SIMPTOME

a neliniste sau insomnie

a senzatie de constrictie toracica, din ce in ce mai intensa, insa relativ nedureroasa

a dispnee usoara sau moderata

a in timpul respiratiei, un zgomot suierator sau un fluierat, ce poate fi auzit slab sau clar

a tuse, insotita uneori de expectoratie

CHEMATI MEDICUL DACA

a dumneavoastra sau o alta persoana suferiti pentru prima data o criza de astm; astmul este o afectiune cronica si poate fi destul de grav daca nu este corect tratat.
a medicamentele antiastmatice prescrise nu-si fac efectul in timpul asteptat; ati nevoie de o noua prescriptie sau suferiti o criza sera
a dumneavoastra sau persoana cu astm ati o senzatie de sufocare, cu dificultati de vorbire; narile se dilata, pielea dintre coaste pare aspirata din interior, iar buzele sau pielea de sub unghii sunt cenusii sau albastrui. Toate aceste semne indica o extrema deprivare de oxigen. Solicitati imediat tratament de urgenta.
Astmul este o boala cronica a cailor respiratorii, care, la fel ca bronsita si emfizemul, provoaca o senzatie de constrictie toracica si dificultati de respiratie. in cazul astmului, totusi, aceste simp-tome nu sunt intotdeauna prezente. Ele survin in crize induse de dirsi factori declansatori, din mediu sau emotionali, precum polenul, parul de animal, fumul de tutun si stresul. Unii bolnavi de astm sufera numai crize rare si de intensitate usoara; pentru ei, boala reprezinta o inconnienta ocazionala. La altii, crizele pot fi frecnte si gra, necesitand tratament medical de urgenta. Daca ati astm trebuie sa fiti supragheat de un medic la intervale regulate si trebuie sa solicitati asistenta medicala imediata in cazul unei crize gra.

Indentificand factorii declansatori, puteti invata sa diminuati intensitatea si frecnta crizelor de astm si poate chiar sa le evitati complet.
Astmul nu este o problema de inspiratie, ci de expiratie. In cursul unei crize de astm, spasmele musculare si edemul tesutului bronsic ingusteaza caile respiratorii de calibru mic din plamani, care apoi se blocheaza, datorita mucusului in exces. Aerul chi, din inspiratiile anterioare, este prins ca intr-o capcana in partea de jos a plamanilor, fortandu-va sa utilizati partea de sus in efortul dea trage aer. Crizele usoare sau moderate pot fi limitate la scurte incidente de senzatie de lipsa de aer si respiratie suieratoare. In cazurile sere, caile respiratorii din plamani devin atat de inguste si blocate, incat respiratia este imposibila.
O criza poate trece rapid sau poate dura mai mult de o zi. Uneori simptomele reapar brusc si cu o intensitate surprinzatoare. Acest "al doilea val" al crizei poate fi mai ser si mai periculos decat episodul initial si poate dura zile sau chiar saptamani.
Boala destul de frecnta, astmul afecteaza intre 15-l6 milioane de americani. Cu o prevalenta mai crescuta la copii decat la adulti, astmul este principala cauza de absenteism scolar si internari in spitalele pediatrice. Daca ati astm, trebuie sa solicitati ajutorul unui medic inainte de a apela la terapiile alternati.

