In ultima vreme s-a constatat, pe un numar marc de statistici, ca tutunul este un factor cancerigen, in special in aparitia cancerului pulmonar, mai putin in cancerul buzei sau al gurii si laringelui. Astfel, s-a observat ca localizarea cancerului la plamini este mult mai mare la fumatori

si mai ales la marii fumatori

decit la nefumatori.
Modul cum actioneaza tutunul in producerea acestor cancere este putin cunoscut.
Un cercetator italian,' Roffo, a demonstrat prin numeroase experiente ca tutunul poseda o actiune cancerigena. Principiul cancerigen nu este dat de nicotina, ci se afla in produsii de ardere ai tutunului si mai ales in gudronul sau carbunele de tutun sau in arsenicul ce se gaseste in fumul acestuia. Acesti produsi se aseamana mult din punctul de vedere a] compozitiei chimice si fizice cu produsii cancerigeni din alti carbuni, care produc in mod experimental cancerul la animale. Printre acestia se afla si corpii denumiti benzantraceni si benzopireni. Hidrocarbura benzopiren, din experientele intreprinse pe animale, este recunoscuta ca producatoare de cancer.
In 100 de tigari, benzopirenul se afla intr-o proportie de 1 |ug, doza destul de redusa pentru a provoca aparitia cancerului, dar efectele benzopirenului se acumuleaza de-a lungul anilor si doza in-
[sumata este capabila la un moment dat sa produca

cancerul. Fenomenul este cunoscut si la homari

I (cosari) care fac cancer, datorita funinginei inhalate

dupa 2030 de ani de meserie.

Fumatorii care utilizeaza tigaretul, pipa, tigarile cu filtru vor absorbi mai putine gudroane, deoarece o buna parte din acestia se vor depune pe teava sau in filtru.
Unii autori considera ca fractiunea benzopirenica din gudroane ar aparea in urma arderii hirtiei care inveleste tigara. In afara de benzopiren si arsenic, in fumul de tigara s-au mai semnalat si alti factori cancerigeni ca izotopii radioacti Radiu226, Plumb210, poloniu210, care emit radiatii a, puternic ionizante, capabile sa determine modificari in parenchimul pulmonar putind atrage dupa ele procesul de can-cerizare.
Fumatul zilnic a 3050 de tigari determina rea-

flizarea unui depozit radioactiv in plamini in valori

apreciabile. Nefumatorii realizeaza acelasi procent

; daca stau in aceleasi incaperi. Filtrele cu celuloza

| reduc cu 50% Po inhalat, iar cele cu rasina reduc

si mai mult.

