Fumatul provoaca, favorizeaza sau inrautateste direct sau indirect o serie de afectiuni. La un consum zilnic de 20 de tigari,
fumatorii au o durata de viata medie mai redusa cu 8-l0 ani fata de nefumatori.
Fumatorii se imbolnavesc de 15-20 de ori mai usor. Cele mai frecvente boli provocate la
fumatori sunt cele legate de respiratia si ventilatia plamanilor, cum sunt laringitele, faringitele, esofagitele, bronsitele cronice, emfizemul pulmonar,
obstructia multora din bronhiolele alveolare, dispnee la cel mai mic efort,
cancerele pulmonare, aterioscleroza,
ulcerele gastrice si duodenale.
Inima si sele sangvine sunt afectate de nicotina, ducand in multe cazuri la infarct de miocard. Efectele nicotinei asupra plamanilor sunt urmatoarele:
- constrictia bronhiolelor din plamani, ceea ce creste rezistenta la fluxul de aer din si in plamani;
- efectul iritant al fumatului determina o secretie crescuta de lichid in arborele bronsic, precum si edematierea epiteliului care-l captuseste;
-
nicotina paralizeaza cilii de pe suprafata celulelor epiteliale respiratorii, care in mod normal bat continuu pentru a indeparta excesul de lichid si particulele straine din tractul respirator.
Cand se fumeaza, miscarea cililor (perii care captusesc caile respiratorii), protectori de praf si alte noxe, este incetinita.
Gudroanele de fum se fixeaza pe peretii
cailor respiratorii si se fixeaza intre celulele care le captusesc pe dinauntru.
Fumul de tigara contine nicotina si monoxid de carbon. Nicotina produce soconstrictie in arterele mici (arterioscleroza). Inima, plamanii, creierul devin deficitari in 02. Monoxidul de carbon interfereaza cu capacitatea globulelor
rosii de a transporta O2.
Aceasta duce la senzatia de lipsa de aer, ingustarea calibrului arterelor (ateroscleroza), anumite boli pulmonare, digestive si pierderea calciului.
Tutunul este nociv in mare parte pentru ca, arzand, face sa se prajeasca
uleiurile si gudroanele pe care le contine, ca si hidratii de carbon din hartia tigarilor, producand materii grase alterate si toxice. Fumatul face sa creasca concentratia radicalilor liberi. Aceste particule agresive oxideaza LDL-ul si il modifica in asa fel, incat el sa se depuna mult mai usor pe peretii selor. Are loc o mutatie a celulelor din jur, care devin punct de plecare a
aterosclerozei (14, 52, 54).
Apa argiloasa, datorita continuturilor de
minerale naturale, cupru, mangan, siliciu, fier, zinc, iod, sodiu, calciu, potasiu, fosfor, sulf, magneziu, aluminiu, are proprietati antitoxice, bactericide, antiseptice, dezinfectante, puternic deparazitare si, in special cele adsorbante si absorbante, care influenteaza ameliorarea acestei maladii.
Apa argiloasa regenereaza sangele, aduce in mediul intern fierul, calciul, siliciul, manganul, sodiul, potasiul, magneziul, neutralizand toxinele, gudroanele, nicotina, hidratii de carbon si radicalii de 02. Toxinele sunt eliminate prin piele, prin mucoasa bucala, prin
urina si prin mucoasa anala. Argila actioneaza asupra functiilor principale ale celulelor sanguine: eritrocitele transporta 02 de la plamani la tesuturi, transporta C02 de la tesuturi in plamani, celulele neutrofile provoaca distrugerea bacteriilor fagocitate, celulele eozinofile distrug
bacteriile fagocitate, regleaza reactiile de hipersensibilizare imediata, bazofilele elimina histamina si substanta cu actiune lenta a anafilaxiei . in perioada tratamentului pentru
dezintoxicarea organismului de nicotina si gudroane, asa dupa cum am aratat,
regimul alimentar atoxic este obligatoriu. Tratamentul consta in
cura cu roca de
argila interna si externa.
Cura interna consta in ingerarea apei argiloase, pregatita numai din supliment nutritiv "Farmec Vital". inaintea fiecarei mese, se face
gargara si se clateste gura cu apa argiloasa, care se arunca. Dupa fiecare gargara se bea apa argiloasa, pregatita din timp. Apa argiloasa se poate prepara cu 15-20 de minute inainte de a fi bauta.
Pudra de argila este un produs natural care actioneaza eficient asupra acestei intoxicatii, fiind o noutate in combaterea gudroanelor si a nicotinei, datorita in specia] a calitatilor adsorbante si absorbante, a fortei de atractie din profunzime.
Cura externa consta in prepararea cataplasmelor, astfel ca acestea sa nu fie nici moi, nici tari, pentru a putea fi mulate pe orice parte a corpului. Cataplasmele se aplica direct pe piele, la temperatura camerei. Cataplasmele se aplica alternativ pe spate si pe piept. Pe spate, cataplasmele se aplica groase, direct pe piele, si vor fi aplicate astfel incat sa cuprinda partea de jos a plamanilor si omoplatii. Cataplasmele, and lungimi mari, se pot imparti in doua. Este indicat ca argila sa fie invelita in tifon sau panza de in sau bumbac, pentru fixare si ridicare mai usoara. Cataplasmele au o durata de 6-8 ore, iar
cataplasma de seara se lasa pana dimineata. Mirosind cataplasma la ridicare, se simti mirosul de
tutun adsorbit de argila (argila chcleaza). Fe piept, cataplasmele se aplica direct pe piele, caldute, cu grosimea mijlocie. In zona inimii, se aplica numai comprese, doua-trei zile. Daca nu apar reactii, compresele se vor inlocui cu
cataplasme cu grosime de 1-l,5 cm. Durata cataplasmelor este tot de 6-8 ore. Acestea vor alterna cu cataplasmele aplicate pe spate, and intre ele o durata de o ora.
Tratamentul dureaza trei saptamani. Dupa o pauza de 7-l0 zile, acest tratament se reia, lunar, cu o durata de 10 zile.
In perioada curei de argila, este indicat a fi baut seara, dupa cina, un pahar de vin rosu. Prof. dr. med. Klaus Jung, de la Universitatea din Mainz, Germania, in cercetarile efectuate, prezinta vinul ca actionand asupra circulatiei sangelui: neutralizeaza radicalii de O2 provocand inmultirea enzimelor din sange, protejand inima impotri infarctului, si impiedica radicalii liberi sa declanseze boli ca reumatismul,
cancerul etc.
Se poate bea o
cafea mica, din cafea naturala fiarta, intre orele 12-l3, dar fara tigara.