SIMPTOME
Daca aveti patru sau mai multe dintre urmatoarele simptome aveti un atac de panica:
a palpitatii.
a transpiratii.
a tremuraturi.
a o senzatie de "sufocare".
a un sentiment de "a se ineca".
a dureri sau disconfort toracic.
a greturi.
a ameteli sau senzatie de lesin.
a un sentiment de nerealitate.
a teama de a innebuni.
a teama de moarte.
a intepaturi sau amortire a membrelor.
a frisoane sau valuri de caldura.
Daca aveti atacuri de panica recurente si teama persistenta de atacuri viitoare sau va schimbati semnificativ comportamentul din cauza unor astfel de atacuri, aveti
nevroza cu atacuri de panica.
CHEMATI MEDICUL DACA:
a credeti ca aveti
nevroza cu atacuri de panica. Un atac de panica izolat, chiar daca extrem de neplacut, nu este ceva neobisnuit si nu ameninta viata.
a credeti ca este posibil sa aveti o autentica criza de inima, ale carei simptome pot fi similare. Totusi, majoritatea persoanelor care au un atac de panica au mai avut anterior si un altul declansat de un eveniment sau o situatie asemanatoare. De asemenea,
durerea toracica dintr-un atac de panica este limitata de obicei la zona medio-toracica (durerea dintr-o criza de inima migreaza in mod frecvent spre bratul stang) si este insotita de respiratie accelerata, palpitatii si teama.
Sunteti angajat intr-una din activitatile obisnuite ale vietii cand, brusc, inima incepe sa va bata cu putere, hiperventilati, transpirati si tremurati. Va e teama ca aveti o criza de inima, innebuniti sau muriti. Apoi, cam 10 minute mai tarziu, totul .1 trecut. De unde a aparut aceasta senzatie?
Din nefericire, un raspuns clar nu exista. Ati avui un atac de panica si, pentru un numar mic de suferinzi, ele revin iarasi si iarasi, intr-o forma cunoscuta sub denumirea de nevroza cu atacuri de panica. intre crize, suferinzii traiesc cu groaza celei ce va urma.
Multe persoane cu nevroza cu atacuri de panica asociaza atacul cu ceea ce faceau in momentul in care acesta a survenit. Suferinzii pot presupune ca restaurantul, liftul sau sala de clasa este cea care a procat atacul si decid sa evite acea situatie. in acest caz, nevroza cu atacuri de panica poate duce la agorafobie - teama de a pleca de acasa sau de a se afla in locuri publice -insa legatura dintre aceste doua afectiuni ramane neclara. [ Fobiile.) Atacurile de panica sunt destul de frecvente, afectand aproximativ 35% din populatie, in fiecare an. Aproximativ 1-2% r face nevroza cu atacuri de panica. Atacurile debuteaza de obicei intre varsta de 15 si cea de 25 de ani.
CAUZE
Cauza de fond a nevrozei cu atacuri de panica nu este clara. Exista argumente ce sustin atat o baza genetica, cat si o baza biochimica. Exista de asemenea o asociere cu fobiile precum
fobia scolara sau agorafobia precum si cu depresia,
abuzul de alcool, riscul de
sinucidere si tulburarea afectiva sezoniera. Senzatia brusca de teroare sau dezastru iminent aduce deseori cu sine hiperven-tilatia - respiratie rapida, superficiala, necontrolabila. Aceasta in sine poate proca multe dintre celelalte simptome fizice, prin dereglarea echilibrului dintre oxigen si dioxidul de carbon in circulatia sanguina.
Nevroza cu atacuri de panica poate debuta dupa o boala grava sau un accident, moartea unui prieten apropiat, separarea de familie sau
nasterea unui copil. Crizele pot insoti de asemenea consumul de medicamente ce altereaza starea de constienta. Cel mai frecvent, insa, un atac de panica apare "din senin"; poate debuta chiar si in timpul somnului.
Atacurile de panica pot fi procate si de anumite probleme medicale si medicamente, printre care aniidepresivele in doze mari. Nevroza cu atacuri de panica, debutata dupa varsta de 40 de ani, sugereaza existenta unei
depresii sau a unei alte boli de fond.
