Inteleg fumatorii in ce masura isi pericliteaza viata si cat rau le produc celor din jur?
Cunoaste populatia, in general, implicatiile folosirii tutunului, indiferent sub ce forma?Intrebari aparent fara sens, la care s-ar putea raspunde in moduri foarte diferite. Totusi problema e deosebit de importanta, mai ales pentru copii si adolescenti, care nu cunosc consecintele fumatului.
Chiar daca 70% dintre adulti considera ca fumatul este daunator, indiferent de numarul tigarilor, copin vad oameni sanatosi umbland pe strazi si fumand, vad parinti, invatatori, profesori, artisti pe ecran si chiar preoti fumand. Nici unul dintre acestia nu pare sa fie bolnav, deci, concluzioneaza copin, fumatul nu poate fi asa de rau cum spun unii.

In lumea civilizata, de mai bine de 450 de ani, fumatul e cunoscut ca un obicei ce creeaza dependenta, constituind unul dintre cele mai primejdioase riscuri pentru sanatate, fiind raspunzator de 35% din totalitatea deceselor.
Cercetarile stiintifice recente au ajuns la concluzia ca tutunul poate produce aproape toate bolile ce predomina in zilele noastre, pe primul loc fiind bolile cardiovasculare si cele canceroase, principalele cauze de morbiditate si mortalitate din tarile industriale.
Iar efectele dezastruoase se intalnesc nu numai la fumatorii activi, care-si asuma riscul de bunaie, ci si la cei din jurul lor, care, fara ia lor, sunt expusi la fumul de tutun.

Dependenta se sileste foarte repede si, dupa un timp de fumat zilnic, este foarte greu sa mai scapi de acest obicei. Rata de succes in parasirea fumatului este in jur de 10%, in ciuda castigului enorm pentru sanatate. De exemplu, dupa un an de abstinenta, riscul de a deceda prin infarct miocardic este numai jumatate din acela al fumatorului!

In timp ce raul produs sanatatii de tutun este indiscuil, gradul leziunilor difera de la o persoana la alta, si lucrul acesta ii insala mai ales pe copii si tineri, care cedeaza ispitei de a-i imita pe cei din jur. Iar consecintele sunt extrem de ingrijoratoare: in majoritatea tarilor industriale, proportia fumatorilor adolescenti a crescut de la 25% la 35%. Faptul ca unii fumatori sunt relativ sanatosi si au o viata lunga constituie scuza cea mai frecventa a copiilor.

Gradul si varietatea bolilor produse de tutun se datoreaza deosebirilor genetice in procesele de detoxifiere (de exemplu, actiunea enzimei citocrom P450), susceptibilitatii celulare fata de toxine, precum si localizarii si elutiei diferite a starilor patologice care survin. Multi s-au inselat, crezand ca r fi la fel de rezistenti fata de efectele fumatului ca putinele exceptii pe care le-au intalnit sau despre care li s-a povestit.
Una dintre senzatiile expozitiei mondiale de la Paris, din anul 1867, daca nu cea mai mare, a fost o instalatie adusa din Havana, Cuba. Prezentat pentru prima data, 'monstrul din Havana\" facea 3.600 de tigari pe ora!