Organizatia britanica pentru cercetarea cancerului a publicat un raport in care se arata ca tutunul cu continut bogat in zahar (peste 16%) (tutunul britanic) este mai cancerigen decit tutunul cu zahar in procente reduse, fapt care explica incidenta mare a cancerului pulmonar in Marea Britanic Raportul afirma ca metoda de uscare a tutunului prin caldura, in citeva zile, lasa un continut ridicat de zahar: spre deosebire de uscarea naturala si aceasta ar constitui cauza incidentei crescute a cancerului pulmonar in secolul nostru.
Din experiente ative, s-a constatat ca pro-dusii carbonici de culoare galbuie sint mult mai vatamatori decit cei de culoare neagra inchisa. La animalele de experienta, supuse la actiunea acestor gudroane, s-a constatat ca producerea cancerului se face la fel in toate cazurile si anume: intii se pro a duce o ingrosare a pielii (hipcrkeratoza) sau a mucoasei, apoi creste la acest nivel un mugure pe mucoasa sau pe piele (papilom), iar acesta se transforma ulterior in cancer propriu-zis.
S-a constatat ca paralel cu cresterea numarului fumatorilor, cazurile de cancer pulmonar au devenit din ce in ce mai numeroase. Astfel: in Belgia, intre anii 1931 si 1938, cancerul pulmonar a crescut de la 2,2 la 14,5%; in U.R.S.S., de la 3 la 9%; in Germania, de la 5 la 15%; in U.S.A., de la 1,7 la 10%; in Argentina, de la 5,3 la 15,33%. Raportind aceasta crestere a cancerului pulmonar la cresterea numarului fumatorilor, s-a tras concluzia ca exista oarecare influente in producerea cancerului pulmonar prin actiunea tutunului.
Astfel, in Islanda, deoarece nu a crescut numarul de fumatori si deci nici numarul de tigari consumate in perioada 19321948, nu s-a constatat nici cresterea frecventei cancerului pulmonar.
De asemenea, unii cercetatori afirma ca din totalitatea barbatilor cu cancer bronsic, 96,8% erau vechi fumatori. Alti cercetatori au observat ca din 100 de cancere pulmonare, 47% au aparut la agici, care fumau peste 20 tigari pe zi, in medie cam 30 de tigari. De asemenea, s-a mai constatat de unii autori ca frecventa cancerului pulmonar este de 11 ori mai mare la fumatori decit la nefumatori si de 27 de ori mai mare la fumatorii care abuzeaza de tutun.
Impurificarea atmosferei cu fum industrial si cierea aerului cu fum de tutun in locuinte prezinta un aspect social-sanitar strins legat de problema ocrotirii sanatatii publice. Ultimele cercetari si statistici facute in anul 19511955 arata de asemenea ca numarul fumatorilor bolna de cancer pulmonar este mai mare decit numarul celor nefumatori, bolna de aceeasi boala. Astfel, dintr-o statistica facuta pe 40 000 de oameni s-au constituit 2 grupe: fumatori si nefumatori. in grupa fumatorilor s-au silit 3 categorii si anume: fumatori de tigari, fumatori cu pipa si fumatori de tigari si pipa. S-a studiat mortalitatea fiecarei grupe pe o perioada de 4 ani, toti indizii cercetati depasind rsta de 35 de ani. Din lotul total al celor cercetati au murit 1 714 din care 81 de cancer pulmonar. Printre cei morti de cancer pulmonar s-a constatat ca 0,07% erau nefumatori, 0,47%, erau fumatori moderati (114 g, tutun/zi), 0,86% erau fumatori mijlocii (1524 g tutun/zi), iar 1,60% din mortii de cancer pulmonar erau fumatori care depaseau cantitatea de 20 g/zi. / Asadar, numarul mortilor de cancer pulmonar la marii fumatori este de 20 de ori mai mare decit la cei nefumatori.
Aceasta crestere a mortalitatii prin cancer pulmonar la fumatori, in raport cu nefumatorii si la marii fumatori in raport cu fumatorii moderati a fost observata la toate rstele si anume, intre 35 si 54 de ani, intre 55 si 64 de ani si intre 64 si 74 de ani si peste 75 de ani.
Mortalitatea prin cancer pulmonar a fost in mod semnificativ mai mare la fumatorii de tigari decit la fumatorii cu pipe. Aceasta diferenta intre fuma torii cu pipe si cei cu tigari a fost observata la toate categoriile de fumatori, mici, mijlocii si mari, independent de cantitatea de tutun. S-a mai constatat ca la fumatorii care la data anchetei (1951) s-au lasat de tutun sau se lasase cu 10 ani inainte, a avut loc A reducere progresiva si semnificativa a mortalitatii prin cancer pulmonar, in raport cu data abandonarii tutunului.
