SIMPTOME
a episoade recidivante de consum alimentar necontrolat, urmat de purgatie
a frica nerealista de a se ingrasa
a fluctuatii ale greutatii (desi se poate mentine o greutate relativ normala)
a pofte nestapanite pentru anumite alimente

a utilizarea exagerata a laxativelor

a depresie
a eroziuni ale smaltului dintilor, infectii ale gingiilor, carii si modificari ale culorii dintilor (provocate de continutul acid al stomacului, ajuns in gura prin varsaturile frecvente)
a tulburari digestive

CHEMATI MEDICUL DACA:
a constatati ca mancati in secret, dupa care va provocati varsaturi sau luati laxative
a etati sa mancati in fata altor persoane
a copilul dumneavoastra are o teama neratio-nala de a se ingrasa si crede ca este gras cand nu este
a copilul dumneavoastra eta sa manance la masa cu ceilalti si se duce la baie imediat dupa mese.
Bulimia este o tulburare a comportamentului alimentar, care, ca si anorexia nervoasa, are origini psihologice si poate avea cumplite consecinte fizice. In timp ce anorexicii se infometeaza pur si simplu, bulimicii mananca necontrolat si apoi elimina ceea ce au mancat prin varsaturi auto-induse. De asemenea, bulimicii consuma frecvent pilule de slabit, laxative si diuretice pentru a-si reduce greutatea. Purgatia poate atinge doua scopuri: atat prevenirea cresterii in greutate, cat si usurarea temporara a depresiei si a altor sentimente negative.
Ca si anorexia, bulimia afecteaza in principal tinere femei. Deoarece consumul necontrolat de mancare si purgatia au loc in secret, incidenta acestei boli este incerta, insa cercetatorii estimeaza ca pana la o cincime dintre toate americancele aflate la liceu sau la colegiu prezinta cel putin simptome temporare de bulimie. Varsta medie la care debuteaza boala este 18 ani.
Bulimia poate aparea ca tulburare de sine Statatoare sau intermitent, alternativ cu anorexia. in tipul intermitent - care este observat cam in 1 caz din 5 - tanara nu mananca o vreme, pregatin-du-se pentru un puseu de consum necontrolat de mancare; in faza de non-alimentare, ea poate recurge la medicamente ce inhiba apetitul. in ciuda suprapunerii lor, aceste doua boli sunt asociate cu unele trasaturi diferite ale personalitatii pacientelor: anorexicele au capacitatea de a-si suprima toate dorintele, inclusiv pe cele sexuale; bulimicele, pe de alta parte, au tendinta de a-si satisface poftele, creandu-si in mod impulsiv probleme cu drogurile, promiscuitatea sexuala, furt din magazine sau cumparaturi necontrolate.
Starea generala de sanatate a bulimicei depinde de cat de des are puseuri de consum alimentar necontrolat si purgatie. Ea poate vomita ocazional (o data pe luna) sau foarte frecvent (de mai multe ori pe zi). Repercusiunile pe fizic cuprind congestia stomacului si a pancreasului, inflamarea esofagului, marirea de volum a glandelor salivare, carii dentare si afectiuni gingivale provocate de acizii din stomac, ce ajung in gura prin varsaturi. De asemenea, varsaturile frecvente conduc la spolierea tesuturilor corpului de apa si potasiu, provocand tulburari de ritm cardiac, spasme musculare si chiar paralizii. In cazuri severe, unele dintre aceste probleme fizice pot duce la deces. Un alt pericol este depresia cu potential suicidar.
Bulimia este o boala autentica si de obicei nu poate fi controlata voluntar de suferinde fara ajutor profesionist. Admonestarile si rugamintile de a inceta ale familiei si prietenilor sunt in cel mai bun caz inutile si in cel mai rau caz contraproductive.

CAUZE
Presiunile si conflictele din interiorul familiei sunt, probabil, principala cauza a bulimiei. De obicei, o bulimica tinde sa fie o persoana care vrea sa realizeze prea multe si o perfectionista, care simte ca nu se poate ridica la inaltimea asteptarilor parintilor ei. Are foarte putin respect pentru sine si deseori sufera de depresie. Este posibil sa fi fost abuzata fizic sau sexual in copilarie: aproximativ jumatate dintre bulimice semnaleaza un abuz in antecedente.