Pana la aceasta inventie, desi cunoscut de mai multe secole, impactul negativ al fumatului asupra sanatatii n-a prezentat proportii ingrijoratoare. Folosirea tutunului pe scara larga a crescut vertiginos catre sfarsitul secolului 19, dupa inventarea chibriturilor moderne (chibritul suedez), in 1852, si a masinilor de fabricare a tigarilor, ca aceea prezentata la Paris si mai ales masina Bonsack, realizata in Statele Unite, in anul 1884, care au permis producerea pe cale industriala, la preturi accesibile. in felul acesta, fumatul a incetat sa fie doar un privilegiu al europenilor bogati.
In primul razboi mondial, soldatii au primit o ratie zilnica de tigari, creandu-se o generatie cu totul noua de dependenti fata de tutun.
Guvernele au gasit in produsele de tutun o sursa minunata si cu totul neasteptata de venit, deoarece vanzarile erau controlate cu usurinta.
Tigarile au devenit modul preferat de a fuma abia dupa ce s-a descoperit ca, in urma procesului de fermentare, fumul de tutun poate fi inhalat fara a produce tuse. in plus, tigarile puteau fi impachetate mai usor si purtate mai comod decat alte forme de tutun.
In Statele Unite, consumul de tigari pe cap de locuitor, in anii 1910, 1930 si 1950, a fost de 1, 4 si 10 pe zi. Proportia deceselor datorate tutunului, in grupa de varsta cuprinsa intre 35 si 69 de ani, a crescut de la 12%, in anul 1950, la 33%, in 1990.
'Modelul\" american a fost repetat in China. Consumul mediu de tigari in anii 1952, 1972 si 1992 a fost de 1, 4 si 10 pe zi. in anul 1990, fumatul a produs 12% din decesele barbatilor din China, iar in anul 2030 va determina cel putin 33%, dintre care jumatate prin pneumopatie cronica obstructiva, iar restul, prin cancer esofagian, gastric, hepatic si pulmonar.
O treime din tinerii care traiesc azi in China r muri din cauza tutunului.

Nu numai in China, ci si in Romania, campaniile neobosite duse pana acum si dole stiintifice convingatoare nu i-au determinat pe copii si adolescenti sa evite acest obicei ce duce la dependenta si moarte. Pe de alta parte, nenumarate procese si amenzile fabuloase n-au impiedicat eforturile industriei tutunului de a face reclama pentru raspandirea produselor de tutun. Zeci si zeci de milioane de pachete de tigari ies zilnic de pe liniile de productie, iar fumatorii isi reduc speranta de viata cu aproximativ 20 de ani.

Asa se face ca, pe glob, mor zilnic aproximativ 20.000 de persoane din cauza tutunului, in timp ce industria acului realizeaza castiguri de miliarde de dolari.
Se pare ca cel putin medicii au inteles ceva: in anul 1951, in Statele Unite, fumau 51% dintre medici, iar acum nu fumeaza decat 3%, in timp ce, in populatia adulta, fumatorii reprezinta inca 25%. in Germania fumeaza 37% dintre barbati si 28% dintre femei, insa in grupa de varsta intre 18 si 24 ani fumeaza 49% dintre barbati si 44% dintre femei. in Romania fumeaza 42% dintre barbati si 12% dintre femei.

Proportia cea mai mare de fumatori in randurile barbatilor se gaseste in Vietnam: 70%. Acolo insa femeile nu fumeaza decat in proportie de 6%.
China, avand 20% din populatia globului, consuma 30% din tigarile produse pe glob, mortalitatea anuala datorata tutunului fiind de peste 1.500.000. in ultimii 30 de ani, consumul de tutun in China a crescut cu 260%.
In afara de SIDA, folosirea tutunului, sub diverse forme, constituie singura cauza majora de deces, care creste cu rapiditate si care, in anul 2030, va produce cel putin 25 de milioane de decese, majoritatea in Asia, Africa si America de Sud.
Efectele fumatului sunt atat de numeroase, incat o prezentare exhaustiva este foarte greu de realizat fara a-l obosi pe cititor:

1. Fumatul altereaza profund functiile endoteliului vascular. Scazand functia baroreceptoare si determinand o activare a sistemului ners simpatic, fumatul duce, in mod direct, la aparitia hipertensiunii arteriale si a aterosclerozei. Nicotina are un efect vaso-constrictor direct, diminuand hranirea tesuturilor si organelor.

2. Fumatul pasiv temporar (expunerea temporara la fumul emis de tigarile celor din jur) scade, in mod brusc, viteza fluxului coronarian de rezerva, ca urmare a tulburarii microcirculatiei coronariene, tulburare produsa de disfunctia endoteliala.

3. Fumatul creste fibrinogenul sanguin, agregabilitatea trombo-citelor si vascozitatea sangelui, factori ce farizeaza aparitia trombozelor coronariene, cerebrale si venoase.

4. Fumatul creste stresul vascular oxidativ. Fumatul a 15 tigari pe zi grabeste aparitia infarctului miocardic la barbati cu 10 ani, iar la femei, cu 15,5 ani.

