SIMPTOME

Pentru intoxicatia acuta din mediul am-t

biant, Urgente / Prim ajutor: Intoxicatii. Simptomele intoxicatiei cronice din mediul ambiant sunt riabile si deseori gi. Printre cele mai frecvente:
a tuse, dureri de cap, iritatie a ochilor si nasului, diaree, ameteala, vedere incetosata, anxietate, confuzie, pierdere de memorie, somnolenta, intepaturi in extremitati, dureri in muschi si articulatii, dificultati de concentrare, oboseala.
a in cazurile grave, depresie, senzatie corsitoare de slabiciune si dificultati de respiratie.
a disparitia simptomelor atunci cand nu aflati in apropierea posibilului agent toxic (de exemplu, in timpul sfarsitului de saptamana, cand nu aflati la locul de munca)

CHEMATI MEDICUL DACA:

a simptomele sunt persistente si nu le gasiti o explicatie evidenta, dar aveti motive sa credeti ca ati fost expus unei substante toxice; trebuie sa fiti controlat si testat pentru a vedea daca suferiti intr-ader de o intoxicatie din mediul ambiant.
NOTA: Intoxicatia acuta din mediul ambiant, care apare de obicei ca urmare a unui accident (catastrofa) sau a unui eveniment unic, de exemplu ingestia unei substante toxice de catre un copil, necesita ajutor imediat. Sunati neintarziat la 961 sau la un centru de toxicologie.
Organismul uman este remarcabil pentru capacitatea sa de a face fata atacurilor unui mediu ambiant ce poate fi uneori ostil. El este capabil sa neutralizeze sau sa elimine multi agenti potential nocivi, fie ca sunt organici (microbi), substante chimice industriale sau minerale. Totusi, daca organismul absoarbe cantitati mici din anumite substante chimice timp de luni sau chiar ani, poate sa apara intoxicatia cronica din mediul ambiant. (O alta forma este intoxicatia acuta din mediul ambiant, provenind din ingestia sau expunerea la cantitati periculoase dintr-o substanta toxica; pentru informatii despre cum sa actionati in intoxicatiile acute, Urgente / Prim ajutor: Intoxicatii.) Simptomele de intoxicatie cronica din mediul ambiant sunt deseori gi si pot ria ca gravitate; de aceea afectiunea este uneori confundata cu alte boli sau ramane in intregime nedetectata.
Unele persoane nu pot tolera nici expuneri minime la anumite substante toxice, datorita unei disfunctii genetice interferand cu producerea unor enzime ce ar meoliza in mod normal toxinele si ar neutraliza efectele lor nocive. Alte persoane sunt doar mai sensibile la toxinele din mediu. Aceasta sensibilitate crescuta se poate datora rstei (cei foarte tineri, ca si cei rstnici, fiind mai susceptibili la intoxicatii ambientale) si unor factori de sanatate (inclusiv fumatul, consumul de alcool, alimentatia, exercitiul fizic si bolile cronice existente).
Multe afectiuni se incadreaza in categoria intoxicatiilor din mediul ambiant. La unele persoane, de exemplu, intoxicatia din mediul ambiant se poate manifesta sub forma unei alergii, o reactie fizica la o substanta pe care cei mai multi oameni sunt capabili sa o tolereze. Cei care lucreaza in cladiri slab ventilate si cu niveluri daunatoare de toxine aeropurtate pot dezvolta ceea ce se nu meste popular sindromul de cladire bolna, in
timp ce muncitorii agricoli care utilizeaza pesti-cide in fiecare zi prezinta riscul de intoxicatie cu pesticide. Desi nu este acceptata universal in comunitatea medicala ca o afectiune fizica, sensibilitatea chimica multipla - in care organismul reactioneaza la un registru riat de substante, de la plastic la parfumuri, care nu deranjeaza in mod normal pe cei mai multi oameni - este o alta boala atribuita expunerii cronice la toxine potentiale din mediu.
Studiile sugereaza ca, odata cantonate in organism, substantele toxice reprezinta un factor in aparitia multor altor boli care ar putea, la o prima privire, sa nu para legate direct de intoxicatiile din mediu. Printre aceste sunt defectele din nasteere, endometrioza, infertililatea, alte probleme de reproducere si de dezvoltare, cardiopatia ischemica, afectiuni respiratorii si multe tipuri de can-cere, mai ales ale plamanului, pielii si sanului.
Deoarece in mediu intalnim, in viata de zi cu zi, niveluri scazute din atat de multe toxine, identificarea toxinei sau toxinelor care ar putea fi responsabile pentru intoxicatiile din mediu poate fi dificila. Cate dintre cele mai frecvente si mai periculoase toxine sunt plumbul, azbestul, benzina si alti produsi de distilare ai titeiului, radonul, monoxidul de carbon, compusii organofosforici, formaldehida si unii contaminanti ai apei poile.
Benzenul este o substanta periculoasa care se gaseste sub multiple forme. Este utilizat in productia de deodorante, substante de curatare a cuptoarelor, sapunuri si parfum si este un component al vopselelor, pesticidelor, asfaltului, benzinei si carburantului de avion. Poate contamina sursele de apa din sol si de suprafata si poate polua aerul prin autocombuslie, procesul de fabricatie si fumul de tigareta. Totusi, in ciuda raspandirii sale in mediu si clasificarii sale in Statele Unite drept agent producator de cancer (carcino-gen), benzenul este considerat un pericol doar pentru cei aproximativ doua milioane de muncitori din industrie care sunt expusi unui nivel ridicat de benzen la locul de munca.
