SIMPTOME
a o eruptie circulara, in forma de tinta, deseori avand centrul clar, extinzandu-se pana la 20 de centimetri sau mai mult si durand doua pana la patru saptamani.
a poate fi insotita de durere de cap, oboseala, febra, frisoane, durere in gat si dureri ale muschilor si articulatiilor.
a daca nu este tratata, la cateva saptamani apare un fel de artrita generalizata si dureroasa, cu tumefierea unuia sau, uneori, a ambilor genunchi.
a paralizie (cel mai frecnt a fetei), scaderea memoriei; zone aleatorii de gadilaturi sau amorteala.

a sensibilitatea pielii.

a rigiditatea gatului.

a sensibilitate la lumina.

a batai neregulate ale inimii, dureri in piept, ameteala.

a modificari psihologice, inclusiv depresie.

CHEMATI MEDICUL DACA:

a credeti ca e posibil sa fi contractat boala Lyme, mai ales daca remarcati o eruptie in tinta sau daca ati brusc durere de genunchi si tumefiere fara traumatism precedent sau artrita. intarzierea tratamentului poate duce la simptome neurologice mai gra ce pot fi dificil si, uneori, imposibil de vindecat.

Boala Lyme este transmisa de mici capuse din familia Ixodidae si afecteaza circa 10 000 de oameni pe an. Identificata initial la un grup de copii din Lyme, Connecticut, boala a fost intalnita acum in aproape toate statele americane si in alte 18 tari din lume. Circa 90% dintre cazuri sunt raportate in trei zone: statele nord-estice si me-diu-atlantice (din Massachusetts pana la Maryland), stul mijlociu de sus (Minnnesota si Wisconsin) si stul indepartat (California si Oregon).
Primul semn este, de obicei, o eruptie in forma de tinta care se extinde pana la mai multi centimetri diametru, inainte de a disparea in cateva saptamani. Dar, in unele cazuri, eruptia poate lua o forma diferita sau poate lipsi cu desavarsire. Alte simptome precoce - cu sau fara eruptie - sunt senzatiile de tipul gripei: oboseala, durere de cap, febra, durere de gat, frisoane sau dureri corporale.
Puteti, de asemenea, sa ati vagi dureri ale articulatiilor, fara tumefiere. La circa jumatate dintre pacientii care nu sunt tratati, aceasta durere articulara reapare la circa sase luni sub forma unei artrite dureroase, cu tumefierea, de obicei a unui genunchi. La circa 10% din aceste cazuri, artrita Lyme devine cronica. Unii pacienti prezinta si un set complex de alte simptome, printre care rigiditatea gatului, dureri de cap, sensibilitate la lumina, pierderea memoriei, schimbari ale starii de spirit, oboseala cronica, eruptii recidivante, paralizia uneia sau ambelor parti ale fetei, alterari ale ritmului inimii si zone de gadilaturi sau amorteala.
Deoarece simptomele sunt aleatorii si vagi (cu exceptia eruptiei in forma de tinta), boala Lyme poate fi greu de diagnosticat. Din nefericire, daca boala Lyme nu este tratata prompt, ea poate fi de asemenea greu de vindecat. Acesta este unul dintre motile pentru care afectiunea a provocat anxietate considerabila printre locuitorii zonelor unde este frecnta si poate fi si o cauza avsupradiag-nosticarii sale.
Vestea buna este ca un vaccin care pare sa previna boala Lyme se afla in perioada de testare. Pana la aprobarea unui vaccin, cea mai buna protectie este vigilenta. Deoarece infectia nu apare daca o capusa nu a ramas atasata timp de 36-48 de ore, o cautare zilnica atenta a capuselor poate fi o eficienta metoda de aparare de prima linie. Retineti insa ca aceste capuse sunt foarte mici; ele sunt deseori de marimea semintelor de mac, desi sunt mai mari cand sunt pline cu sange.
CAUZE
Boala Lyme este raspandita de o bacterie spiro-cheta injectata de obicei de capusa de caprioara (in est) si de capusa cu picioare negre (in stul) indepartat al S.U.A. Aceste mici blestematii greu-de-indepartat iau numai trei mese in timpul vietii lor, fiecare durand mai multe zile: la sfarsitul stadiilor de larva, de nimfa si de adult. Nimfa se hraneste cel mai frecnt cu sange uman intre lunile de vsra si octombrie.
In corp, spirocheta poate provoca simptome asemanatoare cu ale gripei, invadeaza multe tesuturi - inclusiv inima si sistemul nervos - si stimuleaza un raspuns imun care duce la artrita Lyme.
PROCEDEE DE TESTARE SI DIAGNOSTIC
Eruptia in forma de tinta este distinctiva; in absenta ei, boala Lyme este greu de diagnosticat. Ea mimeaza alte boli cum sunt gripa si artrita si deseori se scurge un interval lung intre simptome.
Medicul va poate controla simptomele de gripa si poate lua o proba de sange pentru a rifica un raspuns la boala cu niluri crescute de anticorpi. Dar testarea sangelui nu este nici complet de incredere, nici utila in primele saptamani ale infectiei, cand tratamentul ar fi trebuit de fapt sa inceapa. De asemenea, pacientii care au fost vindecati au deseori teste de sange poziti timp de multi ani, marind riscul unui diagnostic eronat.