5. Fumatul scade elasticitatea aortei, fapt care devine evident dupa un minut de la inceperea fumatului si se mentine cel putin 20 de minute.

6. Fumatul scade lipoproteinele cu densitate mare (HDL), adica fractiunea utila a colesterolului, si creste lipoproteinele cu densitate mica (LDL), fractiunea daunatoare. Fumatorii au concentratii mai ridicate de colesterol total (cu 3%) si trigliceride (cu 9%) si niveluri mai scazute de HDL (cu 6%) si apolipoproteina A-l (cu 4%). {Encyclopedia of Human Nutrition, 1999, p.1759-l764, Academic Press)

7. Intre 30 si 49 de ani, rata infarctelor de miocard la fumatori este de 5 ori mai mare decat la nefumatori; intre 50 si 59 de ani este de 3 ori mai mare, iar intre 60 si 79 de ani este de 2 ori mai mare. Studiile epidemiologice au aratat ca frecventa fumatului la pacientii cu boala coronariana este diferita, in functie de atitudinea medicului de familie. Proportia mare de fumatori printre pacientii ai caror medici fumau demonstreaza ca tutunul nu e potrivit pentru cine poarta halatul alb. (Heart 1999; 81:456-458)

8. Fiecare tigara fumata scurteaza viata fumatorului cu 7 minute. Un pachet cu 20 de tigari necesita 140 de minute pentru a fi fumat si scurteaza cu 140 de minute viata celui ce fumeaza.

9. Fumatul este recunoscut ca fiind un factor cauzal in cel putin 8 localizari de cancer: plamani, cai respiratorii superioare, ca urinara, pancreas, esofag, stomac, rinichi si sange (leucemie). Fumatorii prezinta un risc crescut fata de cel putin 6 boli fatale: cord pulmonar, pneumopatie cronica obstructiva, accidente vasculare cerebrale, anevrism aortic si cardiopatie ischemica. Fumatul se mai asociaza cu cataracta, arteriopatia periferica, diabetul, fractura de sold si parodontoza. Fumatul in timpul graviditatii creste riscul malformatiilor congenitale, al artului spontan, al sarcinii extrauterine si al greutatii fetale mici. (Encyclopedia of Human Nutrition, 1999, p.1759-l764, Academic Press). De asemenea, tutunul se asociaza cu cancerul nazal, al cavitatii bucale, cancerul orofaringian, cancerul hipofaringian, cancerul de ficat, de colon, pelvian si de col uterin. (Lancet Oncology 2002;3:461-469)

10. Deja in anul 1992, Asociatia Americana de Cardiologie a aratat ca riscul decesului printr-o boala cardiaca este cu 30% mai mare pentru cei expusi la fumul de tutun in familie, proportia fiind mult mai mare printre cei expusi la locul de munca, unde nivelul fumului de tutun e si mai mare. (JAMA 2001;286:436-441).

11. in fumul de tutun se gasesc aproximativ 700 de substante ce produc dependenta.

12. Cine fumeaza doua pachete zilnic inhaleaza fumul din tigari de aproximativ 400 de ori ('trage\" cam 400 de fumuri), cu intrarea a 1.000 mg gudron in plamani in fiecare zi. Aceasta inseamna 150.000 de 'fumuri trase\" si 365 de grame de gudron cancerigen ce se inhaleaza in fiecare an. In ultimul timp s-a acordat o mare atentie actiunii cancerigene a zaharinei, insa actiunea cancerigena a benzpirenului din fumul de tutun este de 50.000 de ori mai puternica decat aceea a zaharinei!

13. Cea mai mica rata de fumatori din Europa se intalneste printre barbatii din Suedia (17%). In Norvegia, procentul fumatorilor e de doua ori mai mare. Dar barbatii suedezi au rata cea mai mica de cancer pulmonar din Europa. Rata cea mai mare se intalneste in Ungaria (unde, pe langa faptul ca proportia de fumatori este mare, se consuma multa carne si mezeluri afumate, multa grasime de porc si mult alcool!). (Lancet Oncol 2003;4:45-55)

14. Fumatorii produc cu 50% mai multe accidente de circulatie decat nefumatorii, indiferent de varsta, consum de alcool si experienta de conducere.

