SIMPTOME
In general, problemele sistemului imun se manifesta prin tendinta de a face, mai des decat de obicei, raceli, gripa si diferite alte infectii; tendinta de a obosi usor sau de a face alergii. Pentru simptomele specifice ale afectiunilor sistemului imun, zi S/DA, Alergii, Artrita, Astmul, Sindromul de oboseala cronica. Diabetul, Febra de fan. Lupusul si Scleroza in placi.

CHEMATI MEDICUL DACA:

a banuiti ca ati o tulburare a sistemului imun; trebuie sa fiti diagnosticat corect pentru a fi tratat adecvat.
Sistemul imun trebuie sa caute, sa recunoasca si sa distruga agentii patogeni - substante sau microorganisme care provoaca boli, de exemplu bacterii si virusuri. Pentru a indeparta asemenea intrusi, organismul produce simptome de boala, cum sunt febra si indispozitia.
Cand un agent patogen patrunde in fluxul sangvin, un tip de celula imuna numita macrofag il absoarbe, apoi cheama alte doua tipuri de celule imune - celulele B si celulele T. Celulele B produc anticorpii, care ataca direct invadatorul. Celulele T sunt de ajutor in multe alte feluri. Asa-nu-mitele celule T ajutatoare actiaza raspunsul imun prin anuntarea altor celule ale sistemului imun asupra prezentei unui intrus; celulele T ucigase distrug intrusul; iar celulele T supresoare regleaza si sisteaza activitatea imuna atunci cand treaba s-a incheiat. Sistemul imun isi aminteste apoi semnatura chimica a respectivului agent patogen si, daca acelasi patogen va mai incerca vreodata o alta invazie, poate raspunde mult mai rapid prin anticorpi.
La majoritatea oamenilor, in cea mai marea parte a timpului, sistemul imun isi indeplineste eficient sarcinile, dar probleme ale raspunsului sau la mediul inconjurator apar frecnt. Un sistem imun prea activ, de exemplu, determina afectiuni autoimune. In aceste cazuri, din moti care nu sunt clare, sistemul imun confunda tesuturi normale si sanatoase cu invadatori straini, atacan-du-le. Exemple de afectiuni autoimune sunt artrita reumatoida, scleroza in placi, lupusul, diabetul i de lip 1, sclerodermia (intarirea pielii) si miastenia gravis (distrugerea proteinelor muschilor). Cercetatorii banuiesc ca sindromul de oboseala cronica si boala lui Lou Cehrig ar putea fi tot afectiuni autoimune.
Un alt tip de eroare imuna apare cand sistemul reactioneaza excesiv la ceva neprimejdios, cum se intampla in alergii. in cazul febrei fanului, de exemplu, sistemul imun confunda polenul cu un agent invaziv primejdios si declanseaza un raspuns puternic, uneori mortal.
Exact inrs se intampla cand sistemul imun nu reuseste sa raspunda adecvat, provocand afectiuni prin imunodeficienta. Cel mai cunoscut exemplu este, probabil, SIDA; alte afectiuni cu imunodeficienta sunt mostenite, foarte rare si potential mortale.
La persoane sanatoase in general poate sa apara o deprimare temporara a sistemului imun. in acest caz lupta cu agentii patogeni devine mai dificila si, ca urmare, organismul devine mai susceptibil la infectii, care va afecteaza mai puternic si dureaza mai mult decat in conditii normale.
CAUZE
Printre lucrurile care pot slabi temporar sistemul imun sunt toxinele din mediu, stresul, alimentatia saraca, lipsa de exercitiu fizic si de somn si excesul de alcool si tutun. in timp, acesti factori pot aa un efect debilitant indelungat pentru imunitate. Studiile au mai aratat ca stresul emotional, de la enimente cotidiene cum ar fi o disputa, pana la episoade dramatice, de exemplu decesul unui sot, pot afecta functia imuna. Anumite medicamente (mai ales corticosteroizii si medicamentele pentru cancer), radioterapia si -dupa unii cercetatori - o supradependenta de antibiotice pot, de asemenea, aa efecte adrse pentru sistemul imun.
Oamenii de stiinta cred ca bolile autoimune pot fi urmarea unei combinatii de factori genetici, moleculari, celulari si de mediu. Orice boala de durata, dar mai ales cancerul, diabetul sau bolile de rinichi, pot slabi apararea imuna a organismului.
Cei cu defecte innascute ale sistemului imun, cum ar fi un numar scazut de limfocite (un tip de celule albe din sange care produc anticorpi), sufera de imunodeficiente gra care ii fac deosebit de vulnerabili la infectii. Functia imuna diminuata poate duce si la enimente cum ar fi indepartarea chirurgicala a splinei sau administrarea de medicamente imunosupresoare dupa o interntie de transplant chirurgical de organ.

PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC

Pentru a rifica starea de functionare a sistemului imun, medicul poate practica o serie de teste. O imunoelectroforeza detecteaza nilurile scazute sub normal ale diferitilor anticorpi. Alt test, numit stimulare antigenica, determina daca organismul este capabil sa produca anumiti anticorpi. Medicul poate testa si efectele unui sistem imun afectat: de exemplu, un test de functionare tiroidiana va rela o tiroida cu activitate scazuta, iar radiografia poate arata o pneumonie sau o sinuzita.

TRATAMENT
Stimularea imunitatii poate presupune modificarea obiceiurilor dumneavoastra alimentare si de activitate fizica. Medicul va poate trimite la un nutritionist si la un fizioterapeut pentru indicatii precise.
MEDICINA CONVENTIONALA
Medicul poate discuta cu dumneavoastra orice enimente sau situatii stresante care va afecteaza negativ sanatatea, sugerandu-va modificarile necesare in stilul de viata. Primul pas pe care vi-l poate sugera medicul este stimularea activa, prin vaccinuri, a sistemului imun; daca aceasta nu reuseste, se poate incerca gamaglobulina, un produs derivat din sange care poate actiona si pentru normalizarea sistemului imun.
La persoanele cu imunodeficiente gra, ereditare, problemele pot fi controlate prin injectii cu anticorpi, transplant de tesuturi sau maduva osoasa si cure prelungite de antibiotice.
Cercetatorii nu sunt siguri cum actioneaza tulburarea sistemului imun numita autoimunitale. Pentru bolile autoimune medicul va poate sugera antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticoste-roizi sau alte medicatii imunosupresoare mai puternice, in functie de afectiunea dumneavoastra particulara si de gravitatea acesteia.
Daca suferiti de alergii, medicul va poate sugera dirse metode de control al mediului inconjurator pentru evitarea substantelor care provoaca reactia exagerata din partea sistemului imun. Daca acestea se dodesc insuficiente pentru calmarea simptomelor, se pot indica medicamente de tipul antihistaminelor, decongestionantelor sau corti-costeroizilor in inhalatie. Al treilea pas in controlul imunitatii hiperacti il constituie o serie de injectii pentru alergie, imunoterapia, desensibili-zand organismul astfel incat sa poata reactiona normal.

MEDICINA ALTERNATIVA

Sunt disponibile mai multe terapii alternati pentru diferitele tulburari autoimune. Pentru remediile posibile, cititi articolele privind scleroza in placi, artrita, lupusul si diabetul. Metodele alternati sugerate in sectiunile despre alergii si febra fanului pot fi de ajutor in aceste afectiuni. Consultati-va intotdeauna medicul curant inainte de a incepe un tratament alternativ. Pe langa remediile mentionate mai jos, puteti lua in considerare acupunctura, masajul sau homeopatia, care pot fi utile simptomelor dumneavoastra specifice. Pentru fiecare metoda consultati un specialist in domeniul respectiv.

