SIMPTOME
a febra - de obicei intre 38,5AC si 39AC, dar uneori pana la 41 AC

uneori alternativ cu frisoane;
a dureri in gat;

a tuse seaca;

a dureri musculare;

a oboseala si slabiciune generala;

a congestie nazala, stranut;

a durere de cap.

CHEMATI MEDICUL DACA:

a simtiti oricare dintre aceste simptome, iar sistemul dumneaastra imun este deja slabit de cancer, diabet, SIDA sau alte boli; sau daca aveti o boala grava, de exemplu boli cronice de inima sau de rinichi, dificultati de respiratie,
fibroza chistica sau anemie cronica. Puteti prezenta riscul de a face complicatii secundare grave si trebuie sa fiti monitorizat cu atentie cat timp dureaza simptomele. a febra dureaza mai mult de trei sau patru zile, apar dificultati la respiratie in repaus sau aveti durere in piept. Este posibil sa fi facut o pneumonie.
Gripa este o boala virala extrem de contagioasa care apare cel mai frecvent iarna si la inceputul primaverii. Infectia se raspandeste prin caile respiratorii superioare si, uneori, ajunge la plaman. Virusul atinge, de obicei, grupuri mari de oameni care impart acelasi spatiu inchis, de exemplu scoli, birouri si sanatorii. Epidemia globala de gripa din 1918 - care a inceput intr-o baza militara de antrenament din Kansas - a ucis in total circa 500 000 de oameni de pe teritoriul Statelor Unite.

Desi racelile si gripa sunt procate de virusuri care afecteaza caile respiratorii superioare, simp-tomele gripei sunt mai pronuntate si complicatiile ei sunt mai grave. Gripa apare cel mai frecvent la copii de varsta scolara, dar efectele cele mai grave se intalnesc la sugari, varstnici si persoane cu boli cronice. in ciuda progreselor in prevenire si tratament, gripa si complicatiile ei sunt inca mortale pentru circa 20 000 de oameni din Statele Unite in fiecare an. Infectia cu anumite tulpini virale poate fi prevenita prin vaccinul antigripal, dar dupa ce gripa - si de fapt, orice infectie virala - a inceput, nu exista tratament curativ, cu exceptia urmaririi elutiei bolii.

CAUZE
Virusul gripei este transmis prin inhalarea din aer a micilor picaturi care-l contin sau prin manevrarea unor obiecte contaminate de o persoana infectata. Simptomole incep sa apara dupa una pana la patru zile de la infectia virusala.
Cercetatorii impart virusurile gripei in trei categorii generale: tipurile A, B si C. Desi toate cele trei tipuri pot suferi mutatii, adica se pot schimba in tulpini noi, gripa de tip A le face constant, furnizand noi tulpini de virus la fiecare cativa ani. Aceasta inseamna ca nu puteti dezlta o imunitate permanenta fata de gripa. Chiar daca dezltati anticorpi impotriva unui virus gripal intr-un anumit an, acei anticorpi nu va r proteja, probabil, de o noua tulpina de virus, in anul care urmeaza. Mutatiile tipului A sunt responsabile pentru epidemiile majore care apar la cativa ani. Tipurile B si C sunt mai rare si proaca epidemii locale si cazuri mai usoare. Tipul B a fost, de asemenea, legat de dezltarea sindromului Reye, o complicatie potential mortala a gripei si altor infectii virale - cum ar fi varsatul de vant - care afecteaza de obicei copin.
Cele mai multe virusuri gripale care infecteaza omul par sa-si aiba originea in unele zone ale Asiei in care contactul strans intre animalele din ferme si oameni creeaza un mediu farabil mutatiilor si transmiterii virusurilor. Porcii pot contracta atat forma aviara (adica a pasarilor, salbatice si domestice), cat si forma umana de virus si servesc, pentru aceste tulpini virale diferite ca loc propice mutatiei in noi forme. Porcii infecteaza apoi oamenii, cu noile forme de virus, in acelasi mod in care se infecteaza oamenii unii pe ceilalti - schimband prin aer mici picaturi de lichid ce contin virusuri.