O alta substanta industriala raspandita este formaldehida, care se gaseste intr-o mare rietate de produse, inclusiv in plastic, hartie, cosmetice si covoare. Materialele de constructie, de exemplu placile conglomerate, izolantii si furnirul, pot emite pori de formaldehida timp de mai multi ani dupa fabricarea si instalarea lor. Mai multe studii efectuate dupa anul 1980 au indicat ca expunerea pe termen lung la formaldehida reprezinta un risc pentru sanatate. Agentia de Protectie Ambianta (Environmental Protection Agency, EPA) clasifica formaldehida in grupa de carcinogeni probabili, desi numai lucratorii industriali sunt considerati expusi riscului. Unii cercetatori afirma ca si expuneri mult mai reduse pot irita ochii si caile respiratorii, dar multe persoane expuse in mod regulat la astfel de niveluri nu fac nici macar aceste simptome usoare ale toxicitatii.
Doua substante care au intrat in atentia publicului drept carcinogene sunt azbestul si radonul. Azbestul este o substanta minerala sub forma unor fibre subtiri, care pana de curand era utilizata in constructii. Radonul si produsii sai de scindare, care sunt prezenti in scoarta Pamantului, sunt eliberati in mod natural in aer, prin dezintegrarea radioacti. Radonul si azbestul sunt poluanti aerieni ai spatiilor inchise, care se coreleaza semnificativ cu aparitia cancerului de plaman. Totusi, nu toate cladirile contin azbest si numai anumite zone din Statele Unite emit radon la niveluri considerate periculoase pentru sanatate.
Monoxidul de carbon este un gaz comun, dar toxic, care este eliberat in aer de cate ori se ard combustibili, lemn sau produse din tutun. Traficul greu de la orele de rf poale genera niveluri inalte de monoxid de carbon, iar niveluri periculoase, uneori letale, se pol acumula in garajele slab ventilate sau in casele in care dispozitive defectuoase de incalzire emit pori si fum de combustie care raman blocate in interior. Cand monoxidul de carbon patrunde in curentul sangvin, el intrerupe mecanismul obisnuit al organismului de transport si absorbtie a oxigenului. Cazurile usoare de intoxicatie cu monoxid de carbon pot provoca dureri de cap, greata sau ameteala; cazurile grave pot duce la insuficienta respiratorie si moarte.
Plumbul este un alt contaminant al aerului, apei, solului si alimentelor. Toxic chiar si la concentratii mici, plumbul are efecte nocive cunoscute asupra sistemului reproducator, rinichilor, sistemului nervos si productiei de celule sangvine. De cand utilizarea benzinei fara plumb a devenit larg raspandita, nivelul plumbului in aer a scazut semnificativ. EPA sileste limitele permise pentru plumb in apa poila. Totusi, copin mici prezinta inca riscul de a face intoxicatie cu plumb prin ingestia de particule de vopsea pe baza de plumb, care a fost utilizata in cele mai multe cladiri si case pana la interzicerea ei in anul 1978.
Compusii organofosforici reprezinta potentiale pericole toxice pentru lucratorii din ferme, gradinari, veterinari si alte persoane care lucreaza cu pesticide sau insecticide. Aceste substante chimice, care sunt de obicei absorbite prin piele, isi mentin potenta pentru mai multe zile dupa ce au fost aplicate pe vegetalele din camp. Efectele lor toxice pot ria de ia oboseala extrema, iritatii ale pielii si greata pana la depresie, tulburari respiratorii, convulsii sau coma. Se considera ca agricultorii care sunt expusi in mod obisnuit la niveluri crescute de pesticide ar avea cel mai mare risc de efecte secundare grave, dar unii cercetatori cred ca si persoanele care utilizeaza regulat aceste produse in casa sau gradina proprie pot fi expuse riscului.
Cheia combaterii oricarei intoxicatii de origine ambientala este aplicarea unor masuri preventive, de la controlul emisiei de radon din gospodarie pana la purtarea de echipamente de protectie atunci cand exista expunere profesionala la substante chimice periculoase. Cu cat stiti mai multe despre riscurile particulare respective, cu atat puteti evita mai bine substantele toxice inainte ca ele sa devina o problema.
CAUZE
Substantele chimice toxice pot patrunde in organism prin inhalare (de exemplu, monoxidul de carbon), penetrare cutanata (pesticide) sau inges-tie (plumb). Unele substante pot afecta fatul uman prin traversarea placentei; o parte contamineaza si laptele mamei si pot fi, de aceea, ingerate de catre copilul hranit la san.
Odata ajunse in inferiorul organismului, toxinele pot actiona in mai multe feluri. Indiferent de calea si modul in care o toxina patrunde in corp, ea poate avea efecte maxime asupra anumitor organe tinta. Ficatul si rinichii, care filtreaza impuritatile din organism, sunt deseori cele mai susceptibile la toxine, mai ales la solventii industriali inhalati. Anumite substante chimice (si minerale) sunt depozitate in grasimea sau oasele corpului si pot fi eliberate mai tarziu. Plumbul, de exemplu, este depozitat in oase si poate fi eliberat atunci cand o femeie ramane insarcinata si organismul ei recurge la depozitele de calciu osos. De indata ce patrund in corp, unii agenti nocivi pot fi anihilati
eficient prin procesele meolice, dar altii pot deveni chiar mai toxici in urma acestor procese.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