15. Ochii fumatorilor produc mai multe lacrimi, determinand o clipire mai frecventa, ceea ce dezavantajeaza atentia.

16. Fumatorii pun centura de siguranta mai rar decat nefumatorii.

17.0 data cu fumul de tigari, intra in organism o cantitate apreciabila de oxid de carbon care, fixandu-se pe hemoglobina, face ca fumatorii sa aiba mai putin oxigen in sange, sa oboseasca mai repede, sa reactioneze mai incet si sa se concentreze mai greu.

18. Fumatul constituie un factor de risc independent pentru fractura de sold la barbati si femei. Aproximativ 20% dintre fracturile de sold ar putea fi prevenite, daca nu s-ar fuma. S-a demonstrat ca nicotina si celelalte componente ale fumului de tutun au o actiune toxica asupra celulelor ce cladesc osul. Dar fumatul poate diminua si indirect robustetea scheletului, prin faptul ca scade absorbtia calciului din intestin si productia de hormon estro-gen. (Int J Epidemiol 2000;29:253-259)

19. La grupa de varsta 35-69 de ani, mortalitatea in randurile fumatorilor e de 3 ori mai mare decat la nefumatori.

20. Numai in tarile dezltate, intre anii 1950 si 2000, tutunul a ucis 52 de milioane de barbati si 10,5 milioane de femei.

21. Fumatul dauneaza si rinichilor. Cercetatorii de la Universitatea Groningen, Olanda, urmarind 8.000 de persoane, au observat ca fumatorii prezinta intr-o proportie mai mare proteinurie (eliminare de proteine prin caile urinare). Proteinuria e un semn avertizator al unei afectiuni renale.

22. Cea mai frecventa interventie chirurgicala, la persoanele care au trecut de 65 de ani, este pentru cataracta. Pe glob, isi pierd complet vederea doua milioane de oameni din cauza cataractei. Proteina din cristalin are o viata foarte lunga, dar, cand survin leziuni oxidative ale acestor proteine, transparenta cristalinului scade. Cei mai importanti factori de risc pentru aparitia cataractei sunt varsta si fumatul. Fumatul dubleaza riscul cataractei si este raspunzator pentru 20% dintre cazurile de cataracta.

23. in comparatie cu cei care nu fumeaza, fumatul creste de doua ori riscul degenerescentei retiniene maculare.

24. Fumatul este raspunzator pentru 25% dintre cazurile de cancer pancreatic. {Am J Epidemiol 2002;155:783-792)

25. Fumatul creste rezistenta la insulina. Cei care fumeaza zilnic 25 de tigari isi dubleaza riscul aparitiei diabetului de tip 2, independent de alti factori de risc.

26. La varsta de 80 de ani, cel putin in tarile industriale, 80% dintre nefumatori sunt inca in viata, fata de numai 50% dintre fumatori.

27. Fumatul dauneaza si cavitatii bucale. Daca diminuarea simtului gustativ si culoarea inchisa a danturii sunt urmari aproape generale, considerate ca fiind usoare, leucoplaziile (zonele decolorate, albe) se pot transforma in cancere veriile. Riscul
cancerului cavitatii bucale este de 4-5 ori mai mare la persoanele care fumeaza. Alcoolul face mucoasa bucala si mai permeabila pentru cancerigenele din tutun. Primejdia e deosebit de mare pentru fumatorii de pipa. La acestia, neoplazia apare deseori exact in locul unde se gaseste orificiul pipei in gura. Fumatul tulbura circulatia sanguina in intreg organismul, deci si in mucoasa bucala. Fumatorii sufera mai des de boli ale gingiilor. Infectiile si sangerarile gingivale sunt mult mai frecvente la fumatori, iar parodontoza, mult mai severa. Operatiile cavitatii bucale au o elutie mai nefarabila la fumatori, iar imturile dentare se fixeaza mai greu, fumatul fiind principala cauza a pierderii imturilor. (Medizin heute 2002, mai, p.36)

28. La femeile fumatoare:
riscul de a face cancer laringian este de 17,8 mai mare, riscul cancerului pulmonar este de 11,9 ori mai mare, riscul cancerului esofagian este de 10,3 ori mai mare, riscul cancerului cavitatii bucale, de 5,6 ori mai mare, riscul cancerului de pancreas, de 2,5 ori mai mare, iar riscul leucemiei este de 2 ori mai mare.

