SIMPTOME
Crize, deseori sezoniere, de:
a stranuturi prelungite, uneori violente.
a nasul, gatul si cerul gurii dureroase, pruriginoase.
a secretii nazale.
a nas infundat, care curge.
a scurgere din nas in gat, inducand tuse.
a ochii pruriginosi, aposi.
a congestie nazala si a capului.
a senzatie de plin sau de presiune in ureche.
a letargie.
CHEMATI MEDICUL DACA
a starea devine atat de gra incat deregleaza viata si nu sunteti capabil sa o controlati prin medicamente eliberate fara reteta. Pentru a ajuta, medicul poate prescrie medicamente, cum ar fi antihistaminice non-sedative.
a apare o infectie secundara in cavitatile sinu-sale congestionate; semne sunt febra, durerea, o scurgere galbena sau verde, secretii din nas spre gat si sensibilitate a sinusurilor sau dintilor.
Febra de fan este o afectiune imuna caracterizata printr-un raspuns
alergic la granulele de
polen si la alte substante. Cunoscuta si sub numele de
rinita alergica, prezinta doua tipuri: sezoniera - care apare numai in perioada anului in care anumite te isi imprastie
polenul - si perena -care apare pe tot parcursul anului. (O problema inrudita, rinita nqnalergica, are simptome comune cu
febra de fan, dar nu provine dintr-o alergie. Vezi Stranut.)In mod caracteristic, daca suferiti de febra de fan in timpul primaverii, sunteti, probabil, alergic la polenul de copac. Polenurile de iarba si de buruieni pot provoca reactii alergice in timpul verii. Toamna poate agresa rugina telor, iar sporii ciupercilor pun probleme de la sfarsitul lui martie pana in noiembrie.
Cei cu febra perena a fanului sunt, de obicei, alergici la unul sau mai multi dintre acesti agenti din spatiile deschise. Febra de fan perena poate fi determinata si de alte substante, numite alergeni care provoaca alergii. Dintre acestea fac parte acarianul prafului de casa, penele si micile bucati de piele pe care animalele le pierd odata cu schimbarea blanii, toate acestea gasindu-se in perne si haine cu puf si in asternuturi, perdele de dus, draperii grele, tapiterie si covoare groase. Un alt alergen obisnuit, mucegaiul, se gaseste frecvent in zonele umede, de exemplu sali de baie si subsoluri.
Orice criza de febra de fan poate dura intre 15 si 20 de minute si poate recidi de mai multe ori pe zi in timpul anotimpului in care apare boala. Desi pot fi extenuante, crizele nu provoaca leziuni ireversibile.
CAUZE
Daca suferiti de febra fan, aceasta se datoreaza faptului ca sistemul dumneavoastra imun considera inofensivul polen inhalat sau alti alergeni drept substante periculoase ce indeaza organismul. Acesta reactioneaza exagerat, deversand in fluxul sangvin o substanta numita histamina, care inflameaza mucoasa sinusurilor si pleoapelor si pune, de asemenea, in miscare celelalte simptome asociate cu
febra de fan, cum este stranutul. Toate aceste simptome intentioneaza sa protejeze organismul fie prin indepartarea alerge-nului, fie prin tumefierea orificiilor corpului pentru a bloca intrarea acestuia. Ca rezultat al congestiei venelor din mucoasa sinusurilor pot aparea sub ochi cercuri intunecate; daca aveti rinita alergica perena, ele pot fi prezente pe tot parcursul anului. Tumefierea mucoaselor duce, uneori, la
polipi nazali;
sangerarile nazale sunt, de asemenea, frecvente in timpul crizelor de febra fanului.
Nu se stie de ce sistemul imun al anumitor oameni are tendinta sa reactioneze exagerat la polen si la alte substante. Unele do indica posibilitatea ca febra de fan sa fie o trasatura mostenita. Persoanele sub 40 de ani care sufera de
astm sau
dermatita atopica au un risc mai mare de a face febra de fan decat cei care nu au aceste afectiuni.
