SIMPTOME
Boala se instaleaza incet, debutand cu o senzatie de slabiciune si un usor tremur al capului sau mainilor si progresand treptat catre o simptomatologie mai generalizata. Aceasta poate cuprinde:
a miscari lente, sacadate; mers tarsit; pozitie incoiata.
a echilibru insil; dificultate la ridicarea din pozitie sezanda.
a miscare continua de "numarat bani" cu policele si degetul aratator.

a rbire neinteligibila; ce slabita, monotona.

a probleme de deglutitie in stadiile mai avansate.
a in cazurile severe, rigiditate a trunchiului si membrelor; expresie fixa a fetei si ochi ficsi, care nu clipesc.
CHEMATI MEDICUL DACA:
a suspectati ca boala Parkinson ar putea fi cauza oricaruia dintre simptomele de mai sus. In primele stadii ale bolii, medicamentele pot avea efecte foarte benefice.
Boala Parkinson, ce afecteaza predominant varstnicii, este rezultatul degenerarii treptate a celulelor nerase intr-o portiune a creierului ce controleaza miscarile corpului. Primele semne sunt probabil abia observabile - o senzatie de slabiciune sau intepenire in unul dintre membre sau un tremur fin al unei maini, in repaus (activitatea proaca disparitia tremurului). Progresiv, tremu-raturile se r agrava si se r extinde, muschii r avea lendinta de a intepeni, iar echilibrul si coordonarea se r deteriora. Depresia si alte probleme mentale sau emotionale sunt frecvente.
De obicei, boala debuteaza intre varstele de 50 si 65 de ani, afectand aproximativ 1% din populatia din aceasta grupa de varsta; este usor mai frecventa la barbati decat la femei. Simptomele pot fi tratate cu ajutorul unei medicatii, iar boala nu ameninta direct viata. Aproximativ jumatate din pacientii tratati cu medicamente nu prezinta incapacitati majore la 10 ani dupa debutul bolii.

CAUZE
Miscarile corpului suni reglate de o portiune a creierului numita ganglionii bazali, ale caror celule au neie de doua substante, in proportii foarte bine echilibrate. Aceste substante, dopa-mina si acetilcolina, sunt implicate in transmiterea impulsurilor nerase. In boala Parkinson, celulele care produc dopamina incep sa degenereze, afectand echilibrul dintre cei doi neuro-transmitatori. Cercetatorii considera ca factorii genetici joaca uneori un rol in distructia celulara si, in rare cazuri, boala Parkinson poale fi procata de o infectie virala sau de expunerea la unele toxine din mediu, precum nesticidele, monoxidul de carbon sau manganul. insa, in marea majoritate a cazurilor de Parkinson, cauza ramane necunoscuta.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

De obicei, simptomele franc exprimate ale bolii Parkinson sunt suficient de distinctive pentru a permite silirea diagnosticului. Modificarile meolice cerebrale pot fi decelate prin explorari imagistice precum PET - tomografia cu emisie de pozitroni.

TRATAMENT
Majoritatea tratamentelor vizeaza restaurarea echilibrului adecvat intre neurotransmitatorii acetilcolina si dopamina, prin cresterea nivelelor de dopamina. Metoda standard de a face acest lucru este reprezentata de medicamente, insa si neurochirurgii au avut succes cu unele procedee operatorii experimentale.

MEDICINA CONVENTIONALA

Simptomele pot fi in mod eficient controlate timp de ani de zile cu ajutorul medicatiei. Medicamentul cel mai frecvent prescris este ledopa -numit de asemenea si L-dopa - pe care organismul il meolizeaza pentru a produce dopamina. (Administrarea directa de dopamina este ineficienta; mecanismele naturale de protectie ale creierului ii blocheaza preluarea.) Pentru suprimarea greturi lor si a altor posibile efecte secundare, ledopa este deseori utilizata in asociere cu un medicament inrudit, numit carbidopa.

