Bolile congenitale sau malformatiile inimii se clatoresc unor opriri in dezvoltarea acesteia in cursul etii fetale. Cauzele care pot duce la aparitia acestora au fost amintite in primul modul. Ca urmare a defectelor de dezvoltare a inimii persista unele comunicari anormale intre camerele cardiace, ceea ce face ca circuitul singelui in interiorul inimii sa fie tulburat. Exista malformatii cianogene sau "boala albastra", cind singele venos patrunde direct in camerele stingi ale inimii si iriga organismul fara sa fie oxigenat si boli necianogene, in care circulatia se face dinspre inima stinga spre dreapta, incarcind circulatia din plamini. in afara acestor defecte pot exista anomalii din
nastere ale valvelor cardiace, ale vaselor mari : aorta si pulmonara. Cele mai grave defecte sint cele cianogene, dar se citeaza cazuri de malformatii congenitale descoperite inlimplator la persoane in rsta si care au fost compatibile cu o ata normala.
De obicei defectele congenitale cianogene si cele severe se descopera la nastere. Cele mai usoare trec neobservate si sint depistate cu ocazia unui examen medical ocazional, uneori chiar la rsta adulta. Totusi, bolnai cu malformatii congenitale sint cunoscuti in cea mai mare parte a lor de tineri. Se recomanda in primul rind o evaluare a gradului de severitate al leziunii. Daca cardiopatia e bine tolerata, copilul nu are semne de suferinta, este bine dezvoltat, se joaca cu ceilalti copii fara a ramine in urma lor, aceasta evaluare care necesita de obicei cateterism cardiac si examene angiocardiografice
poate fi aminata. Daca insa copilul nu se dezvolta, nu este capabil de efort si are semne de
insuficienta cardiaca explorarea este absolut necesara pentru a sili indicatiile prind tratamentul chirurgical, in afara acestor indicatii este recomandabil ca pacientul cu malformatie congenitala sa fie protejat cu
penicilina dupa modelul aratat la pacientii reumatici, in vederea prevenirii infectiei streptococice, cit si in conditiile unor interventii medicale legate de patrunderea unor microbi in singe. Aceasta profilaxie este necesara pentru ca pacientul cu malformatie congenitala a inimii este susceptibil pe de o parte de a prezenta o actitate reumatica si pe de alta de a face o endocardita bacteriana.
Efortul fizic si intelectual trebuie dozat dupa capacitatea pacientilor. Scolarizarea este necesara, ea trebuie incurajata si orientata in asa fel ca acesti copii si tineri sa poata imbraca profesii intelectuale, artizanale, lipsite de un efort fizic sustinut.
O problema importanta este tratamentul chirurgical. Multi dintre pacientii cu boli congenitale ale inimii beneficiaza de masuri chirurgicale care pot rezolva radical suferinta, pacientul dobindind capacitatea functionala a unei persoane normale. Aceasta situatie se refera la unele defecte neciano-gene cum sint canalul arterial,
defectul septal atrial si ventricular, coarctatia de aorta etc. Dar si in acest caz momentul operator trebuie ales la o anumita rsta, cind nu s-au instalat
tulburari in circulatia plaminilor sau leziuni ale inimii datorita incarcarii ei cronice. Acest moment se alege in raport cu rsta si investigatia functionala a pacientului. De multe ori, aceasta perioada corespunde unei stari bune, lipsite de simptome alarmante, ceea ce determina pe pacient sau apartinatorii sai sa tergiverseze interventia. Este bine ca momentul interventiei chirurgicale sa fie lasat la aprecierea specialistului care-si da mai bine seama de situatia cea mai potrita pentru efectuarea ei.