TRATAMENT
Psihoterapia - deseori combinata cu antidepresivele - este principalul tratament, impreuna cu consilierea nutritionala. Asigurati-va sa gasiti un psiholog sau psihiatru experimentat in abordarea tulburarilor de comportament alimentar. Acest lucru este valabil si pentru consilierea nutritionala, fie ca pacienta consulta medicul de familie sau un alt profesionist in domeniul sanatatii. Clinici le specializate in tuIburarile de comportament alimentar pot deseori asigura accesul la psihiatri, psihoterapeuti si nutritionisti. Toti terapeutii implicati trebuie sa coopereze indeaproape intre ei.
MEDICINA CONVENTIONALA
Tratamentele psihologice ale bulimiei pot implica psihoterapia indiduala, familiala sau de grup. Deseori sunt prescrise si terapii comportamentale sau cognitive. Terapia comportamentala zeaza modificarea obiceiurilor (in acest caz, consumul alimentar necontrolat si purgatia); sedintele constau de obicei in analizarea comportamentului si punerea la punct a unor metode pentru a-l modifica, pacienta urmand intre sedinte instructiunile specifice. Terapia cognitiva se concentreaza de asemenea asupra comportamentului habilual; ea are ca scop explorarea si contracararea gandurilor negative ce stau la baza obiceiurilor distructive. Psihoterapia indiduala sau de grup este focalizata asupra experientelor si relatiilor emotionale de fond, ce stau la baza aparitiei bulimiei.
Antidepresivele, utilizate in asociere cu tratamentele psihologice, sunt astazi o piesa de rezistenta in tratamentul bulimiei. Inhibitorii selecti ai recaptarii serotoninei, precum sertralina si fluo-xetina, par a fi mai utili decat antidepresivele triciclice, ca amitriptilina si imipramina.

MEDICINA ALTERNATIVA

Majoritatea terapiilor alternative pentru buli-mie nu zeaza cauzele de fond ale acestei tulburari, insa pot fi de ajutor in ameliorarea partiala a suferintelor fizice asociate. Este important sa consultati practicieni experimentati in abordarea tulburarilor de comportament alimentar.

FITOTERAPIA

Folositi orice tratamente pe baza de te, care reduc anxietatea si depresia. Pentru calmarea durerilor de stomac sau inflamatiilor bucale, incercati radacina de nalba (Althaea officinalis) sau pulberea de ulm alunecos {Ulmus /u/va). ( si Aftele si Gastrita.)

HOMEOPATIA

Medicina homeopatica ofera prescriptii potential benefice in tulburarile de comportament alimentar. In cazurile dificile, in care medicina conventionala nu a avut succes, luati in considerare consultarea unui homeopat cu experienta in tratamentul bulimiei.

MEDICINA PSIHOSOMATICA

Exercitiile fizice precum yoga, t'ai chi, qigong si dansul pot ajuta bulimicele sa-si amelioreze imaginea prind propriul corp. O alta abordare consta in reprogramarea proceselor mentale, pentru castigarea controlului asupra ciclurilor de consum alimentar necontrolat si purgatie. Fie hip-noterapia, fie biofeedback-ul EEG pot fi de ajutor.
Aveti grija sa chestionati hipnoterapeutii sau practicienii biofeedback-ului cu prire la experienta lor in tratamentul tulburarilor de comportament alimentar.

ALIMENTATIE Sl DIETA

O alimentatie bogata in substante nutritive si fara zahar poate contribui la reducerea consumului alimentar necontrolat. De asemenea, eli-! minati alcoolul, cofeina, amelioratorii de arome, cea mai mare parte a cantitatii de sare si tigarile. Mancati echilibrat si luati zilnic suplimente de tamina C (1000 mg), complex taminic B (50 mg), precum si un supliment cu multitamine/ multiminerale.