Pe langa dieta saraca in grasimi si, practic, fara colesterol, dr. Ornish a interzis si consumul de cofeina, cel mai raspandit 'drog\" pe glob. in lumea apuseana, consumul zilnic mediu de cofeina pe cap de locuitor este in jur de 300 mg, majoritatea provenind din surse alimentare cum ar fi: cafea, ceai, bauturi de tip cola, cacao si ciocolata.
Cofeina, sau 1, 3, 7 trimetilxantina, e un alcaloid care se gaseste in boabele de cafea si guarana, in frunzele de ceai si mate, in fructele de cacao si in semintele arbustului cola. Alcaloizii gasiti in ceai, cafea si cacao sunt cofeina, teobromina si teofilina. Pe langa cofeina, ceaiul negru mai contine si teofilina, iar praful de cacao contine si teobromina. in semintele de cola, cofeina este legata de un tanin si poarta numele de colamina. Abia in timpul pastrarii, sub actiunea unor enzime din colamina, rezulta cofeina. Acesta este motivul pentru care, uneori, se spune ca bautura coca-cola e fara cofeina.
In tarile cultitoare de cafea, o ceasca de 125 ml contine 100 mg cofeina. O concentratie asemanatoare se gaseste si in ceaiul negru. Ceaiul verde contine mai putina cofeina. Un pahar de coca-cola are intre 10 pana la 40 mg cofeina. in 50 g de ciocolata se gasesc 40 mg cofeina. Energy-Drinks contin pana la 320 mg cofeina la litru.
Fiind un puternic antagonist al receptorilor de adenozina si un inhibitor al fosfodiesterazei, cofeina isi exercita efectele atat central, cat si periferic, deoarece trece de bariera hematoencefalica. Receptorii de adenozina sunt localizati pe membranele celulare ale sistemului nervos central, precum si ale altor tesuturi, ca se de sange, trombocite si leucocite.
Celulele creierului comunica intre ele prin substantele chimice pe care le elibereaza, numite neurotransmitatori sau 'mesageri chimici\". Celulele invecinate receptioneaza mesajele transmise de aceste substante. Neurotransmitatorii produc modificari in celulele care i-au primit, fie in sensul unei stimulari, fie in acela al unei inhibari sau deprimari.

Cafeaua e atat de indragita, pentru ca, prin intermediul cofeinei, influenteaza mai ales doi neurotransmitatori: acetilcolina si adeno-zina. Cofeina intrerupe si tulbura chimia creierului, crescand nivelul acetilcolinei si interfereaza cu actiunea adenozinei. Cu alte cuvinte, cofeina da peste cap echilibrul fin al transmiterii nervoase, cu consecinte grave.

Adenozina franeaza numeroase aspecte ale transmiterii nervoase in creier, iar cofeina tulbura munca adenozinei, facand posibila stimularea creierului. Pentru un necunoscator, adenozina ar putea sa para ca ce inutil. in fond, cine doreste sa deprime, sa franeze transmiterea mesajelor in creier? Sa ne gandim la importanta franelor la un automobil. Nu ne asezam intr-un automobil pentru a ramane pe loc. Totusi, nu ne-am simti bine intr-un vehicul ce nu poate fi oprit. Franele bune sunt extrem de importante, mai ales cand ne deplasam cu viteza. intr-un mod asemanator, neurotransmitatorii si adenozina au rolul de a pune frana, o actiune foarte importanta pentru o functionare echilibrata a creierului. Acum, poate intelegem de ce cofeina a fost pusa in legatura cu o serie de tulburari nervoase, de la simpla anxietate, pana la nevroza de anxietate, psihoza, anorexie nervoasa si delir. Un motiv pentru care dr. Ornish interzice cafeaua este acela ca accelereaza stresul la foarte multi, iar stapanirea stresului constituie ce foarte important in regresiunea bolii coronariene, in modulul despre colesterolul oxidat am aratat ca cercetatorii canadieni au constatat ca renuntarea la cafea scade colesterolul oxidat din organism, forma cea mai daunatoare de lipoproteine.

Efectele sistemice ale cofeinei includ cresterea tensiunii arteriale sistolice si diastolice (prin eliberare de catecolamine, in special epine-frina sau adrenalina, prin cresterea acizilor grasi liberi, a coleste-rolemiei totale si a LDL), scaderea sensibilitatii fata de insulina si cresterea nivelului homocisteinei plasmatice, un factor de risc pentru ateroscleroza, recunoscut relativ recent.

