Semnele de alarma ale cancerelor pot fi generale, fara sa priveasca in mod special un organ sau, dimpotriva, pot fi legate de localizarea cancerului sau de diseminarea sa.

Majoritatea semnelor de alarma ale cancerului nu sunt specifice acestei boli. Din aceasta cauza ele sunt foarte frecvent neglijate de catre bolnav, sau chiar de catre medic, fiind atribuite altoi afectiuni benigne, sau sunt privite ca manifestari minore nealarmante. Cu toate acestea, oricat de minore ar li semnele, ele justifica O consultatie medicala. Doar un examen clinic completat, la neie, cu examene de laborator, examene radio-logice si endoscopice, r conduce la silirea unui diagnostic cat mai exact.

SEMNELE GENERALE Seninele generale sunt variate si pot ramane timp indelungat izolate, fara manifestarea specifica a unui cancer, in special in cazul afectarii unui organ profund. Iile trebuie sa alarmeze prin persistenta sau agravarea lor.
Pot exista o pierdere a poftei de mancare (pentru carne in special), o scadere importanta in greutate si febra de obicei nu foarte mare, rezistenta la orice tratament si fara a li cauzata de vreo infectie. Poate surveni de asemenea o oboseala neobisnuita si din ce in te mai severa.

SEMNELE IMPORTANTE DE ALARMA

Cancerelc se manifesta prin 3 semne importante de alarma: sangerare, durere, infectie.

Sangerarca, fie ca e minima sau abundenta, reprezinta intotdeauna un semn de alarma. Ea se poate datora unei leziuni a vaselor sanguine invadate de o tumora sau rupturii lor, chiar in cadrul tesutului canceros. Se poate exterioriza pe gura sau pe nas in cazul cancerelor cavitatii bucale, ale faringelui, ale sinusurilor, ale esofagului sau se limiteaza la cateva striuri sanguine in sputa, in cazul cancerului bronho-pulmonar. Prezenta sangelui in urina sugereaza un cancer de rinichi, de ca urinara sau de prostata (aparatul urinar). I.a femeie pierderile de sange in afara menstruatiilor sau procate de raporturile sexuale sau, mai mult, survenitul dupa menopauza pot fi datorate unui cancer al uterului sau unui cancer al vaginului. O sangerare ce apare in scaune constituie deseori primul semn al unui cancer de colon. O varsatura cu continut de sange e in general determinata de un cancer al esofagului sau al stomacului.

Durerea face de asemenea parte din grupa semnelor importante de alarma ale eancerelor. Ea are un caracter specific cu localizare fixa, e permanenta, de obicei se accentueaza, determina insomnie si e din ce in ce mai greu de calmat cu medicamente antialgice obisnuite. O durere de cap permanenta, poate fi la inceput singurul semn relevant pentru un cancer de creier. Durerile abdominale cu caracter continuu sau colicativ (colici) pot fi primele semne de alarma ale unui cancer dezltat intr-un organ profund (de exemplu, colon). Infectia. Infectiile repetate care cedeaza cu dificultate la tratamentele antibiotice succesive pot constitui un senin de alarma pentru cancer.

SEMNELE PALPABILE SAU VIZIBILE

Unele semne de alarma ale eancerelor pot fi direct vizibile si palpabile.
Un nodul (o mica leziune de forma sferica) sau o indurafie anormala la nivelul pielii, a unui muschi, a sanului sau a unui testicul, fie ca sunt dureroase sau nu, trebuie sa ne determine sa consultam un medic, daca ele persista si cresc continuu in lum. O iritafie proeminenta cu suprafete neregulate la nivelul pielii, ulcerata, care nu se cicatrizeaza si se extinde, este un semn de alarma important pentru can-cerele de piele.
In fine, in cazul modificarilor unei veruci sau a unei alunite, constand din cresterea, schimbarea culorii sau sangerarea lor trebuie rapid consultat un medic.Intr-adevar, cancerul farizeaza infectiile bacteriene din mai multe cauze. F,l determina o slabire a sistemului imunitar, o ingustare a organelor cavitare (bronhii sau o parte a aparatului urinar, de exemplu), o ulceratie a mucoaselor cavitatii bucale, a faringelui sau a organelor genitale, sau o distrugere de tesuturi. Toate aceste tulburari farizeaza dezltarea bacteriilor, responsabile de infectii.

SEMNELE DATE DE ORGANE SAU APARATE
Semnele de alarma pentru cancer pot orienta cu precizie diagnosticul spre un anume organ sau aparat.

Gura, gatul, sinusurile si esofagul: semnele de alarma sunt o jena sau o durere resimtita la masticatie (durerea iradiaza in urechi), o modificare persistenta a cii cu prezenta ragusclii (cancer al gurii sau al gatului) si o senzatie cateodata dureroasa de oprire a alimentelor, urmata de varsaturi (in cazul afectarii esofagului).

Aparatul respirator: o dificultate in respiratie aparuta brusc sau progresiv, mai intai la efort apoi in repaus, c deseori primul simptom al unui cancer pulmonar.
Aparitia sau agravarea unei tuse care persista trebuie tratata cu toata atentia la un fumator.

Aparatul digestiv: primele semne ale unui cancer al aparatului digestiv sunt o senzatie de greutate in partea de sus a abdomenului si o incetinire a tranzitului intestinal (con-stipatie).
Tenesmele rectale, o senzatie de apasare uneori foarte dureroasa la nivelul rectului, sunt sugestive pentru un cancer de rect; un icter ce se accentueaza rapid eca un cancer de cai biliare sau de ficat.

Aparatul urinar si prostata: dificultatile la urinai, fie o retentie de urina pot constitui primele semne ale unui cancer al aparatului urinar sau al prostatei la barbati.

Sistemul limfatic: cresterea in dimensiuni a unuia sau a mai multor ganglioni limfatici la nivelul regiunii cervicale, axi-lare sau inghinale poate fi primul semn al unui cancer profund sau al unui cancer al tesutului ganglionar insusi.

Sistemul ners central: o durere de cap persistenta, paralizii, tulburari de vedere, modificari ale caracterului, varsaturi ce survin dimineata sunt cateodata primele semne revelatoare pentru un cancer al creierului sau al meningelor.

TROMBOFLEBITELE

Tromboflebitele (formarea unui cheag de sange intr-o vena) reprezinta cateodata primul semn al unui cancer. Tromboflebitele membrelor inferioare sunt farizate de o compresie venoasa legata de prezenfa unei tumori la nivelul abdomenului sau al bazinului. Ele se pot repeta, cu localizari diferite si neobisnuite. In aceasta situatie ele sunt determinate de secretia de catre tesuturile canceroase a unor substante ce proaca formarea cheagurilor sanguine.