PLANTE CHINEZESTI
Din feliile uscate de poliporus, un remediu chinezesc obtinut din ciuperca Polyporus um-bellatus, se poate face un ceai care se bea pentru efectul tonic asupra sistemului imun. Ceaiul sau tinctura de astragalus {Astragalus membranaceus) poate ajuta combaterea infectiilor virale si stimuleaza functionarea celulelor imune. Combinatia traditionala Minor Bupleurum, sub forma de ceai sau leta, poate intari sistemul imun. Ginsengul (Panax ginseng) poate ameliora functia imuna, asigurand protectie impotriva distrugerilor cauzate de radicalii liberi.
FITOTERAPIE
Echinacea {Echinacea spp.), considerata df multa vreme ca un imunostimulant puternic, ar putea aa si proprietati antivirale si antibacteriene. Usturoiul (Allium sativum) poate aa calitati antiin-fectioase si de intarire imuna. Ciupercile shiitake (Lentinus edodcs), enokidake (Flammulina lu-tipes) si reishi {Ganoderma lucidum) pot stimula productia de anticorpi.
MEDICINA PSIHOSOMATICA
Cercetarile privind efectul mintii asupra sistemului imun, in cadrul psihoneuroimunologiei, au relat unele relatii intre starea de fericire si sanatate. Un studiu a confirmat raportarile mai chi privind deprimarea imunitatii de catre stres si stimularea ei de catre starea de bine. Mai mult, datele experimentale au dus la o descoperire neasteptata: se pare ca impactul experientelor poziti, cum ar fi expresia dragostei sau sentimenul de realizare, ar continua timp de doua zile, in timp ce efectele enimentelor negati, cum ar fi criticilesau disputele, dureaza numai o zi. Aceasta sugereaza ca urmarile poziti ale fericirii sunt mai puternice si mai indelungate decat efectele negati ale tristetii - intr-un raport de 2 la l.
Tehnicile de relaxare progresiva, cum sunt meditatia, yoga si qigong pot induce un sentiment profund de relaxare si reduc stresul. Exercitiile fizice regulate sunt considerate un alt mod eficient de reducere a stresului.
Cercetatorii studiaza modul in care tehnicile de vizualizare, printre care vizualizarea ghidata, pot sa ajute stimularea unui sistem imun deprimat prin acumularea tensiunii sau prin boala. Atletii utilizeaza de mult vizualizarea ghidata pentru a se imagina castigand o cursa sau reusind o manevra dificila. Un exercitiu de vizualizare numit palming implica evocarea unei anumite imagini mentale pentru a reduce stresul si a mari capacitatea de concentrare mentala. Pentru a incerca aceasta tehnica, inchideti ochii si acoperiti-i cu mainile. Concentrati-va pe umplerea completa a campului vizual cu inluneric, dupa care incercati sa deti o culoare pe care o asociati cu stresul; inlocuiti apoi aceasta culoare, in imaginatie, cu una pe care o percepeti ca linistitoare - inlocuiti rosu cu albastru, de exemplu. O variatie a acestei tehnici poate fi imaginarea unei scene tensionate cum ar fi o blocare a traficului si inlocuirea imaginii cu una mai calma, cum ar fi un lac sau o pajiste.
ALIMENTATIE Sl DIETA
Nulritionistii pot recomanda o dieta bogata in fructe si legume proaspete (cereale integrale, orez nedecortical (brun), produse lactate degresate, peste si carne de pasare) si cu continut scazut de glucide rafinate, faina alba, junk foods, carne rosie si grasimi saturate. Un preparat multivitaminic antioxidant care contine dozele zilnice recomandate de vitamine A, B complex, C si E, alaturi de cantitati mici de zinc, seleniu si alte substante minerale, poale juca un rol in refacerea imunitatii. ( "Ateroscleroza"pentru mai multe informatii despre antioxiclanfi.)
O teorie sustine ca postul de sucuri sau apa poate elibera un hormon care stimuleaza sistemul imun. Postul scade si supraincarcarea organismului, intrucat se cheltuie mai putina energie pentru prelucrarea alergenilor alimentari. Postul se incearca cel mai bine sub supragherea unui medic sau nulritionist care va va informa cum sa incepeti si sa intrerupeti fara primejdii un post, precum si despre unele posibile efecte secundare.

Nu postiti daca sunteti gravida, daca ati diabet, o afectiune a inimii sau ulcer.

CE PUTETI FACE ACASA
a Oricare dintre plantele mentionate la te Chinezesti sau la Fitoterapie pot fi preparate cu usurinta acasa si utilizate pentru tratament.
a Identificati factorii de stres din viata dumneavoastra si incercati sa-i evitati sau reduceti-le impactul prin practicarea unei tehnici terapeutice de relaxare mentionate la Medicina psihosomatica.

PREVENIRE
Modificati-va obiceiurile pentru a include metode de promovare a sanatatii.
a Evitati excesul de mancare, precum si de alcool, cofeina si tutun. Odihniti-va din plin, faceti regulat exercitii fizice si adoptati o dieta echilibrata.
a Nu asaltati imediat infectiile cu antibiotice daca medicul nu considera necesar. Sistemul imun se intareste cu fiecare batalie castigata, asa ca ajutindu-l in lupta cu remedii mai slabe decat antibioticele - cum ar fi antalgice, vitamine si fitoterapie-ii ti permite sa-si indeplineasca rolul.
a Pe cat e posibil, evitati expunerea la radiatii, substante chimice noci si utilizarea prelungita de medicamente imunosupresoare cum sunt cor-licosteroizii, toate putand afecta imunitatea.