SIMPTOME
a modificari ale dispozitiei; depresie, delir, agitatie, anxietate, egoism, comportament copilaresc.
a dezorientare, confuzie, lipsa de atentie, pierderea memoriei pentru evenimentele recente, incapacitatea de a retine informatii noi.

a tendinta din ce in ce mai mare de a rataci lucrurile.

a ameteli sau tulburari de echilibru.

CHEMATI MEDICUL DACA:

a un membru al familiei sau un prieten prezinta semne ale bolii Alzheimer pe o perioada mai lunga de timp. Dat fiind ca persoana respectiva poate sa nu isi dea seama de aceste probleme, ajutorul cade deseori in sarcina celorlalti.
Boala Alzheimer, o degenerescenta progresiva a tesutului cerebral ce afecteaza mai ales persoane pesle 65 de ani, este marcata printr-un declin mental devastator. Functii intelectuale precum memoria, intelegerea si limbajul se deterioreaza. Atentia are tendinta la disipare, calculele simple den imposibil de efectuat, iar actitatile zilnice obisnuite den din ce in ce mai dificile, zapaceala si frustrarea agravandu-se in timpul noptii. Apar salturi dramatice ale dispozitiei - izbucniri de furie, crize de anxietate, perioade de apatie profunda. Persoana suferinda, din ce in ce mai dezorientata, poate porni la hoinareala si se poate rataci. Se dezvolta treptat si probleme fizice, cum ar fi un mers ciudat sau o pierdere a coordonarii, in cele din urma, pacientul poate deveni total necomunicativ, neajutorat fizic si incontinent. Boala este invariabil fatala.
Boala Alzheimer isi poate parcurge evolutia, de la debutul insidios la deces, in numai cativa ani sau pe o durata de 20 de ani; durata sa medie este totusi de aproximativ 7 ani. in randul adultilor americani, ea reprezinta a patra cauza de mortalitate (dupa bolile de inima, cancer si accidente vasculare cerebrale). Pe la varsta de 80 de ani boala afecteaza aproximativ 1 din 3 persoane. Femeile sunt de doua ori mai susceptibile decat barbatii, iar indizii de rasa alba sunt de aproximativ patru ori mai susceptibili decat americanii de origine africana.