29. La barbatii fumatori:
riscul cancerului cavitatii bucale este de 27,5 ori mai mare, riscul cancerului pulmonar este de 22,4 ori mai mare, riscul cancerului esofagian e de 7,6 ori mai mare, riscul cancerului renal e de 3 ori mai mare, riscul cancerului de pancreas e de 2,5 ori mai mare, iar riscul cancerului de prostata este cu 34% mai mare decat la nefumatori. Fumatorii au niveluri serice crescute de testosteron si androsteron, doi hormoni steroizi ce pot contribui la dezltarea cancerului de prostata.
Peste 80% din cancerele pulmonare si 50% din cancerele de ca urinara ar putea fi prevenite, daca nu s-ar fuma.

30. Persoanele care fumeaza sufera mai des de dureri lombare decat cele ce nu fumeaza.
Iata cauzele si mecanismele durerilor lombare la fumatori sau fumatoare:
- suferind mai des de bronsita cronica si tusind mai des, survine o contractura a musculaturii dorsale a toracelui;
- adesea, fumatorii sunt si supraponderali si sunt mai putin activi fizic;
- fumatul farizeaza osteoporoza, care poate fi una dintre cauzele durerilor;
- nicotina impiedica ajungerea substantelor nutritive la discurile intervertebrale, farizand modificarile degenerative. Dupa administrarea intravenoasa de nicotina, scade fluxul sanguin in discurile intervertebrale.

31. in ciuda unor comunicari anterioare, ce au produs nedumeriri, la Cel de-al 49-lea Congres al Academiei Americane de Neurologie s-a aratat ca riscul dementei Alzheimer este de 2,2 ori mai mare la cei ce fumeaza, in comparatie cu nefumatorii. Avand atatea efecte nocive, cum s-ar putea ca fumul de tutun sa fie util tocmai celulelor celor mai sensibile din organism, celulelor nerase? Cercetatorii sustin ca fumatul nu protejeaza impotriva bolii Alzheimer, ci farizeaza aparitia ei.

32. in Statele Unite, mortalitatea fetala si infantila este cu 56% mai mare in cazul femeilor care fumeaza, in comparatie cu nefumatoarele. Artul spontan, distrofia intrauterina, placenta previa si dezlipirea inainte de termen a placentei se intalnesc mai frecvent la femeile fumatoare, riscul crescand proportional cu numarul tigarilor fumate.

33. Fumatul reduce circulatia sanguina in tegumente, diminuand hranirea lor. Fumatoarele fac riduri mai devreme si mai adanci decat nefumatoarele.

34. intr-un studiu efectuat in Anglia, pe o durata de 11 ani, s-au gasit deficiente fizice si mintale la copii, datorita fumatului in timpul graviditatii. Gravitatea deficientelor a fost in functie de numarul tigarilor fumate. Copin ale caror mame fumau zilnic 10 sau mai multe tigari aveau o inaltime mai mica in medie cu 1 cm si o intarziere la citire si matematica de 3-5 luni, in comparatie cu copin mamelor nefumatoare.

35. Un studiu suedez a ajuns la concluzia ca malformatiile congenitale, cum sunt 'gura de lup\" si 'buza de iepure\", care se considerau a fi ereditare, sunt, probabil, produse de fumatul in timpul sarcinii.

36. Cercetatorii canadieni au ajuns la concluzia ca sindromul de moarte subita la copin mici se asociaza puternic cu frecventa fumatului mamei in perioada graviditatii.

37. Astmul bronsic survine mai frecvent la copin din familiile in care unul sau ambii parinti fumeaza.

38. Tatii fumatori cresc riscul bolilor canceroase la copii cu 31%, daca fumeaza 10 tigari pe zi, si cu 42%, daca fumeaza 20 de tigari pe zi.

