in primele stadii, ateroscleroza nu are simp-tome evidente. Vasele saunguine lezate sau partial blocate pot provoca unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome:
a dureri surde, cu caracter de crampa, in muschii fesei, coapsei si gambei, la efort. Acesta poate fi un semn de ateroscleroza in regiunea pelviana sau in membrul inferior.
a debut brusc cu paralizie localizata, amorteala sau furnicaturi intr-un membru; pierdere partiala a derii sau a vorbirii. Aceste simptome pot indica ateroscleroza cerebrala, ce poate duce la accidente vasculare cerebrale.
a angina, o senzatie de apasare sau de constrictie toracica. Ea poate semnala ateroscleroza arterelor coronare.

CHEMATl MEDICUL DACA:

a resimtiti pentru prima oara o durere angi-noasa sau crizele de angina, anterior previzibile, devin insile. Oricare dintre aceste necesita asistenta medicala imediata.
a ati ulceratii sau modificari de coloratie ale pielii si dureri bruste, ascutite, in gambe sau picioare, cand va aflati in repaus. Acest fenomen poate indica o ateroscleroza sera si, posibil, un blocaj circulator ce necesita tratament pentru evitarea gangrenei.
a observati o pierdere inexplicabila a echilibrului, coordonarii, vorbirii sau derii. Orice astfel de pierdere indica o intrerupere temporara a fluxului sanguin la nilul creieru-I lui, o situatie ce poate duce la accident vascular \ cerebral in lipsa ingrijirilor.

Ateroscleroza - cunoscuta si sub denumirea de arterioscleroza sau ingrosare a arterelor - este o boala inflamatorie ce conduce la formarea de cicatrice in peretii arteriali, datorata in primul rand acumularii de depozite grasoase si calcifi-cari. Ateroscleroza este una dintre cele mai frecnte maladii cardiovasculare si prevalenta ei este atat de crescuta in tarile dezvoltate, incat multi americani presupun ca ea este o consecinta naturala a imbatranirii. Exista nenumarate argumente ce asociaza indeaproape ateroscleroza cu alimentatia si stilul de viata, sugerandu-se ca evolutia ei poate fi prenita sau incetinita si, in unele cazuri, chiar inrsata.In functie de localizarea si de intensitatea leziunilor arteriale, ateroscleroza poate conduce la probleme renale, hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale si alte afectiuni cu risc vital. Ateroscleroza tinde sa tinteasca aorta - cea mai mare artera din organism, ce pleaca direct din inima - si arterele ce merg spre rinichi, creier si membrele inferioare. Lezarea arterelor ce iriga cu sange membrele inferioare poate provoca dureri la mers; circulatia mult restransa in membrele inferioare poate cauza ulceratii ale pielii si chiar gangrena (moarte a tesuturilor). Blocajul la nilul arterelor coronare, care furnizeaza sange bogat in oxigen direct muschilor inimii, este cunoscut sub numele de cardiopatie ischemica sau boala coronariana. Aceasta boala si complicatiile ei - angina, aritmiilc cardiace si infarctul de miocard - reprezinta principalele cauze de deces in S.U.A. si in cea mai mare parte a Europei.

CAUZE
Depozitele arteriale incep sub forma unor striuri inguste, grasoase, pe peretele arterial. La o persoana cu un stil de viata sanatos, este posibil ca striuri le sa apara si sa dispara. insa, daca arterele individului sunt lezate -in mod tipic de hipertensiunea arteriala, stres sau fumat - suprafata interna a peretilor poate incepe sa se deterioreze. in compensatie, artera poate genera un tesut nou, ce poate lua forma unor mici noduli sau cicatrici. in interiorul acestor noduli pot incepe sa se acumuleze colesterol, leucocite si alte depozite, formand placi ce infunda arterele. in cele din urma, placa, la inceput moale, este inconjurata de depozite de calciu si tesut cicatricial, facand arterele tari si lipsite de elasticitate. intrucat ateroscleroza progreseaza lent - de obicei pe parcursul mai multor ani - este in mod obisnuit considerata o suferinta a varstnicilor. Totusi, studiile arata ca depozitele arteriale pot incepe sa se formeze inca din copilarie, formarea de placi fiind semnificativa in jurul varstei de 30 de ani.
Chiar daca stadiile aterosclerozei sunt bine definite, cauzele instalarii acesteia sunt mai putin clare. Persoanele cu un nil ridicat al colesterolului in sange, in special al colesterolului din lipoproteinele cu densitate mica (LDL) - au un risc crescut de a face ateroscleroza. Colesterolul din LDL - tipul ce intra in componenta placilor arteriale - poate reactiona cu unii compusi chimici insili, numiti radicali liberi, intr-un proces complicat, ce degradeaza atat mecanisnjul de transport al colesterolului prin torentul sanguin, cat si tesutul ce captuseste peretii arteriali. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu colesterol marit nu fac ateroscleroza si multe persoane cu ateroscleroza au niluri normale ale colesterolului ( Colesterol, probleme legate de).
Peretii arteriali pot fi lezati prin actiunea hipertensiunii arteriale, a monoxidului de carbon din fumul de tigara si a stresului. De exemplu, un studiu intr-o tara zguduita de razboi a aratat ca acei cetateni care erau expusi luptelor permanente prezentau placi mult mai semnificati decat cei aflati la adapost.
Chiar daca practic toti ne putem astepta sa facem cu timpul, intr-o anumita masura, depozite in peretii arterelor, exista si alti factori ce influenteaza susceptibilitatea la ateroscleroza manifesta:
a Varsta. Ateroscleroza tinde sa afecteze persoanele peste 35 de ani, insa poate debuta si mult mai devreme.
a Sexul. inainte de menopauza, femeile au mai putine sanse de a face ateroscleroza decat barbatii de aceeasi varsta, insa dupa menopauza riscul este aproximativ egal.
a Ereditatea. Antecedentele familiale de ateroscleroza cresc riscul de a face boala.
a Obezitatea. Indivizii obezi au mai multe sanse de a face ateroscleroza, probabil deoarece, ca grup populational, ei au tendinta de a aa valori crescute ale colesterolului si hipertensiune arteriala { Obezitatea). a Stilul de viata. Sedentarismul este asociat cu ateroscleroza si, in final, cu instalarea cardiopatiei ischemice.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