PROCEDEE DE TESTARE SI DIAGNOSTIC

Toate cele trei forme de gripa imita simpto-mele de baza ale unei raceli obisnuite, de exemplu tusea si durerea de cap. Medicul poate preleva, din faringe, o proba pentru culturi sau o proba de sange pentru a elimina posibilitatea altor boli, cum ar fi o faringita streptococica sau, daca oficialitatile medicale fac statistici asupra unei epidemii de gripa, pentru a identifica exact tulpina virala.

TRATAMENT
Gripa isi va urma cursul indiferent de cat de mult o tratati. intrucat este o boala virala, nu va raspunde la antibiotice. Daca aveti o sanatate buna, gripa va trece, probabil, fara complicatii dupa aproximativ o saptamana de odihna la pal si ingrijiri acasa. Daca aveti peste 65 de ani, aveti diabet sau alta boala cronica, discutati cu medicul dumneaastra despre posibilitatea de a fi vaccinat inaintea venirii iernii (vezi Prevenire, . 386). Daca dupa aceasta veti face, totusi, gripa, asigurati-va ca medicul va monitorizeaza elutia, astfel incat complicatiile sa poata fi remarcate si tratate adecvat.

MEDICINA CONVENTIONALA

Medicii nu au un tratament unic, aplicabil la toate cazurile de gripa. se va indica, probabil, sa stati in repaus la pat, sa mancati alimente hranitoare si sa beti multe lichide. Lichidele sunt deosebit de importante pentru evitarea deshidratarii prin febra si pentru diluarea secretiilor cailor respiratorii.
Puteti incerca medicamente care nu necesita reteta pentru a ameliora disconfortul datorat tusei, congestiei nazale si durerii in gat. Un vaporizator cu abur in camera va umidifica aerul si va poate ajuta sa respirati mai usor. Daca aveti febra si dureri musculare, analgezicele de tipul aspirinei, ibuprofenului sau paracetamolului va pot ajuta sa va simtiti mai bine. Deoarece este asociata cu sindromul Reye, aspirina nu trebuie data copiilor.
Daca aceste remedii nu sunt de ajutor intr-un episod grav de gripa, medicul va poate da amantadina sau rimantadina, medicamente antivirale

orale ce sunt active impotriva gripei de tip A.

Trebuie sa va acordati timp pentru recuperarea completa dupa gripa si sa preveniti aparitia de infectii secundare care pot proca bronsita, si-nuzita sau pneumonie.

MEDICINA ALTERNATIVA

Terapiile alternative pot ajuta la intarirea capacitatii organismului de a combate infectia virala si de a-si reveni dupa boala, ca si la ameliorarea simptomelor temporare ale gripei.

PRESOPUNCUJRA

Apasarea anumitor puncte poate fi recomandata pentru diferitele simptome ale gripei; consultati . 14-l5 pentru localizarea punctelor de presopunctura. ca Urinara 36 este recomandat pentru stimularea rezistentei naturale la raceli si gripa. ca Urinara 2, Stomac 3, Intestin Gros 20, cula Biliara 20 si Vas Guvernator 16 si 24 pot fi de ajutor in ameliorarea congestiei nazale, durerilor de cap si suferintei ochilor. Intestin Gros 11 poate contribui la combaterea febrei si intarirea sistemului imun. Intestin Gros 4 poate aduce o ameliorare generala a simptomelor gripei, dar nu il apasati daca sunteti insarcinata. Vas Conceptor 22 si Rinichi 27 pot ajuta la calmarea tusei, dificultatilor de respiratie si altor complicatii respiratorii.

AROMOTERAPIE

In sezonul rece, cand cei din jurul dumneaastra au luat virusul, protejati-va prin efectuarea unei gargare zilnice cu un pahar de apa calda continand cate o picatura din uleiurile esentiale de arbore de ceai {Melaleuca spp.) si lamaie;
agitati bine inainte de fiecare gargara. Daca luati gripa in ciuda celor mai bune masuri de prevenire, 2 picaturi de ulei de arbore de ceai intr-o baie fierbinte va pot ajuta sistemul imun sa combata infectia virala si va pot ameliora simptomele. Uleiul arborelui de ceai poate fi totusi iritant pentru piele, asa ca nu utilizati mai mult de 2 picaturi intr-o baie plina.
Daca aveti nasul sau caile respiratorii congestionate, adaugati cateva picaturi de uleiuri esentiale de eucalipt (Eucalyptus globulus) sau de menta (Mentha piperita) intr-un vaporizator cu aburi. Daca sunteti astmatic, nu utilizati aburii; puteti, insa, stropi o batista cu cateva picaturi din aceste uleiuri pentru inhalatii.