39. Copin expusi la fumul de tutun al parintilor sunt internati de patru ori mai des pentru infectii bacteriene sau virale decat copin familiilor in care nu se fumeaza.

40. Fumatorii incaruntesc si-si pierd parul mai repede decat nefumatorii. Albirea parului survine de 4 ori mai frecvent la persoanele care fumeaza.

41. Fumatul accelereaza ceasul biologic al organismului, grabind toate procesele de imbatranire, tocmai cand le dorim cel mai putin.

42. Fumatul tulbura calitatea somnului: fumatorii adorm mai greu si au un somn mai putin odihnitor datorita:
- efectului stimulant al nicotinei;
- pe masura ce nivelul sanguin al nicotinei scade, fumatorii trec printr-o usoara faza de abstinenta, care, chiar daca nu duce la trezire, altereaza calitatea somnului;
- deseori, afectiunile respiratorii ale fumatorilor pot afecta calitatea somnului. in mod ironic, toate problemele de somn produse de fumat pot face sa se fumeze si mai mult. Pentru a combate rezultatele somnului insuficient sau de proasta calitate, cum sunt oboseala si o usoara deprimare, persoana respectiva recurge la fumat si astfel se creeaza un cerc vicios.

43. Fumatul pare sa tulbure si casnicia. William J. Doherty, de la Universitatea Chicago, analizand starea sociala a 3.123 de persoane adulte, a gasit ca 49% dintre fumatori erau dirtati deja cel putin o data, in timp ce proportia dirtatilor la nefumatori era de 32%. (Heart 1999; 81:456-458)

44. Riscul infarctului miocardic la femeile fumatoare este de pana la de 3,3 ori mai mare decat la barbatii fumatori. Fumatul face ca femeile sa-si piarda protectia naturala si sa aiba primul infarct miocardic la o varsta apropiata de aceea a barbatilor.

45. Pentru femei este mai greu sa renunte la fumat decat pentru barbati, dependenta fata de tutun fiind mai puternica, iar in incercarile de renuntare, recaderile la femei sunt in proportie de 50%, in timp ce la barbati reprezinta numai 37%.

46. Fumatul creste riscul sinuciderilor la persoanele care sufera de boli psihice. in Finlanda, rata sinuciderilor la barbati este printre cele mai mari din lume. Cercetatorii de la Universitatea Kuopio, Finlanda, au urmarit 1.744 de bolnavi psihic, avand varsta medie de 41 de ani. Frecventa sinuciderilor a fost mai mare printre fumatori, in comparatie cu nefumatorii. (Am J Psychiatry, ianuarie 1998)

47. Tulburarea psihica cel mai des observata in legatura cu substantele ce dau dependenta este depresia. Starile depresive sunt insotite de 3 ori mai des de obiceiul de a fuma si, daca astfel de persoane incearca sa renunte la tutun, de obicei pentru un timp, aceste stari se r accentua. Persoanele care sufera de depresie renunta mult mai greu la fumat si recad mai usor in viciu. 88% dintre cei care prezinta tulburari psihice, ca schizofrenia, sunt fumatori. (JAMA 2002; 284:2606)

48. Fumatul farizeaza pierderea auzului, prin efectul asupra mecanismelor antioxidante si prin diminuarea afluxului de sange catre analizatorul auditiv. De asemenea, fumatul poate avea efecte ototoxice asupra celulelor senzoriale cu cili din organul Corti (receptorul auditiv din urechea interna), influentand transmiterea nerasa a stimulilor auditivi.

49. Fumatul scade nivelul hormonilor sexuali (foliculina si hormonul luteinizant). Tutunul joaca un rol si in menopauza prematura ce tinde sa survina la fumatoare.

50. Fumatul scade nivelul hormonului tiroidian (scaderea hormonului tiroidian creste colesterolemia!) si al hormonului parati-roidian (care joaca un rol important in echilibrul mineral).