Homocisteina este un aminoacid care contine sulf, fiind un produs intermediar in procesul de transformare, prin demetilare, a metioninei in cisteina. Homocisteina actioneaza ca un toxic scular, ca un stimulator al proliferarii celulelor musculare netede si ca un procoagulant, favorizand coagularea intrasculara, deci este si un agent trombogenic. Homocisteina este un puternic factor de risc pentru arteriopatia coronariana cerebrala si periferica. De obicei, cauza concentratiilor crescute de homocisteina poate fi de natura genetica sau negenetica, deoarece meolismul homocisteinei este afectat de patru vitamine hidrosolubile: acidul folic, vitamina B2, B6 si B12 Primele trei se gasesc din abundenta in fructe, zarzaturi si cereale. Folatul sau acidul folie pare sa fie agentul unic cel mai eficace in reducerea nivelului homocisteinei. Acidul folie se gaseste mai ales in cereale: 100 g cereale contin 1800 micrograme de acid folie, in timp ce un ou de gaina, 70 micrograme si 100 g lapte de ca, 10 micrograme. (Am J Clin Nutr 2005;81:434-439)

Administratia pentru alimente si medicamente din Statele Unite a cerut ca, incepand de la 1 ianuarie 1998, suplimentarea cu folati sa fie crescuta la 140 micrograme pentru 100 g produse cerealiere si alte alimente, considerand ca, in felul acesta, in Statele Unite, se vor preveni in fiecare an cel putin 13.500 decese prin infarct miocardic. S-ar putea ca aceasta suplimentare sa fie necesara pentru o populatie ce consuma de preferinta cartofi prajiti, hamburgers, grasimi, dulciuri si pepsi-cola, insa pentru vegetarieni, ea nu are nici un sens.

Pana nu de mult, exista convingerea ca numai cafeaua nefiltrata creste homocisteina plasmatica. Acest mod de preparare se foloseste inca in Turcia si se folosea in tarile scandinave. Acum s-a dovedit ca atat cafeaua trecuta prin filtru de hartie, cat si cea nefiltrata cresc homocisteina sangvina. (Am J Clin Nutr 2005; 81:539-540).
Cercetatorii australieni au aratat actiunea cofeinei de a creste rigiditatea aortica si tensiunea arteriala centrala, efect ce dureaza cel putin trei ore. De asemenea, cofeina exercita un efect socon-strictor, contracarand actiunea adenozinei endogene asupra selor sangvine. Consumul de cofeina altereaza raspunsul trombocitelor la adenozina, favorizand trombozele.

Tensiunea arteriala centrala nu este in mod necesar egala cu cea periferica. Prin metode uzuale de inregistrare ale tensiunii arteriale, efectele cofeinei asupra elasticitatii aortei sunt subestimate. Cifrele tensionale mai mari in aorta si arterele carotide sunt foarte importante, caci datorita lor, aceste se sufera modificari degenerative, in contrast cu arterele musculare periferice, mai putin afectate. (Journal of Hypertension 2003; 21:563-570)

La nivelul tesuturilor, blocand receptorii specifici de adenozina, cofeina tulbura echilibrul intre oxigenul disponibil si cel utilizat, crescand susceptibilitatea celulei fata de lipsa de oxigen.
Trecand cu usurinta prin placenta, cofeina afecteaza cresterea fetala, inhiband fosfodiesteraza, enzima ce raspunde de desfacerea adenozinmonofosfatului ciclic. Cresterea adenozinmonofosfatului poate tulbura diviziunea celulara sau poate precipita soconstrictia uterina, mediata prin catecolamine.
La femeile insarcinate, rata meolismului cofeinei este de trei ori mai inceata decat la femeile neinsarcinate, rezultand o acumulare a cofeinei in organismul mamei si al fatului.

Nou-nascutii nu au enzimele necesare pentru a meoliza cofeina, decat dupa mai multe zile de la nastere. Timpul de injumatatire al cofeinei la un nou-nas-cut este de 3-4 zile, pe cand la un adult este in jur de 4-5 ore.
Sa mai amintim pierderea de calciu prin urina datorata cofeinei, prin care, la bautorii de cafea, se favorizeaza osteoporoza si riscul cancerului de ca urinara si de pancreas. Dar nu este vorba numai de cofeina, deoarece procesul de prajire duce la acumularea de substante daunatoare suplimentare, ca hidrocarburi policiclice aromatice, pirolizate ale proteinelor, grasimilor si glucidelor si ale altor substante, inca incomplet cunoscute, and toate o actiunea cancerigena. Aceste substante se gasesc si in surogatele de cafea, obtinute prin prajirea cerealelor. Lista neoplaziilor puse in legatura cu consumul de cafea include, pe langa cele amintite, cancerul renal, de san, de or si de intestin gros.