Unii pacienti nu pol tolera insa carbidopa, asa incat iau numai ledopa. Daca luati numai le-dopa, este important sa nu o luati impreuna cu alimente sau suplimente ce contin vitamina B6, ce interfereaza cu eficacitatea sa.
Majoritatea medicilor incearca sa amane cat mai mult posibil momentul initierii tratamentului cu ledopa la pacientii lor, deoarece acest medicament tinde sa-si piarda eficienta cu timpul. Totusi, exista unele controverse cu privire la amanarea inceperii tratamentului cu ledopa, pentru ca acesta poate fi foarte benefic. Astfel, cercetatorii au investigat moduri in care sa contracareze pierderea eficacitatii. Unele studii au constatat ca, atunci cand esle utilizai in asociere cu ledopa si carbidopa, antioxidantul clorhidral de selegi-lina reduce multe dintre efectele adverse asociate cu administrarea indelungata a medicamentelor.
O noua clasa de medicamente asemanatoare cu dopamina imita activitatea acesteia in loc de a mari cantitatea de dopamina din creier. Doua dintre ele, bromocriptinasi pergolidul, par promitatoare. Alte medicamente prescrise in boala Par-kinson includ apomorfina, bcnztropina, amanta-dina si agentii anticolinergici; toate pot ajuta la controlarea diverselor simptome, in unele cazuri prin eliberarea de dopamina din celulele nerase, in alte cazuri prin reducerea efectelor ace-tilcolinei si nu prin cresterea cantitatii de dopamina. Neurochirurgii au explorat diverse moduri de grefare in creier a unor celule producatoare de dopamina, in defaarea incercarilor de a corecta dezechilibrul neurotransmitatorilor cu medicamente. O strategie promitatoare utilizeaza imturi de tesut fetal. Au fost observate unele ameliorari, insa, data fiind sursa celulelor, tehnica este deosebit de controversata.
O alta tehnica experimentala, chirurgia stereo-tactica, creeaza leziuni la nivelul talamusului, o camera interna a creierului. In unele studii, aceasta procedura pare sa elimine tremurul la 80% din pacienti si sa amelioreze rigiditatea la aproape toti. O forma asemanatoare de interventie chirurgicala - ce utilizeaza stimuli electrici in loc de a proca leziuni - pare de asemenea promitatoare.
Oamenii de stiinta investigheaza de asemenea utilizarea de factor de crestere a nervilor derivat din celulele gliale, in tratamentul bolii Parkinson si a altor boli neurodegenerative. Aceasta substanta este produsa in mod natural de tesuturile din lot corpul; unele experimente sugereaza ca injectiile cu acest factor de crestere a nervilor pot contribui la mentinerea si chiar la refacerea celulelor nerase din creier si maduva spinarii - in mod specific a celor care sintetizeaza dopamina si contribuie la initierea miscarilor corpului.
Unele tratamente vizeaza mai curand efectele bolii si nu cauzele acesteia. Medicul dumneaastra va poate trimite la un fizioterapeut, pentru refacerea alinierii normale a partilor corpului, stimularea reactiilor motorii si a celor de echilibru si ameliorarea capacitatii de a initia miscarea. Un fizioterapeut va poate da si exercitii de intarire a muschilor, pentru a va ajuta la rbire sau la dcglutitie.
La multi pacienti cu boala Parkinson, slabirea legaturilor sociale din cauza incapacitatii fizice poale conduce la depresie. Antidepresivele pot fi utile.

MEDICINA ALTERNATIVA
Medicamentele conventionale, precum ledopa, suni larg recunoscute ca fiind cel mai bun tratament in boala Parkinson. Totusi, multe dintre terapiile alternative mentionate mai jos pot fi foarte utile pentru ameliorarea simptomelor sau relaxarea muschilor contractati. Unele dintre terapiile cu te sau dietetice pot fi aplicate in asociere cu medicamentele conventionale, insa asigura-ti-va sa consultati medicul in privinta posibilelor interactiuni adverse.
ACUPUNCTURA
Conform unor studii ale acupunctorilor, boala Parkinson poate fi insotita de un dezechilibru energetic de-a lungul unuia sau mai multor meridiane (vezi . 12). Rigiditatea, durerile musculare si dezechilibrele din boala Parkinson pot fi ameliorate printr-o serie de tratamente.
MANIPULAREA FIZICA
Masajul musculaturii profunde intinde tesutul conjunctiv in jurul muschilor contractati, inlaturand crampele si permitand o mai mare libertate de miscare. De asemenea, masajul poate imbunatati mobilitatea articulara, poate inmuia tesutul muscular rigidizat si poate stimula sistemul limfatic.
Practicienii reflexologiei considera ca atat creierul, cat si capul si coloana vertebrala, raspund la masajul indirect. ilustratia stanga jos pentru tehnicile de reflexologie ce pot contribui la ameliorarea unora dintre simptomele bolii Parkinson.
Chi yi, o gimnastica chineza de respiratie profunda, creste nivelul de oxigen din sange si poale astfel contribui la ameliorarea depresiei. Aseza-ti-va cu spatele sprijinit de spatarul unui scaun si cu talpile lipite de podea. Ridicati ambele brate spre tavan, inhaland profund pe nas in acest timp. Tineti-va respiratia in limp ce strangeti mainile in pumn, contractand muschii bratelor. Expirati incet pe nas pana numarati la sase, pe masura ce coborati bratele contractate, incrucisandu-le pe piept, deasupra inimii. Coborati-va barbia in piept. Respirati de patru ori scurt, umdu-va complet plamanii si simtiti toracele cum se expansioneaza. Tineti-va respiratia cateva secunde, apoi expirati lent. Efectuati acest exercitiu de mai multe ori in fiecare zi, concentrandu-va asupra ritmului si amplitudinii fiecarei respiratii. Daca tremurul impiedica miscarile bratului si capului, concentrati-va asupra respiratiei, incercand sa ajungeti la un ritm de numai 4-5 respiratii pe minut. Limitati exercitiile la numai cinci minute pe zi.
Yoga este o forma ideala de gimnastica pentru suferinzii de Parkinson, din cauza lentorii miscarilor. Efectuarea regulata aexercitiiloreste importanta pentru a evita atrofierea muschilor si contractarea tesuturilor in urma nefolosirii. ilustratia de pe ina urmatoare pentru un tip util de exercitiu yoga.