51. Fumul de tutun contine substante cancerigene radioactive. Se considera ca cea mai mare expunere la radiatii, in timp de pace, s-a produs cu ocazia catastrofei de la reactorul nuclear Cernobal. Datorita acestei nenorociri, populatia din Israel a absorbit, in medie, 4 unitati (milirem) de iradiere in exces. Aceasta doza va produce 4 decese in plus prin cancer, la populatia de circa 4 milioane a Israelului. Dar o singura tigara expune plamanii fumatorului la 7 unitati (mrem). In decursul unui an, aceasta inseamna mai mult de 12.000 de ori expunerea populatiei din Israel. Iradierea provine de la poloniul radioactiv (Po210), care se gaseste in fumul de tigara. Poloniul patrunde in tutunul de pe camp, deoarece perii de pe frunzele de tutun fixeaza acesti poluanti din aer si-i concentreaza in ta. Din nefericire, iradierea prin Po210 nu se margineste la fumator: peste 75% din radioactivitate se gaseste in fumul din jurul fumatorului, fiind inhalat de persoanele din apropiere.
Rapoarte recente au facut o legatura intre leucemie si fumat, considerand iradierea ca fiind factorul cauzal. Aceasta relatie si faptul ca in jurul fumatorului se gasesc cantitati mari de radiatii pot constitui explicatia observatiei ca descendentii, copin fumatorilor, prezinta mai multe cazuri de leucemie decat copin nefumatorilor.

52. Fumatul dauneaza succesului profesional. Cine vrea sa faca o cariera stralucita trebuie sa fie nefumator. Aceasta e concluzia unui sondaj efectuat in orasul brazilian Sao Paolo. S-au intervievat 1.325 de manageri si functionari de varf, cu varste cuprinse intre 40 si 69 de ani, si au fost intrebati daca fumau si ce venituri aveau. Cercetarea a aratat ca, in medie, fumatorii castiga cu 26% mai putin decat colegii lor nefumatori.

53. Numarul somerilor fumatori e de 2 ori mai mare decat acela al nefumatorilor. Majoritatea patronilor refuza un fumator, daca, pentru acelasi post, candideaza un nefumator cu aceeasi pregatire.

54. Fumatorii lipsesc mai mult de la locul de munca. Absentele nemotivate sunt cu 6 zile mai multe, iar cele pentru boli, cu 8 zile mai multe pe an decat la nefumatori.

55. Aproximativ jumatate din numarul total al fumatorilor r deceda prematur, din cauza unei boli produse de tutun.

56. in Statele Unite, cheltuielile firmelor sunt mai mari cu 2.500 de dolari pe an, pentru fiecare fumator, in comparatie cu cele pentru nefumatori. Din acest motiv, unele firme platesc intre 500 si 1.000 de dolari fiecarui salariat care renunta la fumat.

57. Fumatul afecteaza alegerea alimentelor, fie in mod direct, fie indirect, prin alterarea mirosului, gustului sau apetitului. Persoanele care fumeaza consuma mai putine fructe, vegetale, salate, cereale integrale si mai multa cafea, alcool, oua, carne, lapte gras, paine alba, alimente prajite, zahar si grasimi, in special grasimi saturate, mai putine fibre, calciu, beta-caroten, tiamina, folat si vitaminele C si E. Fumatorii moderati consuma de 2 ori mai mult alcool, iar marii fumatori, de 3 ori mai mult alcool decat nefumatorii. (Encyclopedia of Hutnan Nutrition, 1999, p.1759-l764, Academic Press)

58. Parintii fumatori constituie cel mai puternic factor de risc pentru preluarea viciului de catre copii si adolescenti.

59. Dupa fumatul unei singure tigari, este neie de pana la 12 ore pentru ca nivelul monoxidului de carbon sa revina la valorile de dinainte de fumat.

60. Inhiband formarea imunoglobulinelor si a celulelor implicate in apararea antimicrobiana si anticanceroasa, fumatul scade eficienta sistemului imunitar. Persoanele care fumeaza sunt mai susceptibile fata de agentii infectiosi si fata de toate formele de boli canceroase.