CAUZE
Astmul nu are o cauza unica; se poate spune ca, mai curand, crizele pot fi induse de o varietate de factori ce actioneaza singuri sau in combinatie. Alergiile reprezinta principalii responsabili, intre 50-90 % dintre persoanele cu astm au alergii. Alergenii (substantele ce provoaca alergii) cel mai frecnt intalniti sunt polenul, iarba, praful, mucegaiurilc, fumul de tutun si parul de animale. Inhalate, aceste substante pol declansa eliberarea de histamina si alte substante chimice din organism, provocand o reactie alergica si crize de astm. Printre alti alergeni se numara: vaporii subs-Ian|elor chimice; aspirina sau compusi din familia aspirinei, precum fenilbutazona, indomelacinul, ibuprofenul si alte antiinflamatoare nesleroidiene (AINS); si sulfitii, ce se gasesc in cantitati crescute in unele alimente si bauturi (zi Prenire, . 134). Un alt factor ce contribuie la astmul de origine alergica este ereditatea: oamenii de stiinta au descoperii o gena ce pare sa creasca susceptibilitatea individuala la aceasta boala.
Infectiile pulmonare pot de asemenea induce astmul. Bronsiolita, o infectie respiratorie ce afecteaza de obicei copin sub 2 ani, este o cauza frecnta de astm la copii. Adultii pot face astm ca rezultat al unei infectii a cailor respiratorii superioare, precum bronsita. Alti factori declansatori ai astmului sunt efortul fizic, stresul emotional si agresorii din mediu, precum poluarea aerului.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

Pentru a determina daca ati astm, medicul dumneavoastra va efectua probabil o proba functionala respiratorie, care masoara forta expiratiei dumneavoastra. In mod normal, o persoana fara astm poate expira aproximativ 75-85 % din aerul din plamani in decurs de o secunda, golindu-i in decurs de 3 secunde. Totusi, o persoana cu astm necesita 6-7 secunde pentru a expulza tot aerul din plamani. Cea mai frecnt utilizata proba functionala pulmonara esle testul volumului expi-rator maxim, prin care se fac masuratori in timp ce expirati intr-un dispozitiv numit fluxmetru. Medicul dumneavoastra va poale prescrie un fluxmetru, astfel incat sa va puteti supraghea boala acasa.

TRATAMENT
Daca ayeti astm, trebuie sa fiti vazut de un medic la intervale regulate; pentru crizele sere, tratamentul medical conntional este intotdeauna necesar. Totusi, exista mai multe terapii alternati ce pot fi utile in combinatii cu tratamentul conntional.
MEDICINA CONVENTIONALAIn urma silirii diagnosticului de astm, primul pas care trebuie sa il faceti este sa colaborati cu medicul dumneavoastra pentru punerea la punct a unui terapeutic. Ca parte a acestui , medicul dumneavoastra va poate solicita sa tineti un jurnal, in care sa notati zilnic factorii de mediu si emotionali ce declanseaza crizele de astm. Acest lucru nu numai ca va ajuta medicul sa va monitorizeze boala, ci va va ajuta si pe dumneavoastra sa recunoasteti si sa evitati acesti factori.
Pentru tratamentul medical al astmului, medicii prescriu in general bronhodilatatoare, medicamente ce ajuta la dilatarea cailor respiratorii contractate din plamani. Aceste medicamente suni disponibile in doua forme: inhalatorii si orale. Bronhodilatatoarele inhalatorii, sub forma de aerosoli, entual presurizati dozati, fac parte din familia epinefrinei (rsiunea sintetica a hormonului adrenalina produs de organism). Medicii prefera de obicei bronhodilatatoarele inhalatorii, precum izoprotenerolul, metaproterenolul, i/o-etarina si albuterolul, deoarece acestea ajung dirccl in plamani si deoarece utilizeaza de 1000 de ori mai putina substanta activa decat formele orale, in general, 1-2 pufuri amelioreaza respiratia suieratoare si senzatia de constrictie toracica asociate cu crizele de intensitate usoara sau moderata. ATENTIE: Bronhodilatatoarele sunt medicamente puternice. Daca sunt utilizate exagerat, ele pot aa efecte secundare periculoase, precum cresterea tensiunii arteriale.
Bronhodilatatoarele orale, printre care se numara teofilina, metaproterenolul, albuterolul si terbutalina, sunt disponibile sub forma de solutie, lete sau capsule. Ele sunt frecnt prescrise la persoane ce nu pot tolera formele inhalatorii sau care sufera de astm cronic. in cazurile sere, se pot prescrie corticosteroizi, insa acest tratament trebuie supragheat atent de un medic, din cauza efectelor secundare gra. Situatiile de urgenta pot necesita o injectie sau inhalarea unei doze de epinefrina, pentru a ajuta la dilatarea cailor respiratorii din plamani.

