Arteritele constituie grupul cel mai important al bolilor arterelor periferice, dintre ele frecventa cea mai mare o au arteriopatia aterosclerotica, diabetica si trombangeita obliteranta ,a cea mai frecventa localizare este la membrele inferioare. Ceea ce uneste intre ele toate varietatile de arterite periferice este in primul rind tendinta lor comuna la astuparea arterelor, urmata de gangrena.In profilaxia arteriopatiilor se impun masurile descrise la modulul aterosclerozei, privind evitarea obezitatii, regimul alimentar bazat pe reducerea grasimilor de origine animala, practicarea culturii fizice si a anumitor sporturi, baile carbogazoase. in plus, se recomanda celor predispusi la arterite evitarea expunerii la frig, ce poate ocaziona usor degeraturi si inlaturarea infectiilor de focar. Suprimarea fumatului este obligatorie.
Cind simptomele de deficienta circulatorie au aparut, inseamna ca leziunile arteriale sint constituite. De obicei aceste simptome se manifesta prin dureri la eforturi (mers), determinind oprirea bolnavului. De aici incolo se impun masuri care sa previna accentuarea aterosclerozei si agravarea simp-tomelor existente si a complicatiilor consecutive ingustarii progresive a arterelor. Acest deziderat se realizeaza printr-o serie de masuri ce vizeaza pe de o parte dilatarea arterelor principale si a colateralelor ce ar putea sa amelioreze circulatia, iar pe de alta parte, inlaturarea spasmului arterial existent. Pentru activarea circulatiei deficitare, urmatoarele sfaturi sint de o importanta deosebita :
plimbari pe teren plat, cu evitarea mersului prea repede ce produce aparitia durerii. Mersul contribuie la dilatarea arterelor principale si colaterale. Se recomanda de asemenea gimnastica medicala de tip Buerger : ridicarea picioarelor la 4560A in pozitia culcat fata de ul patului timp de 23 minute, apoi in pozitia sezind in pat stat cu picioarele atirnind 2 minute. in timpul unei sedinte, bolnavul va executa 78 cicluri;
evitarea expunerilor prelungite la frig (in special umed), deoarece acesta produce contractarea arterelor si spasme ce agraveaza suferinta tesuturilor ;
evitarea bailor prea calde la picioare, deoarece caldura mareste cantitatea de oxigen consumata de tesuturi, cantitate pe care nu o poate oferi irigatia scazuta ;
cura de bai carbogazoase (Borsec, Buzias, Lipova, Vatra Dornei, Tusnad) sau sulfuroase (Her-culane, Gora, Olanesti) care au efect vasodila-tator.
Pe linga aceste masuri, trebuie sa amintim si indicatiile in legatura cu "ocrotirea circulatiei" si cu prevenirea tulburarilor si complicatiilor ce pot sa apara. Printre complicatii, cele mai de temut sint ulceratia si gangrena extremitatilor. Se recomanda bolnavilor o atentie deosebita la igiena locala a circulatiei : se interzice bolnavilor sa poarte jartiere si sa stea "picior peste picior", caci aceasta atitudine stinjeneste circulatia arteriala. in cadrul igienei locale se recomanda : bai zilnice de picioare cu apa calduta ; dupa baie se r unge picioarele cu lano-lina. Este contraindicata folosirea antisepticelor caustice (iod). Se recomanda de asemenea bolnavilor sa poarte pe timp rece ciorapi de lina si incaltaminte larga si calduroasa. Se recomanda ca schimbarea ciorapilor sa fie facuta zilnic si chiar de doua ori pe zi, daca ei se umezesc. Taiatul unghiilor prea adinc si al bataturilor este interzis, putind sa farizeze infectii periculoase. in cazul aparitiei eroziunilor intre degete sau a infectiilor cu ciuperci (eczeme micotice) bolnavii r sesiza medicul curant.

Punerea in practica a masurilor de profilaxie amintite este mai importanta decit tratamentul medicamentos, dupa cum neglijarea lor scade foarte mult eficienta tratamentului prescris de medic.