61. In ce priveste efectele fumatului asupra calitatii vietii, un grup de cercetatori a folosit un chestionar cu 36 de puncte si a investigat calitatea vietii in 8 domenii diferite. Ele s-au referit la functiile fizice ale organismului, la neplacerile produse de dureri, la vitalitate si la senzatia generala de percepere a propriei sanatati. andu-i pe fumatori cu cei care n-au fumat niciodata,cercetatorii au gasit ca functiile fizice ale unui fumator in varsta de 44 de ani sunt egale cu cele ale unui nefumator de 50 de ani. Cu alte cuvinte, in domeniul functiilor vitale, un fumator este cu 6,6 ani mai in varsta decat anii pe care-i are in realitate. in ce priveste durerile, perceperea generala a sanatatii si vitalitatea, fumatorii sunt cu 14 pana la 15,6 ani mai batrani decat varsta lor reala. Tutunul nu este doar un ucigas nemilos. El poate fura calitatea vietii, distrugand fericirea si producand invaliditati.

62. Nu exista nici un tesut sau organ - de la creier pana la schelet si maduva oaselor - care sa nu fie influentat direct sau indirect de tutun.

63. Deoarece o treime din fumatorii adulti au inceput sa fumeze la locul de munca, interzicerea fumatului la locul de munca ar putea sa intrerupa instalarea dependentei la nicotina sau sa determine renuntarea la fumat.

64. Fumatul se intalneste mai frecvent in randurile celor cu mai putina educatie si cu venituri mai mici. -

65. Fumatul constituie cea mai importanta problema de sanatate a timpului nostru si principala cauza de deces din societatea umana, care s-ar putea evita cu totul.

66. Riscul de a dezlta dependenta fata de tutun dupa prima folosire e mai mare decat in cazul cocainei sau alcoolului. Pentru a castiga un numar cat mai mare de clienti, ce pot avea gusturi foarte diferite, fabricile de tigari adauga numeroase substante, pentru a crea produse cu gusturi si arome cat mai diferite. Astfel, in anul 2001, fabrica Brown & Williamson, din Statele Unite, a folosit 290 (doua sute nouazeci!) de ingrediente pentru a produce diferite amestecuri de tutun, cu scopul de a face tigarile atragatoare si a satisface pretentiile cele mai rafinate.

67. Obiceiul de a fuma are consecinte nefaste si asupra etei. Cultura tutunului fiind o activitate foarte renila, in Brazilia, pentru a obtine mai mult teren, fermierii defriseaza padurile in ritmul de 50 de copaci pe minut, adica peste 25 de miliarde pe an. Daca, in deceniile trecute, padurile ocupau 40% din suprafata regiunii Rio Grande do Sul, azi ele nu mai reprezinta decat 2,6%, acest fapt avand urmari deplorabile asupra mediului inconjurator.

68. Poluarea atmosferei produsa de fumatorii de pe glob este de 10 ori mai mare decat cea produsa de industrie si gazele motoarelor cu explozie. (Sucht oder Leben, p, 68, Saatkorn, Hamburg, 1992)

69. Banca Mondiala a estimat ca, daca pe mondial preturile tigarilor ar creste cu 10%, atunci 40 de milioane de persoane s-ar lasa de fumat si s-ar salva 10 milioane de vieti.

Desigur, n-au fost amintite toate efectele nocive ale produselor de tutun asupra organismului uman. In inile urmatoare m prezenta biochimia si mecanismele dependentei de tutun, rolul genelor in 'rezistenta\" fata de tutun si efectele fumatului in functie de varsta si sex.
O veste buna totusi: cine renunta la fumat inainte de varsta de 35 de ani se va putea bucura de aceeasi durata de viata ca nefurnatorii!

Iata unele dintre substantele toxice si cancerigene din fumul de tutun:
Acetaldehida Dibenzacridina Naftilamina
Acroleina Dibenzantracen Nichel
Aldehida formica Dibenzocarbazol Nicotina
Alkilcatechol Fenoli latili Nitrosamine
Aminostilben Fluorantene Nitrotoluen
Amoniac Gudron Oxid de azot
Benzofenantren Hidrogen sulfurat Oxid de carbon
Benzoperilen Indenopiren Pirene
Cadmiu Metilcarbazol Poloniu
Catechol Metilindol Toluidina
Cianura de hidrogen