TRATAMENT
Deoarece cauza majoritatii atacurilor de panica ramane neclara, tratamentul trebuie sa fie individualizat si poate cuprinde psihoterapia, terapia cognitiv-comportamentala sau terapia medicamentoasa. Tratamentele alternative combat
anxietatea si relaxeaza organismul.
MEDICINA CONVENTIONALA
Psihoterapia ofera sprijin si ajuta la minimalizarea fricii de simptome; uneori acest lucru este suficient pentru a duce la disparitia bolii. Atacurile recurente, totusi, necesita masuri suplimentare.
Terapia cognitiv-comportamentala, care expune pacientii la senzatiile somatice de panica intr-un cadru in care se simt in siguranta, este deseori utila. Aceste senzatii pot fi induse prin respiratii rapide, rotirea capului sau urcarea scarilor in fuga. Pacientii sunt invatati tehnici de depasire a acestor simptome, precum relaxarea musculara si tehnici de respiratie. De asemenea, aceasta terapie ii invata ca panica nu conduce la evenimentele catastrofice de care se tem, de exemplu un atac de cord.
Antidepresivele, ca imipramina, contribuie deseori la reducerea anxietatii, precum si a frecventei si severitatii atacurilor de panica. Medicamentele impotriva anxietatii (cum este alprazolamul) actioneaza mai rapid decat antidepresivele, insa comporta un risc de dependenta. intreruperea medicatiei, insa, conduce deseori la recidive. Succesul terapiei medicamentoase este maxim in conditiile asocierii cu terapia cognitiv-comportamentala.
MEDICINA ALTERNATIVA
Mai multe tehnici alternative pot contribui la reducerea anxietatii ce sta la baza nevrozei cu atacuri de panica.
AROMOTERAPIA
Studiile au aratat ca
uleiul esential de levantica {Lavandula officinalis) poate ameliora anxietatea si stresul. incercati sa purtati o sticluta asupra dumneaastra si sa stropiti o batista cu cateva picaturi, pe care sa le inhalati in situatiile slresante.
MANIPULAREA FIZICA
Atat qigong-ul, cat si yoga, pot relaxa organismul si ajuta la combaterea anxietatii pe care pacientii o resimt intre atacurile de panica. Oricare dintre aceste tehnici poate fi invatata de la un instructor si apoi practicata acasa.
FITOTERAPIA
Mai multe te au efecte relaxante si tranchilizante si pot calma anxietatea. incercati un
ceai facut din gura-lupului {Scutellaria lateriflora), va-leriana {Valeriana officinalis), verbina sau roinita.
HIPNOTERAPIA
Hipnoza este eficienta pentru multi pacienti cu anxietate sau fobii, in parte deoarece terapia in sine realizeaza o
relaxare profunda. Aceasta terapie poate fi combinata cu altele, pentru ca pacientii sa poata descoperi si depasi cauza panicii.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Deoarece hiperventilatia este o caracteristica centrala a atacurilor de panica, practicarea unei respiratii lente si profunde poate contribui la reducerea severitatii si poate chiar a frecventei atacurilor. Meditatia si alte exercitii de relaxare, de exemplu doua minute de respiratii lente la fiecare ora, sunt utile atat pentru calmarea ritmului respiratiei, cat si pentru reducerea anxietatii.
ALIMENTATIE Sl DIETA
Magneziul are o actiune tranchilizanta; incercati o leta de 250 mg de doua ori pe zi. Evitati
cofeina si alte stimulente,
alcoolul si zaharul.
PREVENIRE
Puteti lua masuri de diminuare a sanselor de aparitie a atacurilor si puteti invata cum sa le depasiti mai bine.
a invatati sa recunoasteti un atac de panica. Atunci cand simtiti primele simptome, trebuie sa stiti ca pot apare si altele. Le-ati mai supravietuit si inainte si o puteti face din nou. incercati sa respirati rar si adanc.
a Nu va grabiti. Este important sa nu sperati intr-o vindecare rapida. Tratamentul este indelungat, iar ameliorarea se instaleaza cu pasi mici.
a Fiti ingaduitor cu dumneaastra. Persoanele care resimt panica au tendinta sa fie exagerat de critice cu ele insele.