CAUZE
Desi multe persoane fac boala Alzheimer cand inainteaza in varsta, boala nu este un rezultat natural al procesului de imbatranire, ea este o stare anormala, ale carei cauze continua sa fie investigate.
Pierderea treptata a functiilor cerebrale, ce caracterizeaza boala Alzheimer, pare a fi rezultatul a doua forme principale de leziuni nervoase: fibrele nervoase se incalcesc, iar in tesutul afectat iau nastere depozite proteice cunoscute sub denumirea de placi. Cercetatorii nu cunosc inca cu certitudine de ce sau cum surne aceasta degenerescenta tisulara, insa unele dintre cele mai promitatoare cercetari recente indica un rol al unei proteine existente in mod normal in sange, numita ApoE (de la apolipoproteina E), necesara pentru transportul grasimilor in organism. La fel ca in cazul tuturor proteinelor, forma sa este determinata genetic si au fost identificate mai multe tipuri diferite - unele dintre ele aparent asociate cu un risc mai crescut de boala Alzheimer. Este posibil ca unele forme de ApoE sa conduca la distrugerea celulelor nervoase din creier. O alta posibilitate este ca proteina, poate actionand si in combinatie cu alte substante, sa fie implicata in formarea placilor, fie ca ApoE face sau nu parte din mecanismul cauzator al bolii Alzheimer, este aproape sigur ca genele joaca un rol in aceasta boala: se stie ca o persoana al carei parinte a avut boala Alzheimer are un risc mai crescut.
Au fost propuse si alte cauze. Una dintre teorii sugereaza ca ingerarea unor minuscule particule de aluminiu - din vasele de gatit, de exemplu -poate duce la boala Alzheimer. O alta propune o legatura intre formarea de placi si radicalii liberi -molecule insile, care actioneaza liber si pot produce reactii chimice destructive.
Ambele teorii suni controversate si nu au putut fi dovedite. De fapt, multi cercetatori considera astazi extrem de improbabila legatura dintre boala Alzheimer si aluminiu.
O alta controversa priveste zincul. intr-un studiu din 1991, pacientii cu Alzheimer au primit suplimente de zinc, deoarece alte studii au sugerat ca zincul ar putea contribui la ameliorarea oiciunii mentale la varstnici. (S-a demonstrat de asemenea ca zincul joaca un rol in functionarea memoriei.) Totusi, dupa numai doua zile, abilitatile mentale ale pacientilor s-au deteriorat atat de rapid, incat studiul a fost considerat prea nociv pentru subiecti si a fost imediat abandonat. Trei ani mai tarziu, testele de laborator au aratat ca zincul poate provoca aparitia unor aglomerari proteice asemanatoare cu placile observate in creierul ctimelor bolii Alzheimer. insa legatura dintre zinc si boala Alzheimer ramane neclara. Pe de o parte, oamenii de stiinta nu stiu inca cu siguranta daca placile provoaca boala Alzheimer sau sunt un rezultat al bolii; in cazul celei din urma variante, abilitatea zincului de a forma placi ar putea sa nu fie legata de cauza reala a bolii Alzheimer.Intr-o minoritate de cazuri, traumatismele pot reprezenta un factor favorizant. Aproximativ 15% dintre suferinzii de Alzheimer au in antecedente traumatisme craniocerebrale.
PROCEDEE Sl TESTE DIAGNOSTICE
Diagnosticul pus de un profesionist este deosebit de important, pentru ca mai multe suferinte -dintre care numeroase sunt traile - au unele simptome comune cu cele ale bolii Alzheimer. Printre acestea se numara infectiile respiratorii, alimentatia insuficienta, deficitul de tamina B,2, anemia, hipoglicemia, depresia si insuficienta ce-rebro-vasculara (scaderea fluxului sanguin la nivel cerebral din cauza constrictiei arteriale). O reactie adversa la medicamentele prescrise sau o combinatie daunatoare de medicamente pot provoca simptome asemanatoare cu cele ale bolii Alzheimer. Alte boli si tulburari confundate uneori cu boala Alzheimer sunt boala Parkinson, accidentul vascular cerebral, problemele tiroidiene, tumorile cerebrale, sifilisul tardiv si coreea Huntington - o neuropatie degenerativa ereditara.
Pentru a verifica existenta bolii Alzheimer, medicul va incepe probabil prin teste fizice si psihologice, ce au ca scop eliminarea altor cauze de tulburari mentale. De obicei, etapele urmatoare sunt testele verbale si interurile cu familia, insa ele nu pot pune un diagnostic definitiv. Pana de curand, numai examinarea postmortem a tesutului cerebral putea confirma in mod absolut boala Alzheimer - prin zualizarea aspectelor sugestive: fibre nervoase incalcite, placi proteice si atrofie generala a creierului, datorata mortii neuronale.
Un diagnostic simplu si precis a devenit posibil in urma punerii la punct a unei noi proceduri, care nu implica decat administrarea unui anumit tip de picaturi pentru ochi. Aparent, suferinzii de Alzheimer sunt extrem de sensibili la medicamentul tropicamida, larg utilizat in optometrie pentru dilatarea pupilelor. Dilatarea observata la indizii afectati de boala este de trei ori mai mare decat la subiectii sanatosi. Acest lucru pare a fi valabil chiar si inainte ca simptomele bolii sa dena edente.

PRESOPUNCTURA

1 Apasarea punctului Rinichi 3, localizat pe partea interioara a gleznei, intre osul gleznei si tendonul lui Ahile, poate contribui la stimularea actitatii mentale. Apasati ferm si mentineti timp de

1 -2 minute, apoi repetati la celalalt picior.

