism este dificila, deoarece simptomcle sunt putine, insa anumite persoane au un risc mai crescut de a face anevrisme. Cea mai buna strategie pe care o puteti adopta este sa aflati daca ati un risc crescut (zi Cauze, mai jos), sa va familiarizati cu simptomele unui anevrism si sa luati masuri de prenire.

CAUZE
Orice afectiune ce provoaca slabirea tonusului sau deteriorarea peretilor arteriali poate duce la aparitia unui anevrism. Cel mai frecnt, "vinovatii" suni ateroscleroza si hipertensiunea arteriala. Plagile penetrante si infectiile pot de asemenea provoca aparitia unui anevrism. Unele tipuri, precum anevrismul "mura", sunt rezultatul unei scaderi congenitale sau mostenite ereditar a tonusului peretilor arteriali.

TRATAMENT

Singurul mod de a scapa de un anevrism este de a-l elimina pe cale chirurgicala - deseori o procedura riscanta, insa foarte eficienta daca este efectuata cu succes. Totusi, uneori, interntia chirurgicala este imposibila sau poale fi mai periculoasa decat anevrismul in sine. in acest caz, supragherea atenta si terapia medicamentoasa pot reprezenta cea mai buna atitudine.

MEDICINA CONVENTIONALA

Medicul dumneavoastra va determina probabil dimensiunile, tipul si localizarea anevrismului cu ajutorul uneia dintre dirsele tehnici de vizualizare imagistica. Aceste informatii vor contribui la determinarea celei mai bune conduite terapeutice.
Pentru anevrismele inoperabile, este posibil sa vi se prescrie medicamente care sa va scada tensiunea arteriala sau sa reduca forta contractiilor inimii dumneavoastra, reducand astfel riscul unei rupturi. insa, chiar si in cazul unui anevrism operabil, medicul dumneavoastra poate incerca mai intai terapia medicamentoasa si recomanda o atitudine expectativa, facand control periodic pentru a urmari cresterea anevrismului. Daca medicul constata o marire periculoasa a dimensiunilor anevrismului, este posibil sa ati nevoie de o interntie chirurgicala.
Chirurgul poate rezolva un anevrism prin insertia unei cleme ce intrerupe fluxul sanguin in zona afectata. Anevrismul mai poate fi extirpai, iar portiunea de artera sectionata inlocuita cu o grefa sintetica.

MEDICINA ALTERNATIVA

Urmatoarele tratamente - ce au toate ca principal scop prenirea anevrismelor-trebuie efectuate impreuna cu, si nu in loc de recomandarile medicului dumneavoastra.

HOMEOPATIA

Pentru un anevrism mic, relativ benign sau ca remediu prentiv pentru o persoana cu risc crescut de a face un anevrism, un specialist in homeo-patie poate recomanda Baryta carbonica, pentru tonifierea si intarirea peretilor arteriali.

MEDICINA PSIHOSOMATICA

Mentinerea mintii si a corpului dumneavoastra intr-o stare de relaxare poate preni agravarea unui anevrism. incercati exercitii pe care le puteti face acasa, precum cele de yoga sau de meditatie.

ALIMENTATIE Sl DIETA

Modificarile alimentare ce scad tensiunea arteriala si incetinesc evolutia aterosclcrozei pot contribui la prenirea dezvoltarii unui anevrism. informatiile de la "Ateroscleroza", "Cheaguri de sange", "Hipertensiune arteriala" si "Colesterol, probleme legate de".

PREVENIRE
Este bine sa stiti daca ati un risc crescut si sa luati masurile adecvate pentru a impiedica formarea anevrismului. Cu deosebire daca ati antecedente familiale de accidente vasculare cerebrale sau boli de inima, modificati-va alimentatia si stilul de viata, pentru a va imbunatati starea sanatatii in general. Faceti regulat exercitii fizice, ati grija ce mancati si, daca fumati, renuntati.