Un numar mare de constatari stiintifice demasca
fumatul drept unul din cei mai primejdiosi factori poluanti ai epocii noastre. Fumatul are urmatoarele efecte nocive, demonstrate asupra organismului uman:
este unul din factorii cauzatori ai cancerului pulmonar, al buzelor, catatii orale, laringelui, zone asupra carora actioneaza produsii de ardere ai tutunului si hirtiei (gudroane) ;
este un factor cauzator al ulcerului
gastric si duodenal prin efectele nicotinei asupra secretiei gastrice si a vaselor peretelui stomacal pe care le contracta si prin efectele iritative ale produsilor de ardere ale tigarii care ajung in stomac ;
efectele asupra aparatului circulator slnt dintre cele mai bine cunoscute. Ele se datoresc In special nicotinei, care contracta vasele arteriale, creste
tensiunea arteriala si frecventa pulsului, marind munca inimii. Acest efect este deosebit de nociv la cei cu o boala de inima constituita. Alte actiuni se produc prin intermediul catecolaminelor, substante cu actiune neurohormonala a caror secretie este exagerata sub efectul nicotinei. Ele produc cresterea tensiunii si constrictia vaselor arteriale, mobilizeaza
grasimile din singe favorizind cresterea colesterolului. Un alt efect este cel asupra plachetelor sanguine, elemente urate care joaca un rol in coagulare si oare sub efectul fumatului den mai aderente, favorizind formarea trombusilor, adica a chiagudlor in interiorul vaselor, in sfirsit, o parte din actiunile nocive ale fumatului asupra aparatului
cardiovascular sint urmarea unei actiuni de
intoxicatie cronica cu oxid de carbon, care blocheaza o parte din hemoglobina circulanta facind dificila eliberarea oxigenului catre tesuturi si prin efectele directe toxice ale acestei combinatii chimice..
Toate aceste efecte se traduc prin faptul ca fumatul reprezinta un factor de risc al
aterosclerozei coronariene. Boala coronariana, infarctull si
moartea subita sint semnificativ mai frecvente la
fumatori decit la nefumatori.
Aceste date au dus la initierea periodica a campaniilor
impotriva fumatului. Rezultatele lor depind in mare masura de curentul de opinie creat impotriva acestui daunator obicei si de efortul de vointa depus de persoana careia i se face recomandarea de a se lasa de fumat. Este nevoie de un amplu complex de masuri de reeducare care sa combata parerea gresita ca fumatul este o forma de exteriorizare a independentei, increderii in sine, prestigiului in societate, a rilitatii.
Pentru
combaterea fumatului sint necesare in primul rind masuri de educare in acest sens a tineretului. S-a preconizat de asemenea interzicerea fumatului in spitale si scoli, in anumite localuri publice, la locul de munca, in vederea ocrotirii sanatatii nefumatorilor si a fumatorilor. Aceste masuri se adreseaza si nefumatorilor care "fumeaza pasiv". Ei inhaleaza in parte fumul expirat de fumatori sau produs de arderea tigarilor cu aceleasi efecte nocive asupra organismului, atunci cind se gasesc intr-un spatiu limitat.In afara de faptul ca fumatul este un factor nociv, a carui etare este o recomandare generala in vederea unei pastrari mai bune a sanatatii, sint o serie de
boli cardiovasculare in care el poate duce la o progresiune a bolii si la aparitia de complicatii.
In primul rind, fumatul este strict contraindicat la bolnai cu arterite si fenomene de irigare
insuficienta a extremitatilor. Arterita obliteranta (boala Biierger) recunoaste ea factor cauzator fumatul. Boala nu apare la nefumatori. La pacientii cu arterite aterosclerotice, diabetice, fumatul poate duce la o evolutie progresiva, ceea ce in aceste boli inseamna aparitia gangrenei si pierderea membrului inferior afectat.
Boala coronariana este o contraindicatie absoluta. Se cunosc cazuri de infarct aparute dupa un exces agic, iar crizele de angina pectorala legate de
fumat sint cunoscute oricarui medic.
Fumatul este contraindicat persoanelor care prezinta factori de risc ai aterosclerozei coronariene (hipertensiune, hipercolesteroiemie,
obezitate sedentarism, antecedente familiale incarcate in ce priveste boala coronariana) aceasta pentru a nu cumula cu factorii existenti inca unul, dintre cei mai noci.
La pacientii cu
cardiopatii de alta natura (val-vulara) este recomandata suprimarea fumatului, mai ales daca exista indici ca aceasta cardiopatie are un grad de severitate.
O alta categorie de pacienti care trebuie sa renunte la fumat, aceasta renuntare tradueindu-se prin cresterea duratei de ata, este a celor suferind de
bronsita cronica si de emfizem pulmonar, asociat sau nu cu cord pulmonar, boli in care rolul fumatului este de asemenea indiscuil.
Exista o serie de uri sau programe de suprimare a fumatului a caror eficienta este periodic discutata. Din experienta proprie rezultatele se obtin atunci cind fumatul se suprima brusc, total si nu treptat. Aceasta hotarire care este in primul rind a bolnavului, trebuie insa sprijinita atit de membrii familiei cit si do prietenii sai. Nu exista o atitudine mai lipsita de consideratie fata de un bolnav aflat In convalescenta unei boli cardiovasculare, a unui Infarct miocardic de exemplu, ca atunci cind, venit acasa in mijlocul familiei si aii prietenilor, la prima zita pe care acestia i-o fac, sa-si aprinda o tigara si sa o fumeze tacticos in fata celui care a hotarit sa se lase de fumat. in general primele 23 saptamini sint mai dificile, pacientii sint mai iriili in aceasta perioada. S-a recomandat inlocuirea fumatului cu guma de mestecat, administrarea unei medicatii tranchilizante. Dupa parerea noastra cea mai eficienta metoda este insa conngerea bolnavului si demonstrarea argumentata a efectelor nocive ale fumatului, in cazul concret al acestui bolnav. Aceasta conngere insotita cu o atitudine plina de simpatie si intelegere a anturajului familial si social este cea mai sigura reteta pentru renuntarea la fumat.