2 Apasarea punctului Ficat 2 - in partea superioara a piciorului, in spatiul dintre degetul mare si al doilea deget - poate contribui la diminuarea iriilitatii. Apasati constant timp de un minut.
3 Apasarea punctului Splina 3 poate veni in ajutorul memoriei. Punctul este localizat pe partea interna a piciorului, imediat in spatele proeminentei facute de articulatia mare a halucelui. Mentineti o presiune constanta timp de un minut, apoi repetati ia celalalt picior.
4 Somnul poate fi ameliorat prin apasarea punctului Inima 7, localizat de-a lungul crestei aflate pe partea interioara a articulatiei pumnului, in linie directa cu degetul mic. Strangeti ferm intre degetul mare si cel aratator, timp de un minut, apoi repetati la cealalta mana.

TRATAMENT
Boala Alzheimer este incurabila: nimic nu ii poate opri evolutia sau produce ndecarea. Totusi, anumite medicamente par sa-i incetineasca intr-o oarecare masura progresia in stadiile precoce, iar alte medicamente pot fi de ajutor in salturile de dispozitie si alte probleme comportamentale specifice bolii.Ingrijirea unui bolnav de Alzheimer este deseori stresanta pentru membrii familiei; exista organizatii de sprijin, ce pot ajuta pe cei responsabili sa faca fata problemelor si sentimentelor. in cele din urma, va fi necesara o ingrijire permanenta. Unele familii pot asigura acest lip de ingrijiri permanente acasa; altele recurg la institutii specializate.
MEDICINA CONVENTIONALA
a in 1993 clorhidratul de tacrina a devenit primul medicament aprobat de FDA pentru tratamentul bolii Alzheimer. in teste el a intarziat evolutia bolii cu 6 luni si a ameliorat functiile mentale in cazurile care nu erau foarte avansate. Toxicitatea hepatica poate aparea ca efect secundar si trebuie monitorizata saptamanal.
a Studiile sugereaza ca un medicament experimental, acetilcarnitina, poate ameliora temporar abilitatea verbala, memoria, atentia si alte functii mentale la pacientii cu boala Alzheimer.
a intr-un test, terapia de substitutie cu estrogeni a contribuit la intarzierea aparitiei deficitelor de memorie si de judecata la 40% dintre pacientele cu boala Alzheimer.
a Pentru simptomele specifice sunt prescrise mai multe medicamente: haloperidol si tioridazin pentru comportamentul agresiv si agitatie, sertra-lin pentru depresie si zolpidem si difenhidramina pentru insomnie.

MEDICINA ALTERNATIVA

Ca si in cazul medicinei conventionale, terapiile alternative ale bolii Alzheimer nu pot promite ndecarea, insa in unele cazuri ele pot contribui la incetinirea evolutiei bolii sau la combaterea simptomelor specifice.

PRESOPUNCTURA

Nu este surprinzator ca pacientii cu boala Alzheimer den cu usurinta depresi si anxiosi. Pentru a contribui la usurarea acestor poveri, practicienii sugereaza tehnicile de presopunctura ilustrate in . 89; ele sunt specific concepute pentru a promova relaxarea si pentru a ser ca tonic general al starii de sanatate.

TERAPIA CHELATOARE

Terapia chelatoare, ce implica eliminarea nechirurgicala a metalelor acumulate in organism, tinteste aluminiul - despre care unii cercetatori cred ca are un rol declansator in boala Alzheimer; s-a sugerat ca moleculele de aluminiu se leaga de moleculele de calciu pentru a consolida depozitele cunoscute sub numele de placi. Procedura chelarii consta intr-o serie de injectii intravenoase de acid etilendiamintetraacetic (EDTA), un ami-noacid despre care se presupune ca are capacitatea de a slabi legatura cu calciul si de a capta aluminiul, eliminandu-l dupa aceea ca deseu. Studiile au sugerat ca aceasta terapie poate incetini evolutia bolii. Ea este totusi controversata si poate avea efecte secundare potential periculoase. Consultati-va medicul inainte de a intreprinde tratamentul.

