DEFINITIE Marirea de lum a tesuturilor moi. datorita unei cresteri anormale a lumului de lichid interstitial. Lichidul de edem este un transsudat plasmatic care se acumuleaza atunci cind predomina miscarea lichidului dinspre spatiul vaseulai spre cel intersti|ial. Pentru aparitia edemului este necesara reten(ia renala de saruri si apa,
edemul generalizat fiind vizibil la adult atunci cind acesta reflecta o acumulare de lichid de > 3 I. Distributia edemelor poate fi o indicatie utila asupra cauzelor.
Edemul localizat Osie limitat la un anumit organ sau pat vascular; usor de diferential de edemul generali/a! Edemul unilateral la o extremitate se datoreaza de obicei unei obstructii venoase sau limfatice (de ex.
tromboza venoasa profunda, obstructie prin tumora, limfedem primar). La o extremitate inferioara paralizata poale ^ nul de staza. Reactii le alergice ("angio-
edemul") si
obstructia venei cave superioara sini cauze de edem facial localizat. Edemul bilateral al extremitatilor inferioare poate avea cauze locale: de cx. obstructia venei cave inferioara, compresiune datorata ascilei,
tumora abdominala. Ascita(lichid in cavitatea peritoneala)si hidrotoraxul (lichid in spatiul picurai) pot aparea si ca edeme izolate localizate, datorita inllamatiei sau neoplasmului.
Edemul generalizat ( . I7-I) Marire de lum a tesuturilor moi in majoritatea regiunilor corpului. Edcmaticrca bilaterala a extremitatilor inferioare, mai pronuntata dupa ortostatism de citcva ore, si
edemul pulmonar. sinl de obicei de origine cardiaca. Edemul pcriorbilal prezent la trezirea din
somn este deseori rezultatul unei afectiuni
renale cu insuficienta excretie de sodiu. Ascita si edemul extremitatilor inferioare si al scrotului sinl frecvente in eiro/.a si in ICC. In
insuficienta cardiaca, scaderea debitului cardiac si a lumului efectiv de singe arterial duc alil la scaderea perfuziei renale, cil si la cresterea presiunii venoase. cu rctentie renala de Na consecutiva, datorata vasoconstrictiei renale, redistribuirea fluxului sanguin intrarenal si hiperaldo-steronism secundar.
In ciroza, sunturilearlcriovenoasc duc la scaderea perfuziei renale, cu reten-tie consecutiva de Na. Ascita se acumuleaza atunci cind rezistenta vasculara intrahepatica produce
hipertensiune portala. Albumina serica scazuta si presiunea abdominala crescuta farizeaza aparitia edemelor la extremitatile inferioare.
In sindromul ne/rol ic. pierderile renale masive de
albumina duc la scaderea presiunii oncolice. farizind transsudarea lichidului in interstitiu; scaderea lumului efectiv de singe stimuleaza rctentia renala de Na.
In
insuficienta renala acuta sau cronica, edemul apare daca aportul de Na depaseste capacitatea de excretie a rinichiului, datorita reducerii importante a filtrarii glomerularc. Hipoalbummemia severa [(< 25 g/l (2,5 g/dl] de orice cauza (nefroza. stari carcntiale. afectiuni hepatice cronice) poate duce la o scadere a-presiunii oncotice suficienta pentru producerea edemelor.
Cauze mai putin frecvente de edem generalizat: edemul uiiopatic. un sindrom de cresteri rapide repetate in greutate si edeme la femeile de virsta fatili;hipotirOidie, in care mixedemul esle localizat in mod tipie in regiunea pretibiala; medicamente, cum ar fi steroizii. estrogenii si vasodilatatoarcle: sarcina: realimentarea dupa inarjitie.
TRATAMENT Principalul obiectiv este identificarea si tratarea cauzei edemului (. 17-l).
Restrictia de Na alimentar (< 500 mg/zi) poate preveni accentuarea edemelor. in ICC si ciroza, repausul la pat creste raspunsul la restrictia sodala. Ciorapii de sustinere si ridicarea extremitatilor inferioare edematiate farizeaza mobilizarea lichidului interstitial. Daca este prezenta hiponatremia severa (< 132 mmol/l), se va reduce si aportul de apa (< 1500 ml'zi) Diureticele (elul 17-l) sinl indicate in edemele periferice mari. edemul pulmonar. ICC, restrictie de Na alimentar nerespectata. Efectele secundare sinl enumcrate in elul I 7-2. Pierderea ponderala datorata diureticelor se va limita la I -l.5 Kg/zi. Pentru cresterea efectului, la
diureticele de ansa se poate adauga metola/ona. Retineti ca edemul intestinal poate diminua absorbtia diureticelor orale si scadea eficacitatea acestora. Dozele de
diuretic r li reduse atunci cind s-a obtinut greutatea dorita.In ICC (cap. 75), se va evita
diureza excesiva deoarece aceasta poate antrena scaderea brusca a debitului cardiac si azolemie prerenala. Se va evita hipo-kaliemia indusa de diuretice, care predispune la intoxicatii digitalice.
/;; ciroza, diureticul de electie este spironolactona, dar acesta poate produce acidoza si hiperkaliemic. Pot li adaugate si
diuretice tiazidice sau doze mici de diuretice de ansa. lotusi, datorita deplctiei luminoase, poate aparea insuficienta renala. Diureza excesiva poate duce la hiponatremie si alcaloza, care pot agrava encefalopatia hepatica (cap. 119).In sindromul nefrotic, perfuzia de albumina va li limitata la cazurile foarte severe (pacienti cu hipotensiunc asociata), deoarece excretia renala rapida impiedica orice crestere constanta a albuminei serice.
Complicatii datorate diureticelor Frecvente Rare
Depletie lumica Nefrita interstifiala (tiazidicele. furosemidu!)
Azotemie prerenala Pancreatita (tiazidicele)
Depletie de potasiu Pierderea auzului (diureticele de ansa)
lliponatremie (tiazidicele! Anemie, leucopenie. trombocttopenie
(tiazidicele) Alcaloza meolica Hipercolesterolemic Hipcrglicemie (tiazidicelei Hiperkaliemic (cele cu crutarea K) Hipomagncziemie lliperuricemic Hiperealccmie (tiazidicele) Tulburari Gl Eruptii (tiazidicele)