FITOTERAPIE

Pentru o abordare vegetala a stimularii sistemului imun, incercati sa luati cate 1 lingurita de tinctura de goldenseal (Hydrastis canadensis) si echinacea {Echinacea spp.) de doua ori pe zi. Daca apar simptomele de g.ipa, mestecati un catel de usturoi crud (Alium sativum) pentru proprietatile sale antivirale, dar nu mancati usturoi crud pe stomacul gol.
O infuzie de boneset {Eupatorium perfoliatum) poate scadea durerile si febra si poate elimina congestia. Fierbeti 1 cana de apa cu 2 lingurite de te timp de 10-l5 minute; beti o cana la fiecare ora, cat de fierbinte puteti suporta. Pentru a combate raceala, incercati sa luati 30 de picaturi de tinctura de flori de coada-soricelului {Achillea millefolium) sau de soc {Sambucus nigra) la fiecare patru ore, pana cand dispar frisoanele.

HOMEOPATIE

Pentru autotratament homeopat, incercati una dintre urmatoarele remedii in dozaje de 12c la fiecare 6-8 ore, timp de o zi sau doua. Daca nu remarcati o imbunatatire a starii dumneaastra dupa 24 de ore, incercati un alt remediu homeopat.
a Daca va simtiti obosit, slabit, "greoi" si infrigurat, cu durere de cap si nas infundat, incercati Gelsemium.
a Daca simtiti dureri generalizate in muschi, cu durere de cap si iriilitate care se agraveaza cand circulati si daca aveti sete de lichide reci si tuse uscata, incercati Bryonia.
a Daca sunteti agitat, aveti frisoane, dureri in articulatii si sete, cu gura uscata si ce ragusita, incercati Rhus toxicodendron.
a Daca aveti o tuse seaca, dureroasa sau daca va simtiti corpul strivit, aveti frisoane si doriti bauturi reci, desi va irita stomacul, incercati Eupatorium perfoliatum.

ALIMENTATIE Sl DIETA
Mancati frucle si legume bogate in vitamina C, cum ar fi citricele, varza de Bruxelles si capsunile; sau luati 1 000 mg de vitamina C la fiecare doua sau trei ore, cal timp sunteti in stare de veghe. Mariti aportul de zinc prin carne macra, peste, cereale si paine integrala.
REFLEXOLOGIE
Pentru a sprijini sistemul dumneaastra respirator, apasati-va cu degetul mare plexul solar / punctul diafragmatic timp de cateva secunde, sau masati-va punctul cu degetul mare. [ . 17 pentru informatii privind localizarea acestui puncf).
CE PUTETI FACE ACASA
a Luati doua comprimate de aspirina, paracetamol sau ibuprofen la fiecare patru ore pentru scaderea febrei durerilor de cap si ale corpului. Aceste simptome sunt, de obicei, mai puternice dupa-amiaza si seara. Nu administrati aspirina bolnavilor sub 21 de ani, deoarece unele persoane din acest grup de varsta pot prezenta risc de sindrom Reye.
a Daca aveti dureri sau usturimi in gat, incercati o gargara cu apa sarata. Dizolvati 1 lingurita de sare intr-o jumatate de litru de apa calda. Faceti gargara de cate ori aveti jena in gat, dar nu inghititi amestecul.
a Utilizati sticle cu apa calda penlru durerile corpului.
a Cand simtiti neia sa mancati, incercati ali-oente neiritante: fainoase (painea prajita), banane, gem de mere, branza de vaci, orez fiert, pudding de orez, cereale gatite si cartofi fierti. Aceste alimente asigura o tranzitie blanda pentru sistemul digestiv atunci cand nu ati mancat regulat.
a Nu beti bauturi alcoolice; va deshidrateaza si pot scadea capacitatea organismului de a lupta cu boala si cu infectia secundara. Evilati remediile fara reteta care contin alcool.
a Daca luati calmante eliberate fara reteta pentru dureri, asigurati-va, inainte de a parasi paiul, ca simptomele dumneaastra s-au diminuai intr-adevar si nu suni doar temporar suprimate. Daca nu va acordati timp suficient pentru o revenire deplina, puteti ajunge sa va prelungiti boala sau sa faceti complicatii.