FITOTERAPIA

Extractul de ginkgo biloba (CBE), din arborele de ginkgo {Ginkgo biloba) are capacitatea - presupusa - de a ameliora simptomele precoce ale bolii Alzheimer - printre care deteriorarea memoriei de scurta durata, depresia, lipsa de atentie, anxietatea, ametelile, incapacitatea de a se concentra, confuzia si tiuitul in urechi. Doza medie recomandata este de 40 mg, de trei ori pe zi; cautati capsulele ce contin 24% flavoglicozide din ginkgo. Conform sustinatorilor acestei terapii, rezultate pozitive pot fi observate dupa 4-6 saptamani.

HOMEOPATIA

Pentru a eta supraincarcarea cu medicamente conventionale, consultati un homeopat in printa remediilor ce pot contribui la tratamentul comportamentului neobisnuit sau intolerabil; in mod tipic, veti observa rezultate in interval de o saptamana.

CE PUTETI FACE ACASA
a Pentru a ajuta un pacient cu boala Alzheimer sa treaca peste episoadele de dezorientare si absenta mentala, promovati o senzatie de siguranta in toate modurile posibile; mentineti un mediu de locuit sil si familiar; respectati un program; cand trebuie sa lipsiti, lasati bilete cu instructiuni simple pentru ca bolnavul sa-si poata aminti.
a Plecarea la hoinareala si ratacirea reprezinta o problema frecventa pentru pacientii cu boala Alzheimer; puneti pacientul sa poarte o bratara de identificare, pe care sa fie inscris si un numar de telefon.
a Pentru a stimula o persoana cu boala Alzheimer sa vorbeasca mai mult, mergeti la plimbare. Studiile sugereaza ca mersul pe jos poate stimula arii cerebrale legate de cele ale limbajului.
a Pentru a ajuta un pacient cu boala Alzheimer sa-si dezvolte o perspectiva mai pozitiva asupra prezentului, incercati sa-l provocati sa-si aminteasca: deseori, memoria de lunga durata nu este afectata la inceput, iar amintirile placute pot genera o stare de bine si sentimente de fericire.
Acest lucru poate fi eficient realizat in cadrul unui grup. Printre materialele ce stimuleaza nostalgia pozitiva se numara restele vechi, albumele cu fotografii si povestile de familie preferate. Etati sa faceti presiuni asupra pacientului pentru ca sa-si reaminteasca. Una-doua intrebari subtile pot reprezenta cheia amintirilor. a in Sectiune asociatiile profesionale ce va pot ajuta, pe dumneavoastra si pe pacient, in problemele de zi cu zi.

PREVENIRE

Nimeni nu stie cu siguranta ce anume provoaca boala Alzheimer, astfel incat orice masuri de prevenire au in cel mai bun caz un caracter foarte speculativ. insa este important sa retineti ca, chiar daca in familia dumneavoastra boala Alzheimer se mosteneste, nu este neaparat necesar sa o faceti si dumneavoastra Daca va ingrijoreaza posibilitatea de a face in cele din urma boala Alzheimer, cea mai buna strategie pe care o puteti adopta este mentinerea unui stil de ata sanatos: mancati corect si faceti exercitii fizice regulat, pentru a va mentine tot organismul - si in specialcelulele nervoase din creier - in buna forma. in mod deosebit, etati fumul de tigara si aerul poluat pe cat puteti mai bine; acest lucru va va ajuta sa reduceti la minimum expunerea la radicali liberi, pe care unele studii i-au implicat in formarea placilor nervoase.
Chiar daca unele studii sugereaza o legatura intre boala Alzheimer si zinc, medicii nu recomanda incercarile de limitare a aportului zilnic; zincul este un mineral esential si, chiar daca trebuie sa etati supraincarcarea cu zinc, ati face mai mult rau decat bine incercand sa restrangeti aportul de zinc sub cantitatea zilnica recomandata (15 mg pentru barbati, 12 mg pentru femei).