Medicii cauta de obicei simptomele caracteristice ale blocajului arterial in diferite regiuni ale corpului, ca fiind indicatoare de ateroscleroza. Pentru a determina localizarea si dimensiunile precise ale blocajului, medicul dumneavoastra poate solicita o angiografie, care subliniaza prezenta placilor arteriale pe filmul radiografie.

TRATAMENT
Dupa evaluarea simptomelor evidente, primul pas in tratamentul aterosclerozei este eliminarea sau reducerea factorilor de risc pentru aceasta boala, de exemplu prin diminuarea cantitatilor de grasimi saturate din alimentatie, pentru a preni formarea in continuare a placilor arteriale. Daca ati hipertensiune arteriala, trebuie sa actionatiIn sejisul reducerii ei, prin scaderea in greutate) exercitii fizice regulate si reducerea stresului. Diabeticii trebuie sa-si controleze nilul glicemiei. Fumatorii trebuie sa se lase.

MEDICINA CONVENTIONALA f

Nici un medicament nu tratateaza ateroscleroza in mod direct, insa pot fi prescrise dirse medicamente pentru a trata afectiunile cexon-tribuie la aparitia ei, precum hipertensiunea arteriala, cheagurile de sange sau nilurile crescute ale colesterolului. Au fost puse la punct mai multe proceduri chirurgicale pentru restaurarea permeabilitatii arteriale: se pot deschide portiuni dintr-o artera bolnava si se pot inlatura depozitele ce obstrueaza fluxul sau pot fi inlocuite portiunile lezate dintr-o artera.
Una dintre cele mai frecnte proceduri-^ste cea de bypass, in care sangele este deviat ocolind un blocaj, utilizand fie vase de sange grefate, fie vase artificiale. Angioplastia cu balonas este o tehnica nechirurgicala, care deschide arterele mici prin presarea si impingerea placilor catre peretii vasului ( caseta). Dirse alte tehnici utilizeaza catete-rizarea, laserul si plasele, stenturile - mici bucatele de sarma intretesuta - pentru a readuce vasele sanguine blocate intr-o stare de functionare accepila.
MEDICINA ALTERNATIVAIntrucat alimentatia si stilul de viata sunt factori semnificativi, atat in dezvoltarea cat si in prenirea aterosclerozei, terapiile alternati ofera mai multe posibilitati de a tine boala in frau.

MEDICINA AYURVEDICA

Terapia ayurdica asociaza alimentatia, remediile din te, relaxarea si gimnastica. Consultati un specialist pentru a va prescrie un program cuprinzator de tratament.

PLANTELE CHINEZESTI

Pentru ateroscleroza sunt recomandate numeroase combinatii de te chinezesti, printre care si Ier (Ledebouriella divaricata), platycodon (Pla-tycodon grandiflorum) si bupleurum {Bupleurum chinense) intr-o combinatie adecvata. Consultati un practician al medicinei chinezesti.

FITOTERAPIA

Remediile din te pentru combaterea aterosclerozei au in mod tipic intentia de a reduce placile existente sau de a ameliora integritatea vaselor sanguine, astfel incat placile sa aiba mai putine sanse de a se forma. PaduceluJ'tO'afaegus lacvigata) este considerat unul dintre cele mai bune remedii impotriva placilor, din cauza reputatiei sale de intarire a arterelor. Florile, frunzele si fructele sale pot fi preparate sub forma de ceai; remediul mai este disponibil si sub forma de extract si tinctura. Pentru informatii privind tele ce" pot ameliora disconfortul asociat cu ateroscleroza membrelor inferioare, Circulatie, probleme.

HOMEOPATIA

Un homeopat autorizat poate prescrie dirse remedjjj, pe termen lung, in tratamentul ateroscle-rozei. Diagnosticul si prescriptiile vor varia, in functie de evaluarea, de catre homeopat, a pacientului.

