Bolile cardiosculare cuprind mai multe boli care afecteaza aparatul cardioscular la diverse niveluri.
ATEROSCLEROZA
Ateroscleroza se caracterizeaza prin prezenja de depozite de grasime pe peretele arterelor (placi de aterom) care jeneaza circulatia sanguina. Aceasta boala poate afecta arterele inimii (coronarele), care in acest caz sunt incapabile sa-i furnizeze acesteia sangele oxigenat de care are nevoie.
Ateroscleroza coronariana constituie prima cauza de mortalitate in tarile occidentale. La debut,
ateroscleroza nu produce in general nici un simptom.
Prezenta ei poate fi releta printr-o
durere toracica asemanatoare unei constrictii si declansata deseori de un efort li/ic (angor pectoris) sau printr-un infarct miocardic. Ateroscleroza poate afecta si alte artere, in special pe cele ale creierului, in acest caz existand un risc de accident scular cerebral, si pe cele ale membrelor inferioare, ce presupune un risc de reducere sau oprire a circulatiei arteriale la acest nivel (ischemie).
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Tensiunea sau presiunea arteriala se exprima (masoara) in milimetri coloana de mercur.
Valoarea maxima a tensiunii arteriale (sau
tensiunea sistolica) se inregistreaza cand inima se contracta si trimite sangele in artere. Valoarea minima a tensiunii arteriale (sau tensiunea diastolica) se masoara dupa ejectia sangelui, in timpul fazei de repaus a inimii. O crestere anormala a tensiunii arteriale peste loarea de 140/90 mmHg, masurata in re paus, in pozitie culcat si la mai multe determinari, corespunde unei hipertensiuni arteriale. De obicei medicul spune 14/9 pentru a exprima aceasta tensiune. Hipertensiunea e toarte frecventa; ea afecteaza intre 5 si 15% din populatie. Neproducand in general nici un simptom, adesea e descoperita intamplator, cu ocazia unui examen medical de rutina. In 90% din cazuri, cauza sa ramane necunoscuta. Aceasta boala favorizeaza o crestere a volumului (hipertrofie) ventriculului stang si poate determina complicatii grave la nivelul creierului (accident scular cerebral), al rinichilor (
insuficienta renala cronica) si al ochilor (retinopatie).
CELELALTE BOLI
Bolile muschiului cardiac (car-diomiopatii si miocardite) sunt foarte diverse. F.le sunt Insotite in general de o dilatatie si/sau de o marire a volumului ventriculului stang, insotite de o deficienta in functionarea pompei cardiace. Formarea unui cheag de sange in sistemul venos, cel mai frecvent la nivelul gambelor, determina aparitia unei tromboflebite al carei risc principal consta in migrarea unei parti din cheag spre inima si spre plamani (embolie pulmonara). Aceasta complicatie se produce in cazul tromboflebitei profunde neglijate sau diagnosticate cu intarziere.
Embolia pulmonara poate avea 2 consecinte grave: o
insuficienta respiratorie acuta si o insuficienta a sistemului circulator (hipotensiune arteriala si soc cardiogen).
O infectie sau o inflamatie a foitelor ce inconjoara inima (pericardul) o pot comprima, jenand astfel functionarea sa in conditii bune.In line, unele boli genetice sau degenerative pot determina o ruptura a aortei.
SEMNELE DE ALARMA
Unele boli cardiosculare, cum este
hipertensiunea arteriala, se pot dezvolta insidios si pot ramane timp indelungat fara simptome. Altele, dimpotri, cum este infarcul miocardic, se pot manifesta intr-un mod dramatic printr-un stop cardiorespirator (moarte subita) sau printr-o insuficienta cardiaca.
Totusi, cel mai adesea, simptome evocatoare marcheaza evolutia unei
boli cardiace. Poate fi vorba de o respiratie dificila, anormala, in timpul eforturilor fizice, de palpitatii (impresie anormala de a-ti simti bataile propriului cord), de sincope (pierderi scurte ale cunostintei, deseori datorate unei incetiniri excesive a batailor cordului sau unei prabusiri a debitului cardiac), de scaderea tensiunii arteriale (hipoten-siune arteriala) sau de o angina de piept.
VALVELE CARDIACE
Functia principala a lvelor cardiace e aceea de a orienta circulatia sangelui intr-o singura directie, in fimpul frecerii sale prin diferitele cavitati ale inimii, din atrii in ventricule si din ventricule in arterele principale. Deci ele au rol de supapa. Fiecare l (aparat lvular) e constituita din mai multe elemente. Val tricuspida, situata intre atriul si ventriculul drepf, e formata din 3 lve; l mitrala, situata intre atriul si ventriculul stang, e formata din 2 lve; l pulmonara, la intrarea in artera pulmonara, si l aor-tica, la locul de origine al aortei, sunt formale fiecare din 3 lve, numite sigmoide.
BOLILE VALVELOR CARDIACE
Diferite boli de cauza inflamato-rie infectioasa sau degenerati pot impiedica functionarea normala a lvelor cardiace. De asemenea, se poate constata un defect de inchidere (insuficienta lvulara) sau o obstructie la nivelul lvelor (stenoza lvulara). Cateodata, gravitatea tulburarii impune inlocuirea chirurgicala a lvei afectate printr-o l artificiala.