PROCEDEE DE TESTARE Sl DIAGNOSTIC
Medicul putea sili diagnosticul pe baza examinarii fizice si obsertiei simptomelor. Pot fi recomandate teste cutanate pentru a descoperi care polenuri determina cel mai intens sensibilitatea. Penfu testele de tip "scratch" sau "prick", medicul face mici zgarieturi sau
intepaturi de ac pe spate sau pe brat si aplica picaturi continand o mica cantitate din substantele suspecte de provocarea alergiei. Daca pielea devine rosie si pruriginoasa dupa 20 de minute, testul a identificat alergenii vinoti. Pentru a determina nivelul de
anticorpi produsi de catre sistemul imun pentru aparare impotri anumitor antigene poate fi folosit testul de radioalergoabsorbtie, RAST. Medicul poate trimite la un alergolog pentru teste si
tratamente specifice.
TRATAMENT
Sunt disponibile multe medicamente pentru simptomele febrei fanului, desi cea mai buna abordare pare sa fie prevenirea crizelor ori evitarea alergeni lor cunoscuti sau ambele.
MEDICINA CONVENTIONALA
Strategiile de tratament medical incep, de obicei, cu evitarea alergenilor, apoi se directioneaza spre terapie medicamentoasa iar, in final, pot apela la imunoterapie. Cazurile usoare de febra fanului pot fi controlate prin antihistaminice eliberate fara reteta, de exemplu clorfeniramina, care au putine efecte secundare. Aceste medicamente trebuie luate regulat si pentru o lunga perioada de timp pentru a-si produce efectul. Fenilefrina si pseudoefedrina sunt decongestionanti care ajuta deblocarea cailor nazale. Ele pot fi de folos in timpul unei crize, dar trebuie luate doar cate zile, deoarece utilizarea lor prelungita poate avea efect de "rebound", cu agrarea congestiei. Daca luati medicamente pentru o afectiune a inimii sau luati antibioticul eritromicina sau antimicoticul fietoconazol, vorbiti cu medicul inainte de a lua un Cecongestionant sau un antihistaminic pentru a evita interactiunile medicamentoase. In cazurile grave, medicul poate prescrie si un antihistaminic mai puternic, cum ar fi loratadina, astemizolul sau terfenadrina.
Unele sprayuri nazale eliberate fara reteta contin un decongestionant alaturi de un antihistaminic. Aceste sprayuri calmeaza durerile si man-carimile prin deschiderea pasajelor nazale infundate si prin reducerea inflamatiei. Utilizarea regulata a sprayului cromolin, eliberat cu reteta, impiedica mucoasa cailor nazale sa reactioneze cu alergenul care afecteaza. Cazurile mai grave pot beneficia de un spray nazal continand un corticosteroid, de exemplu beclometazona.
Retineti ca sprayurile si picaturile nazale pot determina dependenta si trebuie utilizate cu economie. Medicamentele continand salicilati, cum este aspirina, trebuie, de asemenea, evitate deoarece pot agra simptomele.
O alta cale de incercat este imunoterapia. Acest tratament implica o serie de injectii continand cantitati progresiv crescute de alergen pana cand organismul se desensibilizeaza si nu mai reactioneaza excesiv ca raspuns la acesta. Imunoterapia a obtinut rezultate pozitive in pana la 75% dintre cazurile extreme de febra a fanului. Tratamentul standard dureaza intre 1 si 3 ani.
MEDICINA ALTERNATIVA
Un numar de terapii alternative pot contribui la controlul simptomelor si pot constitui masuri preventive.
AROMOTERAPIA
Inhalatiile de eucalipt (Eucalyptus globulus),
menta (Mentha piperita) sau isop (Hyssopusoffici-nalis) pot contribui la calmarea iritatiei si durerilor sinusurilor.
PLANTE CHINEZESTI
I fedra (Ephedra sinica) are o lunga istorie ca remediu al febrei fanului si alergiei. Specialistii chinezi cred ca isi pierde eficacitatea in timp, incat este bine sa fie folosita pe perioade scurte, in combinatie cu alte te. Un specialist poate combina efedra cu lemnul dulce (Glycyrrhiza uralensis), considerat a avea proprietati antialer-gice si antiinflamatorii. Anumitor persoane efedra le poate provoca efecte secundare, de exemplu palpitatii,
insomnie si hipertensiune arteriala. Ginsengul (Panax ginseng) este o alta ta care este compatibila cu efedra si care poate fi deosebit de eficienta in combinatie cu expectoranti vegetali, care stimuleaza eliminarea mucusului. Expectorantii utilizati frecvent sunt pinellia {Pinellia Iernata), cynanchum {Cynanchum stau-toni) si amareala (Polygala tenuifolia). Consultati un specialist in terapie vegetala chineza pentru mai multe informatii.