PLANTELE CHINEZESTI

Luate de mai multe ori pe zi, combinatiile ce includ rubarba {Rheum palmatum), bujor (Paeo-nia officinaiis), lemn-dulce {Glycyrrhiza uralen-sis) si coaja de magnolie (Magnolia officinaiis) se spune ca au un efect de stopare a tremurului si de relaxare a musculaturii rigide. Deoarece utilizarea telor chinezesti este complicata, consultati un expert in acest domeniu pentru silirea posologiei corecte.

FITOTERAPIA

Floarea pasiunii {Passiflora incarnata) are o actiune antispastica atunci cand este luata sub forma de tinctura, 1 Igt. de trei ori pe zi. Sau luati-odedouaori pe zi sub forma de ceai: turnati o ceasca de apa fiarta peste 2 Igt. frunze uscate; lasati sa infuzeze timp de 15 minute.
S-a aratat ca floarea pasiunii reduce tremurul pasiv atunci cand este luata in combinatie cu ledopa, mai bine decat atunci cand oricare dintre aceste remedii este luat izolat. insa asigura-ti-va sa verificati mai intai cu medicul dumneaastra daca deja luati ledopa.
Dozele zilnice de 500 mg de ulei de luminita noptii (Oenothcra biennis) pot reduce tremurul.

HOMEOPATIA
Un homeopat instruit poate prescrie un remediu unic, o serie sau o combinatie de remedii, pentru multele simptome diferite ale bolii Parkinson.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Metoda Feldenkrais, care consta intr-un numar mare de exercitii, efectuate fie in grup, fie singur sub supravegherea unui practician, vizeaza ameliorarea reactiilor motorii vegetative. In pozitie culcata, sunteti ghidat printr-o serie de miscari usoare, lente, concepute pentru a sprijini sistemul dumneaastra neuromuscular si pentru a induce modificarii in comportamentele motorii habituale.

ALIMENTATIE Sl DIETA

Suferinzii de Parkinson trebuie sa fie foarte atenti cu regimul lor alimentar; pierderea in greutate - posibil procata de miscarile inluntare persistente - este o problema frecvent intalnita.
Pentru pacientii care iau ledopa a fost pusa la punct o dieta numita ul 7:1 -de la raportul dintre glucide si proteine (proteinele reduc eficienta medicamentului). Exista controverse prinire cercetatori daca proteinele trebuie consumate pe tot parcursul zilei sau restrictionate la masa de seara, cand interferenta cu ledopa ar putea proca mai putine probleme. Consultati-va medicul pentru a determina ce metoda este mai buna pentru dumneaastra. In orice caz, o dieta saraca in proteine poate conduce la deficite de calciu, fier si vitamine din complexul B; din acest motiv, suni recomandate suplimentele. (Daca luati ledopa fara carbidopa, totusi, evitati vitamina B6; aceasta vitamina va interfera cu actiunea ledopa.)
Fasolea fava, numita de asemenea si fasole lata, este o sursa naturala de ledopa. O jumatate de ceasca contine 250 mg sau aceeasi cantitate ca o leta. Nu inlocuiti insa letele cu fasolea inainte de a va consulta cu medicul dumneaastra.
Pacientii incearca sa amelioreze constipatia ce insoteste deseori boala Parkinson mancand tarate. Insa cercetarile recente arata ca taratele sunt bogate in vitamina B6, care interfereaza cu eficacitatea ledopa, atunci cand acest medicament este luat izolat. Taratele trebuie inlocuite cu suc de prune, cereale si laxative pe baza de fibre.
Alimentele asezonate cu mirodenii picante s-au dovedit a proca miscari fizice necontrolabile la unii bolnavi cu Parkinson. Evitati astfel de alimente.

CE PUTETI FACE ACASA
a Montarea de balustrade pe coridoare si de-a lungul peretilor poate usura deplasarile unui suferind de Parkinson.
a Scaunele si canapelele echipate cu brate mai inalte faciliteaza asezarea si ridicarea pacientilor.
a Coarele groase ofera protectie in caz de caderi, frecvente la bolnavii de Parkinson.

REFLEXOLOGIA

Pentru a contribui la ameliorarea tremurului din boala Parkinson, treceti policele deasupra zonelor reflexologice corespunzatoare diafragmei si plexului solar. Masajul zonelor corespunzatoare creierului si coloanei vertebrale poate contribui la silizarea sistemului ners.