Un medic efectua, probabil, o examinare fizica completa si face o anamneza (interogatoriu medical) detaliata. se poate cere sa tineti un jurnal al regimului dumneavoastra alimentar si al altor comportamente. Se pot face analize biochimice ale sangelui, urinei, parului si tesutului gras si vi se poate efectua un test al functiei hepatice pentru a vedea raspunsul la anumite substante chimice.
Unii medici studiaza in prezent utilitatea "unitatilor de control al mediului ambiant", camere speciale, "sterile" din punct de vedere chimic, in care pacientii suspectati de sensibilitate chimica multipla sunt expusi la diferite substante pana la identificarea celor legate in mod specific de afectiunea lor.

TRATAMENT

MEDICINA CONVENTIONALA

Tratamentul pe care il veti primi depinde de substantele toxice identificate drept cauze ale bolii dumneavoastra. De exemplu, intoxicatia cu plumb este deseori tratata cu terapie chelatoare, prin injectarea unor substante chimice care leaga plumbul din sange; plumbul este eliminat apoi in urina. Dar cele mai multe tratamente pentru intoxicatiile din mediu se concentreaza pe monitorizarea simptomelor si pe identificarea si eliminarea substantelor ofensive din mediul ambiant al pacientului.

MEDICINA ALTERNATIVA
Exercitiul fizic regulat, o dieta echilibrata si tehnicile de reducere a stresului cum sunt yoga si meditatia, pot contribui la fortificarea sistemului imun, dand posibilitatea organismului dumneavoastra de a fi mai rezistent la toxinele ambientale.
FITOTERAPIE
Armurariul (Silybum marianum), brusturele {Arctium lappa) si papadia {Taraxacum officinale) pot ajuta la detoxificarea ficatului. Pentru intarirea generala a imunitatii incercati ginsengul siberian [Eleutherococcus senticosus), astragalul {As-tragalus membranaceus) si sanzienele (Calium spp.). Pentru recomandari privind cea mai buna modalitate de a trata afectiunea specifica, consultati un specialist in tratamente cu te.

