Malformatiile congenitale ale inimii se observa la nou nascuti si la copii. Ele se datoresc unor opriri in dezvoltarea inimii la embrion. Inima se dezvolta in primele cinci saptamini ale sarcinii si o serie de factori toxici sau infectiosi, care afecteaza gravida, pot actiona asupra inimii embrionului in curs de dezvoltare. Dintre factorii infectiosi, virusul rubeo-lei poate cau/a malformatii congenitale ale inimii la fat daca gravida face boala in primele doua luni ale sarcinii. Alte infectii care pot afecta fatul sint sifilisul, iar studii recente au aratat ca virozele respiratorii comune (raceala, gripa) pot sa fie asociate cu malformatii congenitale ale inimii la fat daca epidemia respectiva survine in special in primele doua luni ale sarcinii. Unele substante medicamentoase pot aa efecte asemanatoare daca sint administrate in perioada precoce a sarcinii. in aceasta privinta efectul col mai cunoscut este al thalidomi-dei. Ca o masura practica de prenire se recomanda pe cit posibil evitarea administrarii medicamentelor in perioada precoce a sarcinii, prenirea virozelor prin masuri de igiena generala, prin evitarea expunerii gravidei la frig si in medii care favorizeaza infectia (aglomeratii). Expunerea la raze X este de asemeni un factor considerat leratogen (generator de malformatii la fat) si din aceste moti utilizarea examenelor radiologie sau radiografiilor in perioada initiala a sarcinii este contraindicata. S-au mai inclus intre factorii ce pot produce malformatii congenitale ale inimii carente vitami-nice si factori genetici (mosteniti), ultimii pot fi preniti prin consultul genetic, care poate sili daca parintii au unele trasaturi ce pot transmite descendentilor defecte congenitale.
La copii si tineri, cea mai frecnta cauza a afectiunilor de inima o constituie boala reumatismala sau reumatismul poliarticular acut. Aceasta boala este cauzata de un microb, streptococul, localizat in git, care, prin unele componente chimice din structura sa, sensibilizeaza organismul produ-cindu-i o boala generala cu manifestari articulare si cardiace. Este de retinut ca in cazul acestei boli, streptococul nu cauzeaza boala prin calitatile sale de a produce o infectie, ci prin faptul ca provoaca din partea organismului respectiv o reactie infla-matorie generalizata fata de unii constituenti ai sai. In cursul anginelor streplococice, ce survin adesea acu caracter epidemic, la tineri si copii, aproximativ 4% dintre acestia fac pe linga infectia amigdaliana Si reumatismul cardioarticular. La rindul lor, dintre tinerii sau copin care prezinta un atac de reumatism, aproximativ 3035% fac determinari cardiace, care de cele mai multe ori nu so mai vindeca si ramin sub forma de defecte ale valvulelor inimii. Prenirea infectiei reumatice este posibila prin depistarea purtatorilor de streptococ in rindul copiilor de virsta scolara, prin depistarea la acestia a infectiilor amigdalienc si tratamentul acestora cu penicilina, prin administrarea de antibiotice care combat streptococul.
La adulti, principalele afectiuni cardiovasculare care se intilnesc sint: afectiunile valvulelor cardiace, urmare a unui reumatism din copilarie, hipertensiunea arteriala si leziunile datorita atero-sclerozei.
Hipertensiunea arteriala poate fi datorita unor boli cunoscute, cel mai frecnt imbolnaviri ale rinichilor, dar cel mai des ea nu are o cauza cunoscuta si este denumita hipertensiune arteriala esentiala. Aceasta din urma pare sa aiba o cauza partial familiala, o predispozitie innascuta a sistemului arterial la presiune crescuta, dar si factori de mediu cum ar fi tensiunea psiho-emotionala si consumul exagerat de sare. Rinichiul pare sa secrete in cursul hipertensiunii arteriale o substanta cu efecte vasoconstrictoare, dar si alte glande endocrine, cum ar fi suprarenala, pot sa aiba o activitate crescuta care determina cresterea presiunii arteriale. La animale se poate obtine o hipertensiune experimentala prin diferite procedee (administrarea excesiva de sare in alimentatie sau apa de baut, crearea unei stari de tensiune nervoasa crescuta sau metode care reduc cantitatea de singe care vine la rinichi). Hipertensiunea experimentala se poate obtine la diferite specii animale, cel mai usor la sobolan. Datele obtinute in acest fel sint utile pentru interpretarea hipertensiunii umane, dar ele nu pot fi transpuse in mod mecanic la om. Prenirea hipertensiunii arteriale nu este inca realizabila la ora actuala, dar s-a silit ca bolnavii hipertensivi pot sa beneficieze de o prelungire a vietii si o reducere a complicatiilor prin tratamente hipotensi care pot aduce valorile tensionale la cifre cit mai apropiate de normal.
