Factorii psihologici sint frecvent intilniti in legatura cu suferinte cardiovasculare. Ei se pot manifesta ca modificari functionale cardiace din psi-honevroze si din astenia neurocirculatorie si tulburari psihice, care sint consecinta unor boli organice de inima.

Astenia neurocirculatorie sau ,,nevroza cardiaca" nu constituie o boala de inima, ci o serie de simptome cardiovasculare produse de o tulburare in reglarea nerasa a aparatului circulator. Aceste simptome sint: intepaturi "la inima", palpitatii, extrasistole, oboseala, transpiratii, ameteli, senzatie de lipsa de aer etc. Ele pot fi permanente sau apar in crize. Desi tulburarile sint lipsite de pericol, persoanele suferinde sint adesea nelinistite, au impresia ca sufera de o boala de inima care nu poate fi precizata si tratata si consulta medic dupa medic. Trebuie stiut ca printr-un examen complet, clinic, electrocardiografie si radiologie, iar la neie si prin alte examene, se poate preciza existenta sau absenta unei boli de inima. Daca in urma acestor examinari pacientul este asigurat ca nu sufera de o boala organica de inima, nu are motive sa fie alarmat de starea sanatatii lui.

Cauzele acestor tulburari sint multiple. Ele apar la adolescenti, la tineri, la menopauza, in stari de suprasolicitare si exprima unele dereglari endocrine si nerase care sint frecvente in aceste perioade. Alteori tulburarile reflecta nelinistea si incordarea nerasa produsa de conflicte si de problemele vietii curente. Uneori tensiunea psiho-emo-tionala care tulbura pacientul este neobisnuit Je mare. Alteori pacientul nu se poate adopta la problemele obisnuite ale vietii. Tensiunea nerasa si anxietatea (frica, nelinistea) pot sa nu fie percepute ca atare, ci sint sesizate ca o suferinta de organ. Aceasta tulburare, denumita reactie de conversie, este de multe ori cauza asteniei neurocirculatorii.
Masura terapeutica cea mai eficienta in aceste tulburari este recunoasterea si acceptarea de catre pacient a caracterului functional al tulburarilor si renuntarea la teama de o boala organica. Medicamentele utile in astfel de cazuri sint echilibrantele vegetative (bergofen, distonocalm, propranolol) si tranchilizantele (napoton, diazepam etc). Distragerea atentiei de la tulburarile cardiace prin activitati de agrement si curele balneare dau adesea rezultate bune.

Tulburarile psihonevrotice din bolile cardiace organice. La baza acestor boli stau implicatiMe economice si sociale ale existentei bolii de inima si nelinistea produsa de pericolul complicatiiflor. Ele se manifesta prin insomnii, indispozitie, puls mai accelerat, palme umede etc. incordarea nerasa oboseste si mai mult inima si are consecinte defarabile asupra bolii. De multe ori se intimpla ca in boli de inima usoare, astfel de tulburari sa fie mai mari si mai greu de tratat decit boala de inima. Este important ca pacientii sa-si aprecieze corect starea in astfel de cazuri si sa lupte impotriva unor stari anxioase sau depresive nejustificate.In boli de inima mai severe (leziuni valvulare mari, angina pectorala, infarct de miocard) trebuie avut in vedere ca incordarea nerasa, anxietatea si depresiunea au efecte defarabile asupra bolii. Din acest motiv pacientii trebuie sa lupte constient impotriva acestor reactii, sa accepte starea de fapt si sa caute sa se adapteze atit fizic cit si psihic la noua conditie. Masurile de reabilitare permit recistigarea in mare masura a capacitatii anterioare imbolnavirii, in timp ce reactiile psihonevrotice ingreuiaza reabilitarea. Medicatiile antidepresive si tranchilizante sint uneori necesare in astfel de situatii.

Emotiile si incordarile nerase la bolnavii cardiovasculari produc, ca si la persoane sanatoase, cresterea frecventei cardiace, cresterea presiunii arteriale si a muncii inimii. Cind emotiile sint foarte puternice sau cind se repeta des, pot avea un efect agravant asupra bolii. in functie de temperament, reactia bolnavilor la situatii care pot produce emotii este foarte diferita. La unele persoane o simpla controversa in familie sau la serviciu produce emotii puternice, in timp ce la altele nu au un astfel de efect.
Bolnavii cardiovasculari nu pot fi practic scutiti de emotiile si incordarile inerente vietii cotidiene. Este insa posibil ca prin autocontrol participarea emotionala sa fie mult redusa. La bolnavii cu emotivitate exagerata si necontrolabila se recomanda un tratament tranchilizant permanent cu dia-zepam, napoton sau cu alte preparate asema-toare.
Situatiile care produc emotii puternice trebuie evitate. in aceasta categorie intra unele spectacole artistice sau manifestatii sportive, procese, evenimente familiale, inmormintari, calatorii cu avionul la persoane neobisnuite, conducere auto in conditii de circulatie dificila, dispute litigioase etc. Bolnavii stiu in general care din situatiile amintite le dauneaza si le pot evita. in cazul in care acest lucru nu este posibil se recomanda sa se ia inainte un tranchilizant. Exceptie face conducerea auto unde medicamentele de acest tip nu sint recomandabile. Trebuie de asemenea evitate muncile care implica raspundere mare si incordare nerasa. Pentru aspectele particulare legate de conditiile amintite si de boala consultul medicului curant este absolut necesar.