CAILE RESPIRATORII IN ASTM

Aerul patrunde din trahee in plamani prin intermediul unor tuburi ramificate numite bronsiole, care sunt in mod normal captusite cu o mucoasa subtire. La persoanele cu astm, anumite conditii sau substante inhalate pot aa rol declansator, determinand eliberarea de substante chimice ce provoaca constrictia bronsiolelor si sinteza de mucus in exces. Caile respiratorii blocate prind aerul ca intr-o capcana si fac respiratia dificila.

Daca astmul dumneavoastra a fost provocat de alergii (in special la polen sau la intepaturi de insecte), medicul va poate sugera imunoterapia. Prin expunerea progresiva a organismului dumneavoastra la un anumit alergen, prin intermediul unei serii de injectii, imunoterapia poate ajuta organismul sa-si construiasca propriile sisteme de aparare; cu timpul, reactiile dumneavoastra alergice pot diminua sau disparea cu totul.

MEDICINA ALTERNATIVA

Multi oameni au comunicat obtinerea de succese prin metode alternati de tratament al astmului, insa chiar si partizanii acestora recomanda aceste metode numai ca adjuvante ale tratamentului conntional. Retineti: o data diagnosticat, astmul trebuie sa fie supragheat de un medic, iar crizele gra necesita intotdeauna asistenta medicala conntionala.

PRESOPUNCTURA

Apasarea blanda a anumitor puncte de pe corp poate contribui la ameliorarea disconfortului din astm. Apasati ferm intre omoplatul stang si coloana rtebrala (punctul U 13), cu mana dreapta adusa peste umarul stang; respirati adanc de cinci ori, apoi repetati de cealalta parte. Sau asezati-va pumnii pe piept, cu degetele mari in sus, si cautati punctul sensibil de langa stern, imediat dedesubtul claviculei (punctul R 27). Apasati ferm timp de 2 minute (zi . 14-l5 pentru mai multe informatii privind localizarile punctelor).

ACUPUNCTURA

Mai multe studii medicale sugereaza ca acupunctura poate contribui la ameliorarea simpto-melor astmului. Procedurile trebuie efectuate numai de catre un acupunctor autorizat.

AROMOTERAPIA

Uleiuri esentiale perecum cel de eucalipt (fu-calyptus globulus), isop (Hyssopus officinalis), anason (Pimpinella anisum), levantica {Lavandula officinalis), pin (Pinus sylstris) si rozmarin (Rosemarinus officinalis) pot usura respiratia si ameliora congestia nazala. Inhalate pe nas, cateva picaturi dintr-unul dintre uleiuri sau un amestec de mai multe, picurate pe o batista sau pe un sertel, pot contribui la usurarea respiratiei in cursul unei crize de astm de intensitate usoara. Daca acuzati o congestie nazala in alte momente (nu in timpul unei crize), amestecati cateva picaturi de uleiuri esentiale intr-un lighean plin cu apa fierbinte, acoperiti-va capul cu un prosop si inhalati aburul parfumat pe nas.

PLANTELE CHINEZESTI
Planta chinezeasca ephedra {Ephedra sinica) este un puternic bronhodilatator. ATENTIE: Cantitatile mari din aceasta ta pot aa acelasi efect ca si cantitatile mari de epinefrina; nu o folositi daca ati hipertensiune arteriala sau boli de inima. Preparati o infuzie prin combinarea a 5 grame ephedra, 4 grame betisoare de scortisoara {Cinnamonum cassia), 1,5 grame lemn dulce [Glycyrrhiza uralensis) si 5 grame samburi de cais (Prunus armcniaca). Lasati amestecul sa infuzeze in apa rece, apoi dati in clocot. Beti fierbinte.
FITOTERAPIA
larba-mare (Inula helenium), o radacina cu efecte expectorante si calmante, poate ajuta eliminarea mucusului in exces din organism. Pentru a prepara infuzia, dati radacina pe razatoare astfel incat sa obtineti 1 Igt. si adaugati o ceasca plina cu apa rece; lasati infuzia sa stea 10 ore, apoi strecurati si fierbcti; beti de 3 ori pe zi. O infuzie din lumanarica (Verbascum thapsus) este recomandata pentru calmarea mucoaselor, in special in cursul crizelor nocturne.