STIL DE VIATA

Beneficiile ameliorarii stilului de viata au fost demonstrate intr-un program cu durata de mai multi arji, conceput pentru bolnavii de inima si condus de dr. Dean Ornish, care cuprindea o alimentatie strict getariana, gimnastica si reducerea stresului. La finalul studiului, la 82 % dintre participanti a fost constatata o reducere masurabila a formarii de placi in arterele coronare.

MEDICINA PSIHOSOMATICA

Deoarece se considera ca stresul accelereaza evolutia aterosclerozei, tehnicile terapeutice de relaxare pot contribui la prenirea sau intarzierea progresiei acesteia. Mai multe metode va pot ajuta sa va relaxati, printre care yoga, meditatia, vizualizarea ghidata si biofeedback-ul.

ALIMENTATIE Sl DIETA

Modificarile in alimentatie si in stilul de viata, daca sunt incepute din timp si respectate strict, pot fi suficiente pentru a preni sau chiar reduce riscul aterosclerozei. In primul rand, alimentatia dumneavoastra trebuie nu numai sa fie saraca in colesterol si grasimi saturate, ci si bogata in antio-xidanti, ce neutralizeaza radicalii liberi, cu efect presupus de agravare a leziunilor tisulare. Principalii antioxidanti sunt vitaminele E si C, beta-ca-rotenul (vitamina A) si seleniul, care in doze mari poate fi toxic. Atentie, totusi, nu luati orice vitamina, fara discernamant: un exces de vitamina D, de exemplu, poate chiar accelera calcificarea placilor din peretii arteriali. Pentru siguranta, cereti sfatul unui medic sau al unui nutritionist.
Unele rezultate sugereaza ca usturoiul {Allium sativum), consumat in cantitati mari, impiedica oxidarea colesterolului. Extractele din coaja de strugure si gugulipid (Commiphora mukuft, o ta din sudul Indiei, au reputatia de a reduce depozitele din peretii arteriali. Alfalfa (Medicago sativa) si bromelaina, o enzima din ananas, se pare ca au facut acelasi lucru la animale si pot aa efect si la om.
Numeroase studii, pe parcursul ultimilor 30 de ani, au indicat ca un consum moderat de alcool-l-2 pahare de vin pe zi - poate oferi protectie impotriva aterosclerozei si a cardiopatiei ischemice. Un studiu sugereaza ca flavonoidele din coaja de strugure, care dau vinului rosu culoarea si aroma sa, inhiba acumularea de depozite grasoase.
Pentru mai multe informatii despre alimentatie, Colesterol, probleme legate de si Cheaguri de sange.

TERAPIA CHELATOARE: JURIUL NU S-A PRONUNTAT INCA

In fiecare an, mii de persoane din Statele Unite iau in considerare terapia chelatoare pentru tratamentul aterosclerozei - mai multe decat cele supuse unei interntii chirurgicale de bypass. Chelarea implica injectarea unei substante chimice, numita EfoTA. in torentul sanguin. Una dintre teorii sustine ca, prin che- A lare, este eliminat calciul din placa arteriala; o j alta sugereaza ca EDTA actioneaza ca anii- I oxidant.
Chiar daca terapia chelatoare s-a dodit 1 benefica in afectiuni precum intoxicatia cu plumb, utilizarea sa in bolile cardiovasculare ramane controrsata. Partizanii ei o reco- . manda ca fiind o alternativa sigura, relativ necostisitoare si eficienta la alte tratamente. Criticii se referd la lipsa unor testari stiintifice amanuntite si pretind ca terapia chelatoare este ineficienta sau potential periculoasa (in primele studii a provocat uneori leziuni renale).
In mod tipic, tratamentul necesita 10-40 I de sedinte si poate costa mii de dolari. Pana I cand terapia chelatoare va supravietui cel putin unui studiu stiintific riguros, medicii vor aa cu siguranta pareri diferite despre meritele sale. Dupa ce stiinta va da raspunsurile nece-sare, terapia chelatoare va deni fie o recomandare standard a tuturor cardiologilor, fie o relicva terapeutica.

PREVENIRE
Ateroscleroza se instaleaza atunci cand predispozitiile genetice se intalnesc fata in fata cu factorii de risc cunoscuti. Daca ati antecedente familiale de ateroscleroza, conduita pruden! ele urmat este sa acceptati ce nu puteti schimba ii sa schimbati ce puteti.
a Adoptati o alimentatie saraca in sare si grasimi, bogata in fibre. Straduiti-va mult sa evitati alimentele bogate in colesterol si grasimi saturate.

a Daca fumati, lasati-va.

a Masurati-va tensiunea arteriala. Daca este crescuta, scadeti-o { Hipertensiunea arteriala}.
a Faceti un efort fizic moderat - o plimbare de 30 de minute, inot sau mers cu bicicleta - de mai multe ori pe saptamana si, daca este posibil, zilnic.
a Gasiti un program de relaxare care sa va placa, si inlcudeti-l in programul dumneavoastra zilnic.
a Daca ati antecedente familiale de risc crescut, faceti controale regulate la un cardiolog.