FITOTERAPIE
Urmatoarea mixtura poate impiedica unele simptome. Faceti o infuzie, fierband timp de 10 minute intr-o cana de apa: 2 parti de soc (Sam-bucus nigra), 1 parte efedra (Ephedra sinica), 1 parte silur (Euphrasia officinalis) si 1 parte goldenseal (Hydrastis canadensis). Beti o cana din aceasta infuzie de trei ori pe zi, timp de doua luni inainte de inceperea sezonului febrei de fan. Retineti ca efedra poate fi prea stimulatoare pentru copii. Doze regulate de patrunjel (Petroselinum crispum) pot fi de folos in febra fanului; se crede ca actioneaza prin reducerea productiei de hista-mina in organism.
S-ar putea sa puteti micsora productia de mucus cu splinuta (Solidago virgaurea),
usturoi {Allium sativum) sau cu lurita mare (Agrimonia eupatoria). Puneti
comprese inmuiate in silur (Eupbrasia officinalis) sau in
musetel {Matricaria recutita); faceti o infuzie din frunze si diluati-o la 50% cu apa sau ser fiziologic inainte de folosirea pentru comprese.
HOMEOPATIE
Pentru ochi lacrimosi, fierbinti, secretii nazale cu senzatie de arsura, stranut si simptome care se agraveaza tarziu in timpul noptii, incercati Arse-nicum album. Daca simtiti ochii inflamati si foarte aposi, nasul blocat in timpul noptii, dar prezentand scurgere apoasa in timpul zilei si asociat dureri de cap, ati putea folosi Euphrasia. Pulsatilla poate ajuta daca simptomele - mucus gros, galben, alaturi de pierderea gustului si mirosului - sunt agrate in camere calde si ameliorate in aer liber. Daca ochii pruriginosi si aposi, stranutul si secretiile nazale cu senzatie de arsura se agraveaza intr-o camera calda, incercati Allium cepa. Consultati un
homeopat pentru dozarea adecta a acestor remedii.
ALIMENTATIE SI DIETA
Nutritionistii cred ca
zaharurile rafinate si ca-zeina, proteina din
produsele lactate, sunt substante producatoare de mucus, care ar fi mai bine sa fie evitate in timpul sezonului de febra fanului. Administrarea unui preparat comercial care contine dolomita, o substanta minerala cu calciu si magneziu, poate contribui la reglarea productiei de histamina.
Unii cercetatori cred ca
mierea are efect de-sensibilizant si antialergic, putand ameliora unele simptome ale bolii. Cu doua luni inainte de inceperea anotimpului de febra, incepeti sa mancati 2 lingurite de
miere bruta pe zi, provenind dintr-un stup din imprejurimi. Puteti, de asemenea, sa incercati sa mestecati o bucata (cat o muscatura) de fagure timp de 5-l0 minute, de doua ori pe zi (dar nu o inghititi) sau sa luati zilnic cinci lete de suplimente cu extract de polen, incepand cu mai multe saptamani inaintea sezonului de febra fanului. Consultati- mai intai medicul pentru a evita posibile reactii alergice.
Multi oameni care sufera de febra fanului sunt alergici si la anumite alimente si pot prezenta simptome ca urmare a consumului de substante alergene din alimente ca ouale, nucile, pestele, crustaceele, ciocolata, produsele lactate, faina, citricele sau colorantii si conserntii alimentari. Pentru a determina daca
alergiile alimentare pot fi la baza sau fac parte din problemele dumneavoastra de febra a fanului, incercati o
dieta de eliminare. Eliminati timp de 10 zile din
alimentatie toate alimentele suspectate, inclusiv cele mentionate mai sus, ca si alimentele semipreparate sau preambalate. Daca simptomele dispar sau diminueaza, reintroduceti, pe rand, cate un aliment si obserti daca simptomele recidiveaza. in caz afirmativ, eliminati alimentul in cauza si toate produsele sale derite din
alimentatia dumneavoastra zilnica.
