TUSEA
Produsa prin stimularea inflamatorie, mecanica si termica a receptorilor tusei.
ETIOLOGIE Inflamatorie Edemul si hiperemia cailor aeriene si a alveolelor, datorate laringiiei. traheilei, bronsitei, bronsiolitei. pneumoniei, abceselor pulmonare.
Mecanica Inhalarea de particule (praf) sau compresia cailor aeriene (neoplasm pulmonar, corp strain, granulom. bronhospasm).
Chimica Inhalarea de gaze iritante, inclusiv fum de tigara.

Termica Inhalarea de aer foarte rece sau foarte cald.

ABORDAREA PACIENTULUI Diagnostic Anamneza urmari: (!) durata - acuta sau cronica; (2) prezenta febrei sau a wheezing-ului; (3) cantitatea si aspectul sputei; (4) caracteristicile temporale sau sezoniere; (5) factori de risc pentru boli subiacente; (6) antecedente patologice. Durata scurta si asocierea cu febra sugereaza infectie acuta virala sau bacteriana. Hipersecretia nazala posterioara este o cauza frecventa de tuse cronica. Modificarile de viscozitate, culoare sau volum ale sputei la un fumator cu "tuse agica"' necesita investigatii. Tusea sezoniera poate indica "tuse astmatica". Expunerile la substante nocive din mediu pot sugera astm profesional sau boala pulmonara inlerstiliala. Antecedentele cu pneumonii repe-late pot indica o bronsicctazie. in special daca sint asociate cu prezenta de sputa purulenta sau in cantitate mare. Modificarile caracteristicilor tu-ci agice cronice ridica suspiciunea de carcinom bronhogenic.

Examenul fizic trebuie sa elueze caile aeriene superioare, inferioare si parenchimul pulmonar. Stjidorul sugereaza obstructia cailor aeriene superioare; \v heezing-ul indica brohospasmul drept cauza a tusei. Prezenta de raluri la jumatatea inspirului indica o boala a cailor respiratorii (de ex. bronsita cronica); ralurile fine la sfirsitul inspirului apar in fibroza interstitiala si in insuficienta cardiaca. Radiografia toracica poate evidentia neoplasm, infla-matie (Ibc sau altele), boli interstitiale sau adenopatia hilara din sarcoidoza. Testele functionale pulmonare pol indica obstructie sau restrictie. Examenul c/e sputa poate da indicatii in procesele maligne sau in infectii.
COMPLICATII (I) Sincopa, datorata scaderii tranzitorii a intoarcerii venoase; (2) ruptura unei bule emfi/ematoase. cu pneumotorax; (3) fracturi costale-pol aparea la indivizi sanatosi.
Tratament Atunci cind este posibil, tratamentul tusei consta in tratarea bolii de baza. Daca nu poate fi decelata nici o cauza, o tuse iritati, neproducti, poate II inlaturata cu un anlitusiv opoid. ca de ex. codeina 15 30 mg de 4 ori pe zi sau neopioid, ca de ex. dextromethorphan 15 mg de 4 ori pe zi. I usca producti, cu sputa in cantitate mare, nu trebuie suprimata. Eliminarea sputei poale fi usurata prin hidratare adecta, expectoranlc, sau umidifiere ullrasonica cu aerosoli. Glicerolul iodal (30 mg * 4 pe zi) poale fi deosebit de util in astm si bronsita cronica. In bronsitele acute sau cronice, guaifensin, 100 mg x 3 pe zi, se poate dovedi eficace.

HEMOPTIZIA

Include atit sputa cu striatii sanguinolentc. cit si eliminarea de singe prin tuse.
ETIOLOGIE (elul 15-l) Bronsita si bronsiectazia sint cauzele cele mai frecvente. Neoplasmul poale fi cauza hemoptiziei, mai ales la fumatori si alunei cind hemoptizia este persistenta. Hemoptizia esle rara in neoplasmele melastazale in plamin. Alte cauze sint tromboembolia pulmonara, infectiile, insuficienta cardiaca. Hemoptizia se intilneste si in tuberculoza pulmonara, 5 pina la 15% dintre cazurile cu hemoptizie ramin nediagnosticale.
ABORDAREA PACIENTULUI Diagnostic (. 15-l) Este esential sa se determine daca singele provine din traetul respirator. Adeseori spumos, poate II precedat de nevoia de a tusi. Anamneza poale sugera diagnosticul; hemoptizia cronica la o femeie linara, altfel asimptomatica, poate sugera adenom bronsic; hemoptizii repetate la pacienti cu expecloratie cronica abundenta sugereaza bronsieetazie; hemoptizie, pierdere ponderala si anorexie la un fumator sugereaza carcinom; hemoptizie cu durere acuta pleurala sugereaza infarct.
Examenul fizic poate si el sugera diagnosticul: frecatura pleurala indica posibilitatea unei embolii pulmonare sau a altei boli cu afectare pleurala (abces pulmonar, coccidioidomicoza cavitara, seulita): uruitura diastolica sugereaza stenoza mitrala; wheezing localizai, sugereaza carcinom bronsic. Eluarea initiala cuprinde radiografia toracica. O radiografie normala nu exclude o tumora sau o bronsicctazie ca sursa a singerarii. Radiografia poate evidentia nivel hidroaeric. sugerind un abces sau o atelectazie, situate distal de un carcinom obstructiv.
La majoritatea pacientilor este necesara CT toracica, urmata de bronhoscopie. Cu toate ca bronhoscopia rigida este deosebit de utila, alunei cind singerarea este masi sau provine dintr-o leziune a cailor aeriene superioare si cind este recomandabila intubatia endoiraheala, la majoritatea pacientilor eluarea se tace prin bronhoscopie eu fibra optica.

Tratament Tratamentul de baza consta in repaus la pat si suprimarea tusei cu un opiaceu (codcina, 15-30 mg sau hidrocodonc, 5 mg la 4-6 h). La pacientii cu hemoptizie masi O 600 ml/zi) si la cei cu insuficienta respiratorie datorata aspirarii de singe. instrumentarul de aspiratie si intubatie fi tinut la indemina. astfel incit intubatia cu tub cu balon pentru izolarea plami-nuiui singerind sa poata fi realizata in orice moment. In hemoptiziile masive, alegerea intre tratamentul medical si cel chirurgical este adesea legata de sediul anatomic al singerarii si de functia pulmonara a pacientului. Sediile de singerare situate central pol fi abordate prin coagulare cu laser. Pacientii cu functie pulmonara grav compromisa pot fi candidati peniru caleierizare de artera bronsica si embolizare.

Cauze de hemoptizie

Inflamatorii
Bronsita
Bronsicctazie

Tuberculoza

Abces pulmonar

Pneumonie. in special cu Klcbsiella

Embolism pulmonar septic

Neoplazice

Cancer pulmonar: cu celule scuamoasc. adenocarcinom. cu celule ,.in bob de oz" Adenom bronsic
Altele
Trombocmbolic pulmonara

Insuficienta ventriculara stinga

Stenoza mitrala

Traumatice: corp strain si contuzie pulmonara

Hipertensiune pulmonara primara: malformatii AV; sindrom Hisenmenger; sculita pulmonara (granulomatoza Wcgener. sindrom Goodpasture); hemosideroza pulmonara idiopatica; amiloid

Diateze hemoragice, in tratamentul cu anticoagulante