TRATAMENT
Tratamentul de electie pentru boala Lyme in stadiile precoce este o cura de 10 zile de antibiotice orale, care ucid de obicei microorganismele infectioase si impiedica aparitia simptomelor de mai tarziu. Daca boala progreseaza, ea poate fi inca vindecata prin tratament extensiv cu antibiotice, fie orale, fie intranoase. In anumite cazuri, insa, artrita Lyme pare sa nu raspunda la antibiotice. Pacientii cu simptome continue sunt incurajati sa consulte o clinica specializata in boala Lyme. Exista controrse in legatura cu utilizarea antibioticelor ca tratament prentiv pentru persoanele care au simptome vagi sau se tem ca ar fi putut sa fie muscati de o capusa. Datorita efectelor secundare ale antibioticelor, lipsei de do ca prenirea este eficienta si probabilitatii scazute de a face simptome dupa o intepatura de capusa (circa 1% in Statele Unite), aceasta strategie nu este larg recomandata.

PREVENIRE

Daca va petreceti timpul in exterior in zone in care exista capuse de caprioara, purtati pantofi, pantaloni lungi indesati in ciorapi si maneci lungi. Folositi in zona gleznelor substante de indepartare a insectelor. Daca lucrati sau mergeti prin zone cu getatie sau prin paduri, cautati in mod regulat capusele; sunt mai usor de vazut pe haine deschise la culoare. Odata ajuns inauntru, ins-pectati-va mai ales in jurul axilelor, regiunii inghinale, scalpul si zona taliei (plus gatul si capul, la copii). Verificati si animalele de casa.
Daca gasiti o capusa de caprioara pe piele, indepartati-o imediat. Cu penseta sau cu mainile (folosind manusi), apucati-o cat se poate de aproape de piele, tragand constant, cu grija. Procedati cu rabdare; capusele secreta o substanta speciala care le "cimenteaza" pe pielea dumneavoastra. Pastrati, daca se poate, capusa, pentru identificarea ei. Spalati intepatura cu apa si sapun.
Chiar daca parti din jurul gurii capusei raman incastrate in piele, indepartarea corpului reduce riscul de infectie; glandele salivare purtatoare de bacterii sunt in intestin, departe de gura. Daca regiunea din jurul intepaturii se inroseste, consultati medicul.

Diagnosticul excesiv (su pradiag nosticarea)
Unii experti artizeaza ca grija publica legata de pericolele bolii Lyme a dus la supra-diagnosticare. Dr. Allen Steere de la Tufts Uni-rsity. care a identificat primul boala in 1975, a raportat ca din 788 de pacienti trimisi clinicii sale pentru boala Lyme, numai 180 aau boala. Afectiunile confundate frecnt cu boala Lyme sunt sindromul de oboseala cronica, fi-bromialgia, artrita non-Lyme si alte afectiuni.