Din contra, procentul mai mare de morti prin cancer pulmonar l-au dat cei care la data anchetei au continuat sa utilizeze tigari, ajungind la o proportie de 0,95% pentru fumatorii care fumau 114 tigari pe zi, o proportie de 1,67% pentru fumatorii care fumau 1524 tigari pe zi si o proportie de 2,76% pentru fumatorii care fumau peste 25 tigari pe zi: deci mortalitatea prin cancer pulmonar la marii fumatori este de 40 de ori mai mare decit la nefumatori.
Iata citeva cifre dintr-o alta statistica, facuta intre anii 1949 si 1952. S-au analizat, statistic, 518 cazuri de bolna, care au decedat in urma unor cancere pulmonare si un numar egal de decedati din diferite alte motive. Ce s-a constatat? Intre cei cu cancer pulmonar, 93% erau fumatori de tigarete, Iar 74/o dintre acestia au fumat mai mult de 20 de ani, peste 20 de tigarete pe zi. La grupul-martor numai 42A/A au fumat tot asa de mult.Intr-o alta cercetare facuta intre anii 1951 si 1954 numai pe medici, urmariti in rastimpul celor 3 ani, au decedat 798, care depaseau rsta de 36 de ani. Dintre acestia, 36 au prezentat cancere pulmonare: toti erau fumatori (25 fumatori de tigarete, 4 de pipa, 7 de pipa si tigarete). Printre decedatii nefumatori nu s-a constatat nici un caz de cancer pulmonar.
In Anglia, intre anii 1937 si 1947 s-a dublat numarul de cancere pulmonare, in timp ce consumul de tigarete a crescut de 3 ori. Interesanta este observatia ca la femeile fumatoare, cancerele pulmonare nu apar intr-o proportie tot atit de ridicata ca la fumatorii barbati. Acest lucru nu s-a putut inca explica. Dupa unii, s-ar datori faptului ca femeile fumatoare nu obisnuesc "sa traga" adinc fumul in piept. Din alaturarea mai multor statistici rezulta ca riscul cancerului pulmonar la fumatorii de tigarete (statistici facute pe oameni intre 40 si 70 de ani) este de 214 ori mai mare ca la nefumatori. Iata datele:
1. la nefumatori se intilnesc 6 cazuri de cancere pulmonare la 1 000 de cancere, adica 1 la 167;
2. la cei ce au fumat 10 tigarete pe zi, 25 de cazuri la 1 000, adica 1 la 40, deci de 4 ori mai mult fata de grupa I;
3. la cei ce au fumat 20 de tigarete pe zi, 40 de cazuri la 1 000; 1 la 25, deci de 67 ori mai mult fata de grupa I;
4. la cei ce au fumat 40 de tigarete pe zi, 80 de cazuri la 1000, 1 la 12,5, deci de 13,2 ori mai mult fata de grupa I.
Desigur fumatul tigaretei nu este cauza unica a cancerului pulmonar, dar constituie un factor favorizant important, care se adauga celorlalti si inlesneste aparitia acestei boli.
Mortalitatea prin cancer pulmonar este mai marc la fumatorii care continua sa fumeze decit la acei care au abandonat fumatul la un moment dat.
Cauzele care produc cancerul pulmonar sau cancerul in general nu sint cunoscute pina la ora actuala, insa factorii care favorizeaza aparitia cancerului in general sint cunoscuti in buna parte si printre acestia fumatul tutunului este considerat ca factor favorizant in producerea cancerului pulmonar, asa cum s-a observat din statisticile si anchetele mai sus amintite.In concluzie, tutunul constituie unul din factorii importanti care produc cancerul pulmonar, deoarece;
rareori se gaseste cancer pulmonar la bolnai care sa nu fi fumat citiva ani;
cresterea enorma a consumului de tigari este paralela cu cresterea imbolnarilor de cancer pulmonar, in special la acele persoane care fumeaza numai tigari si trag fumul de tutun in piept;
mortalitatea este mai mare la persoanele care au continuat sa fumeze decit la acelea care au incetat complet fumatul la un moment dat.
Un alt tip de cancer intilnit mai frecvent la fumatori este cancerul laringelui. Acest tip de cancer pare a fi in legatura cu fumatul tigarilor de foi sau, cum se intimpla inca in unele parti ale lumii, cu mestecarea tutunului. De asemenea, in acest caz mai joaca un rol important si alcoolismul. Din 237 de cazuri de cancere laringiene, analizate statistic, 96% au fost constatate la fumatori foarte zelosi.
Din pricina iritatiei permanente produse de gu-droanele emanate din tigari apar si cancere ale catatii bucale (gurii). La fumatorul de pipa se produce o iritatie puternica a buzelor si a rfului limbii, care se poate transforma cu timpul in cancer. De asemenea, se intilnesc la marii fumatori, si cancerul de esofag. Din 104 cancere de esofag, 96A/0 s-au gasit la fumatori (dintre care 78