PREVENIRE

Cea mai eficienta masura de prevenire a gripei este de a fi vaccinai in fiecare toamna impotriva tulpinelor care au aparut de la ultima epidemie. Daca sunteti vaccinat impotriva uneia sau mai
multor tulpini din tipurile A si B, puteti totusi sa faceti gripa, dar probabilitate este mai mare ca simptomele dumneaastra sa fie mai usoare decat ar fi fost daca nu ati fi facut vaccinarea.
Vaccinul antigripal este disponibil in unitatile sanitare si in cabinetele medicilor. Deoarece gripa este o amenintare serioasa, Centrul de Control si Prevenire a Bolilor din Statele Unite recomanda vaccinarea tuturor celor peste 65 de ani, pacientilor si personalului din sanatorii, oricarei persoane al carei sistem imunitar este compromis de SIDA, cancer sau alte boli cronice si persoanelor care lucreaza in unitati medicale. Vaccinul se administreaza sub forma unei injectii unice, desi copin pot sa primeasca doua. Daca sunteti gravida, asteptati pana in al doilea trimestru si asigurati-va ca medicul aproba vaccinarea. Ca efecte secundare ale vaccinului, unele persoane fac o febra moderata si dureri musculare. Deoarece vaccinul este cultivat pe embrioni de gaina, nu este recomandat celor alergici la oua.
Amantadina si rimantadina sunt medicamente orale care va pot micsora riscul de a contracta gripa de tip A, dar ele au eficienta maxima daca incepeti sa le luati cu cateva saptamani inaintea inceperii sezonului rece sau in primele doua zile dupa aparitia simptomelor. De obicei, aceste medicamente suni prescrise persoanelor cu risc crescut de a face complicatii ale gripei, cum sunt cei cu boli cronice de plamani sau varstnicii. Daca virusul a inceput deja sa circule in comunitatea dumneaastra, medicul poate, de asemenea, prescrie amantadina in asteptarea vaccinarii, in acest caz, continuati sa luati medicamentul doua saptamani dupa vaccinare pentru a va asigura ca sunteti protejat adecvat in timpul in care organismul isi dezlta raspunsul imun la vaccin. Alte masuri preventive pe care le puteti lua in sezonul de gripa sunt:
a Renuntarea la fumai - care va lezeaza caile respiratorii - si alcool, intrucat ambele substante scad rezistenta la infectie in general.
a Evitati dormitul intr-o camera cu cineva care are gripa; virusul se raspandeste usor in aer.
a Spalati-va des pe maini pentru a distruge virusurile colectate eventual prin atingerea unor obiecte contaminate, de exemplu clante de usi sau receptoare telefonice.
a incercati sa evitati aglomerarile de persoane si tineti-va la distanta de cei care tusesc sau stranuta. Avioanele sunt deosebii de eficiente in a expune oamenii la virusurile gripei deoarece aerul din cabina este recirculal.
a Mentineti-va organismul uscal si incalzii, aslfel incat acesta sa poata combate infectia cu virusul gripal si alte virusuri.

Raceala sau gripa: care o fi?

Raceala obisnuita si gripa sunt amandoua I infectii virale contagioase ale cailor respiratorii. Desi simptomele pot fi similare, gripa este mai grava. O raceala va poate scoate putin din forma, dar o gripa va poate face sa va cutremurati numai la gandul de a va da jos din pat.
Congestia nazala, durerea in gat si stranutul sunt obisnuite in raceli si ambele afectiuni proaca tuse, durere de cap si jena in piept. In gripa e mai probabil sa faceti febra mare timp 1 de mai multe zile. iar capul si trupul va r durea. De obicei, complicatiile racelilor sunt relativ minore, dar un caz grav de gripa poate duce la o boala ce pune in primejdie viata, cum ar fi pneumonia.
Se cunosc peste 100 de tipuri de virusuri si in fiecare an apar noi tulpini de virus gripal, intrucat ambele boli sunt virale, niciuna nu poate fi invinsa de antibiotice; aceste medicamente sunt utile doar impotriva infectiilor bacteriene secundare care pot proca sinuzita sau pneumonie.