CE PUTETI FACE ACASA
Cea mai buna cale de a combate alergenii care asalteaza este evitarea lor. Stati in casa intre sase si zece dimineata si in zilele cand concentratia de polen este mare. Aceasta scade in zilele ploioase si creste cand este cald, soare si bate ntul. Daca trebuie sa iesiti afara, purtati ochelari de protectie si tineti o batista peste nas si gura sau purtati o masca pentru praf cu un filtru pentru polen. Rezistati tentatiei de a freca la ochi.
Tineti ferestrele casei si masinii dumneavoastra inchise si sistemul de aer conditional in functiune. Schimbati filtrele sistemului de ventilatie de acasa o data pe luna. indepartati alergenii din aer cu aparate de curatare si ionizare a aerului. impiedicati formarea de mucegaiuri in subsolurile umede prin utilizarea de incalzitoare si de aparate de scadere a umiditatii.
Evitati tunsul ierbii sau greblatul frunzelor, intrucat aceste activitati ridica polenul si mucega-iurile in aer. Totusi, incercati sa mentineti iarba sub 2,5 cm in timpul primaverii si verii pentru a nu permite formarea de polen. Daca trebuie sa faceti personal lucrari de gradinarit, purtati o masca de filtrare si ochelari de protectie. Spalati- fata, mainile si
parul si clatiti- ochii atunci cand veniti de afara, pentru a evita sa lasati urme de polen pe perne.
O anumita specie de acarieni traieste in praful de casa si este imposibil de eliminat complet, dar se pot lua masuri pentru reducerea ei la minim: indepartati covoarele groase, draperiile grele si mobila tapitata; puneti acoperitori de plastic pe saltele si perne; mentineti podelele curate; evitati puful (penele) in cuverturi, haine, saci de dormit si perne; purtati o masca atunci cand folositi aspiratorul.
PREVENIRE
Desi o tendinta la aparitia febrei fanului poate exista in genele dumneavoastra, puteti evita simptomele prin luarea unor masuri preventive si fiind atent la semnale. Daca aveti dermatita atopica sau astm, retineti ca aveti un risc mai mare de a dezvolta febra fanului. Consultati un alergolog incercati regimul de eliminare sau dieta cu miere mentionate mai sus. Fortificati- sistemul imun printr-un stil de viata sanatos, care include alimente nutritive, exercitiu fizic, suplimente vitami-nice si te. Reduceti, pe cat este posibil,
poluarea si toxinele din mediu prin pastrarea curateniei din casa si curte.
Decongestionant facut acasa
Produceti- propriul decongestionant fier- j band coji de grepfrut.
portocala sau lamaie, inclusiv partea lor alba, in apa amestecata cu miere pana cand cojile devin buretoase, amestecand din cand in cand. Atentie sa nu fierbep prea mult - nu trebuie sa obtineti
fructe zaha-risite. Mancati o bucata cand incep simpto-mele si cate o bucata in fiecare seara la I culcare in timpul sezonului febrei fanului. Sub- I stantele din coji si din partea lor alba actio- | neaza ca agenti antiinflamatori si vor usca I mucoasele, tamaia este considerata un expectoram stimulant care poate ajuta eliberarea mucusului din plamani.
PRESOPUNCTURA
1 Apasarea punctului Intestin Gros 4, aflat in spatiul dintre degetul mare si aratator, poate ajuta la calmarea febrei fanului. Utilizati degetul mare si aratatorul de la mana dreapta pentru a strange spatiul mainii stangi timp de un minut. Repetati pentru mana dreapta. Daca sunteti gravida, nu utilizati punctul IG 4.
2 Presiunea pe punctul Vas Guvernator 24.5 poate, de asemenea, sa contribuie la calmarea simptomelor de febra fanului. Puneti rful degetului mijlociu pe radacina nasului, intre sprancene. Apasati usor timp de doua minute si respirati adanc. Repetati de trei-cinci ori, de cel putin doua ori pe zi.