Teobromina este o substanta inrudita cu cofeina si se gaseste mai ales in cacao, ciocolata si ceai negru. Dupa un studiu, consumul zilnic de 20 mg teobromina sau mai mult dubleaza riscul cancerului de prostata. Daca stim ca in 30 g ciocolata sunt 44 mg teobromina, ne dam seama cat de usor poate fi depasita doza de 20 mg.
Aciditatea gastrica creste dupa administrarea de cofeina. Azi se stie ca si cafeaua decofeinizata creste aciditatea gastrica.

Dupa consumul de cofeina creste si dopamina, un alt neuro-transmitator. Unele dintre cele mai grave boli psihice, cum ar fi schizofrenia, par sa fie datorate, cel putin in parte, unui exces de dopamina. Terapia standard pentru aceste afectiuni psihice include si utilizarea agentilor care blocheaza dopamina. In consecinta, nu e surprinzator faptul ca o substanta care creste nivelul dopaminei -cum ar fi cofeina - mareste riscul unor boli psihice.
Deprimarea functiei lobului frontal si a fluxului sangvin -caracteristici ale starilor depresive - sunt legate, cel putin partial, de nivelurile de dopamina din lobul frontal. Cofeina contracareaza rolul adenozinei de a asigura un flux sangvin adect si tulbura fiziologia dopaminei, incat legatura dintre cofeina si starile depresive cu greu ar putea fi negata.

Renumitul studiu norvegian Tromso, efectuat asupra a 143.000 de barbati si femei, a gasit o frecventa mai mare de stari depresive printre femeile cu un consum mare de cofeina. in plus, femeile care foloseau multa cafea nu se puteau adapta starilor de stres.
Creierul depune eforturi disperate pentru a neutraliza efectele cofeinei. in conditiile unei expuneri cronice la cofeina, creierul incearca sa reactioneze in cel putin doua feluri. In primul rand, scade productia de acetilcolina, pentru a contracara cresterea ei, datorita cofeinei.In al doilea rand, creierul creste numarul receptorilor de adenozina, pentru ca adenozina sa poata avea totusi un cunt in comunicarea din creier, in ciuda faptului ca rolul ei este blocat, intr-o oarecare masura de cofeina.

Din nefericire, tocmai aceste modificari cerebrale contribuie la dependenta fata de cofeina. Deoarece structura si functia creierului s-au schimbat, creierul ajunge sa astepte, sa doreasca prezenta cofeinei. Acesta e motivul pentru care bautorii de cafea sunt atat de loiali fata de ritmul matinal. Daca nu-si primesc doza de cofeina, simt ca se sufoca. Iar daca se hotarasc sa renunte, foarte probabil vor avea o senzatie de oboseala, de nervozitate sau dureri de cap. Iar 'remediul\" imediat este bautura cu cofeina sau un Antinevralgic, ce contine cofeina, desi aceasta nu e o modalitate inteleapta de a scapa de simptomele aparute in urma abtinerii de la cafea.

Tulburarea chimiei cerebrale, produsa de cofeina, pregateste terenul pentru mai mult decat fenomenele de abtinere. Consumul indelungat slabeste performanta psihica si mintala. Chiar daca drogul pare sa ajute la indeplinirea mai rapida a solicitarilor imediate, exista do ca tulbura si prelungeste actiunile complexe si coordonarea motorie fina. Productia scazuta de acetilcolina, care rezulta in urma consumului regulat de cofeina, poate juca un rol in aceste tulburari. S-a constatat ca scaderea acetilcolinei in creier se asociaza cu alterarea functiilor mintale. De fapt, nu exista nici o doda obiecti ca acest drog ar ajuta la ameliorarea capacitatii intelectuale. Chiar daca unii pot dormi si dupa ce au baut cafea, de obicei, cofeina reduce durata totala si calitatea somnului, diminuand fazele cele mai profunde, mai refacatoare, adica fazele 3 si 4.

La A 58-a Conferinta Anuala a Societatii Americane de Cardiologie, s-a aratat ca persoanele care consuma zilnic mai mult de o cana de cafea isi creste nivelul plasmatic al interleukinei 6 cu 50%, al proteinei reactive C cu 30% si al factorului de necroza tumorala cu 28% (parametri inflamatori!) ca si numarul leucocitelor, adica isi maresc riscul cardioscular. (Am J Clin Nutr 2004;80:862-867)