PREVENIRE

Cunoasteti- mediul ambiant. Puneti intrebari. Fiti foarte atent la ce mancati si ce respirati.
Un studiu recent - cel mai mare efectuat vreodata privind efectele asupra sanatatii ale particulelor aeropurtate provenind din trafic si industrie -a aratat ca oamenii din cele mai poluate orase din Statele Unite au un risc cu circa 15% mai mare de a muri premaiur decat cei din orasele cu cel mai curat aer.
lata cate masuri preventive specifice pe care le puteti lua:
a Vorbiti cu biroul de stat pentru mediul ambiant pentru a vedea daca locuinta dumneavoastra se afla intr-o zona cunoscuta pentru contaminarea cu radon; in caz afirmativ, testati- locuinta.
a Daca indepartati vopseaua din casa, testati-i continutul de plumb. Vopsirea peste vechiul strat de vopsea ar putea sa fie preferabila indepartarii acestuia, deoarece sablarea poate imprastia in aer particule de plumb. Unele comunitati au regulamente privind indepartarea vopselei de plumb; inainte de a incepe lucrul, verificati la departamentul local pentru sanatate sau pentru mediul inconjurator.
a Cand folositi produsi nocivi urmati intotdeauna instructiunile si purtati haine si ochelari de protectie.
a Nu permiteti copiilor si animalelor de casa accesul pe peluzele tratate recent cu pesticide. (Unele comunitati cer ca proprietarii acestor terenuri sa afiseze un panou atunci cand au fost aplicate substante chimice.) Ramaneti in casa, tinand ferestrele inchise daca copacii din zona dumneavoastra sunt pulverizati cu substante chimice.
a Utilizati acasa produse de curatare si insecticide netoxice. Multe dintre aceste produse sunt acum disponibile in magazine sau pot fi comandate din cataloage.
a In cladiri, fiti atent la mirosurile chimice evidente - sau coplesitoare - ce pot fi emise de
vopsele, pesticide, covoare noi, masini de scris sau alte obiecte. Asigurati- ca ventilatia din biroul dumneavoastra intruneste sau depaseste standardele.
a Unele studii arata ca anumite te de casa pot contribui la indepartarea impuritatilor din aer. Consultati- cu societatea horticola locala sau centrul de gradinarit.
a Tot, pentru a evita pesticidele, spalati cu grija fructele si legumele, curatati de coaja aceste produse si luati in considerare cumpararea de alimente "organice".
a Evitati mersul sau alergatul pe langa strazile cu trafic auto intens; respiratia accelerata mari cantitatea de monoxid de carbon si alte toxine pe care o inhalati.
a Instalati in casa un detector de monoxid de carbon. Fara detector puteti sa nu sesizati acumularea acestui gaz, care este insipid, incolor si inodor si poate sa nu provoace nici o iritatie fizica.
a Un regim alimentar echilibrai ajuta corpul dumneavoastra sa-si mentina capacitatea de a combate toxinele. Deficitele vitaminice au fost corelate cu cresterea efectelor toxice ale mai multor substante. De exemplu, susceptibilitatea dumneavoastra la intoxicatia cu plumb creste daca aveti un deficit de calciu, fosfor, cupru, magneziu, fier, vitamina C sau vitamina E. Totusi, deoarece unele vitamine si substante minerale pot fi toxice in doze mari, nu depasiti niciodata cantitatile recomandate pe eticheta pentru necesitatile zilnice fara sa consultati, mai inainte, un nutritionist.
a Regimurile de scadere in greutate, care determina corpul dumneavoastra sa meolizeze grasimile existente pentru obtinerea energiei, vor duce si la eliberarea oricaror substante chimice depozitate in celulele adipoase. Daca doriti sa scadeti in greutate, este mai bine sa o faceti in mod progresiv, astfel incat organismul sa nu fie inundat prin eliberarea brusca a acestor substante.