Ateroscleroza, afectiune a sistemului arterial, este cunoscuta din cele mai chi timpuri.
Ateroscleroza sau leziuni similare pot fi intil-nite in regnul animal, la pasari si mamifere. La om, este afectiunea dominanta a virslei medii; ea produce suferinta in special prin interesarea vaselor coronariene incepind de la 4050 ani si prin interesarea vaselor cerebrale de la 6070 ani. Alteori poate interesa arterele membrelor, in special inferioare, ducind la o lipsa de singe si cauzind durere intermitenta la mers sau leziuni de tipul gangrenei.
Si in cazul aterosclerozei s-au obtinut diferite modele experimentale, cel mai clasic fiind cel obtinut de Anicikov la iepuri prin hranire cu colesterol.
Studii efectuate pe un numar mare de indivizi au dus la introducerea notiunii de factor de risc. Aceasta notiune se refera ia ateroscleroza coronariana si arata ca anumite persoane au riscul de a face o ateroscleroza coronariana mai devreme si mai sera decit o populatie lipsita de factorul respectiv. Factorii de risc siliti pentru boala coronariana sint: hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala, fumatul, obezitatea, sedentarismul, diabetul zaharat, modificari electrocardiogratice lipsite de simptome clinice. Dintre factorii mentionati mai sus se pare ca primii trei (cresterea concentratiei colesterolului in singe, hipertensiunea arteriala si fumatul) sint cei mai activi, riscul dat de ei fiind mai mare docit cel dat de ceilalti factori. in practica se observa insa ca ateroscleroza coronariana apare mai devreme si in forme mai sere la pacientii care prezinta un cumul de factori de risc : fumator, obez, sedentar si hipertensiv sau hipercolesterolemie asociata cu hipertensiune, fumat, obezitate, diabet zaharat si sedentarism.
Pentru practica medicala, notiunea factorilor de risc este importanta pentru ca permite unele masuri prenti ; daca ateromul ce se produce in artera este o leziune putin influenila prin medicatiile existente astazi iar leziunile arteriale de tipul celor prezentate in ura 1 nu sint rersibile, bolnavul si terapia medicamentoasa pot influenta factorii de risc. Astfel, reducerea sau suprimarea fumatului, controlul colesterolului in singe, al tensiunii arteriale, reducerea greutatii corporale, o activitate fizica ritmica sint perfect posibile si pot aa influente deosebit de favorabile asupra evolutiei ate-rosclerozei coronariene.
Factorul de risc nu trebuie considerat un fenomen absolut care determina cu siguranta producerea bolii. Sint numerosi pacientii care in ciuda unor factori de risc prezenti nu fac boala. Prezenta acestora indica numai faptul ca persoana respectiva are un risc mai mare decit o persoana de aceeasi virsta, indemna de acest factor. Exista si deosebiri geografice, care tin de conditiile de mediu, de factori genetici si de elemente inca necunoscute care explica cresterea deosebita a aterosclerozei cornariene la unele categorii de populatii.
In afara bolilor amintite, exista posibilitatea ca inima sa sufere din cauza altor boli de baza. Acest fenomen are loc in cursul bolilor cronice pulmonare, a diabetului zaharat si obezitatii, in hipotiroidism si alte afectiuni endocrine. Prenirea interesarii cardiace in acest caz tine de diagnosticul precoce si controlul bolii de baza.