MSTMUL MITURI Sl REALITATI

MIT: Astmaticii nu trebuie sa faca gimnastica. REALITATE: Gimnastica este la fel de importanta pentru persoanele cu astm ca si pentru oricine altcineva. Echipati cu medicamentele adecvate, persoanele cu astm pot face gimnastica in mod normal. Nota: multi medici recomanda inotul persoanelor cu astm, deoarece umiditatea contribuie la usurarea respiratiei. Insa clorul din piscine poate provoca o reactie alergica, declansand o criza de astm.
MIT: Astmul dispare cu varsta. REALITATE: Acest lucru este si adevarat si fals. Desi aproximativ jumatate dintre persoanele care au avut astm intre 2-l0 ani par sa fi depasit boala cu varsta. in multe cazuri ea recidiaza atunci cand ating varsta de treizeci de ani. De asemenea, este posibil sa faceti astm ca adult, chiar daca nu ati avut astm in copilarie.
MIT: Mamele alergice nu trebuie sa-si capteze copin la san.
REALITATE: Sugarii alaptati la san au mai putine sanse de a deni alergici decat cei care nu sunt alaptati.
HOMEOPATIA
Homeopatii ofera o varietate de tratamente pentru simptomele de astm. Urmatoarele sunt numai cateva: pentru calmarea nelinistii si a anxietatii, luati Arsenicum album (30C) la nevoie. Pentru simptomele ce se agraaza noaptea sau in sezonul rece sau care se instaleaza foarte brusc, luati Aconit (6C) la nevoie. Pentru simptome exacerbate de umezeala, luati Natrium sulphuricum (6C) la nevoie. Pentru mai multe remedii, consultati un homeopat specializat.
REFLEXOLOCIA
Masati pielea dintre degetul mare si cel de-al doilea deget de la ambele picioare; se spune ca aceasta zona corespunde gatului si plamanilor dumneavoastra. Apoi, despartind degetele de la picioare si indoind piciorul, masati bolta tara, zona presupusa a corespunde plamanilor si toracelui.
YOGA
Yoga va poate ajuta sa invatati sa respirati adanc si sa va relaxati, ajutandu-va astfel sa combateti mai eficient stresul, un cunoscut declansator al astmului. ( Respiratie, suieratoare, pentru exercitii.)

PREVENIRE

a invatati sa va identificati factorii declansatori. Tineti un jurnal in care sa consemnati detaliat toti factorii de mediu si emotionali care va afecteaza in fiecare zi, pe parcursul mai multor luni. Cand suferiti o criza de astm, intoarceti-va la jurnal, pentru a dea ce factor sau combinatie de factori pot sa fi contribuit la aparitia acesteia.
a Monitorizati acasa modificarile capacitatii dumneavoastra pulmonare cu ajutorul unui flux-metru, dispozitiv pe care vi-l poate prescrie medicul dumneavoastra. Artizat in privinta diminuarii capacitatii dumneavoastra de a expira, puteti lua masuri de siguranta pentru reducerea seritatii unei crize de astm.
a Evitati alimentele si bauturile ce contin cantitati mari de sulfiti, cum sunt berea, vinul, otetul de vin, ceaiul instant, sucul de struguri, sucul de lamaie, strugurii, cretii proaspeti, aluatul de pizza, fructele uscate (precum caisele si merele), legumele conservate, cartofii instant, siropul de porumb, glazura de fructe si melasa. Unii nutri-tionisti mai recomanda si evitarea alimentelor ce provoaca sinteza de mucus in exces, precum laptele.
a O doza zilnica de vitamine din complexul B (50-l00 mg) si magneziu (400-600 mg) poate contribui la reducerea frecntei si seritatii crizelor de astm.