Tensiunea arteriala este presiunea cu care sin-gele circula in artere. Ea se datoreste pe de o parte cantitatii de singe pompata de inima, pe de alta parte rezistentei pe care o intalneste singele din artere la nivelul selor mici.
Tensiunea arteriala nu are o loare fixa. Ea creste la efort, in stari emotionale, in cazul expunerii la frig. In mod curent se masoara presiunea arteriala in conditii de repaus. Se apreciaza ca limita superioara a tensiunii arteriale este 160/95 mm Hg.
Tabelul VI arata lorile presiunilor maxime si minime in raport cu virsta.

Tensiunea sistolica Tensiune diastolicaIrsta (ani) (mm Hg) (mm Hg)

barbat femeie barbat femeie

16-l9 105-l35 100-l30 60-88 60

85

202-l 105140 102-l30 6282 6085

2529 108140 102130 65-90 6586

30

34 110-l45 102- 135 68-92 6588

3539 110145 105140 68

92 6590

4044 110-l50 105150 70-94 65

92

4549 110-l55 105155 7096 65-96

5054 11516(1 110165 70

98 70100

55-59 115165 110170 70

98 70100

6004 115170 115-l75 106 70 - 100 70 - 100

Cresterea tensiunii arteriale peste lorile normale poate fi intilnita in hipertensiunile secundare datorita unor boli de rinichi sau endocrine sau cel mai frecvent hipertensiunii esentiale. Aceasta boala debuteaza de obicei la virsta de 3035 ani, recunoaste factori familiali si are o evolutie indelungata, de 2030 de ani.
Se stie astazi ca hipertensiunea arteriala, esentiala sau secundara, poate fi tratata cu succes. Acest lucru depinde insa in mare masura de pacient.In stadiile initiale, cind tensiunea creste ocazional si revine la lori normale fara administrarea unor medicamente hipotensive, accentul cade pe modul de viata si alimentatie. Se recomanda acestor pacienti sa evite situatiile conflictuale, starile de tensiune nervoasa si in cazul cind acestea sint ineviile, sa utilizeze sedative si tranchilizante. Orele de odihna si somn sint obligatoriu de respectat.
Se pot obtine normalizari ale tensiunii arteriale prin scurte cure de odihna sau balneo-climatice. Statiunile Buzias, Vatra Dornei, Cosna, Lipo, cu bai carbogazoase, sint deosebit de eficiente.In caz ca bolnavul are un exces de greutate, cauta sa slabeasca treptat ajungind la greutatea ideala. Cintarirea regulata a pacientului hipertensiv este o metoda buna de control. Chiar daca nu are o greutate excesi, cintarirea atrage atentia asupra unei cresteri in greutate, adesea asociata cu inaintarea in virsta, care trebuie combatuta.
Sarea este un alt produs prezent in alimentatie, care permite dezvoltarea si mentinerea hipertensiunii arteriale. Acest lucru a fost dovedit prin studii care arata frecventa crescuta a hipertensiunii arteriale in zonele geografice asociate cu un consum mare de sare. La animale se poate obtine o hipertensiune ,,salina" daca se inlocuieste apa de baut cu o solutie de sare. in hipertensiunea arteriala regimul nesarat este foarte important. Fumatul agraveaza suferinta selor si inimii produsa de hipertensiune. Se mai recomanda efectuarea periodica (anual) a unui examen al urinei pentru zahar, in vederea depistarii unui eventual diabet asociat.
In numeroase cazuri masurile enumerate mai sus sint suficiente pentru a obtine scaderea tensiunii la lori normale. intr-o astfel de situatie pacientul poate avea o activitate profesionala si sociala fara restrictii.In cazul cind lorile tensionale nu scad prin masuri igienice si dietetice se recurge la medicatie hipotensi. Exista astazi o larga gama de medicamente care scad tensiunea arteriala. Utilizarea lor se prescrie de medic in raport cu severitatea hipertensiunii si caracteristicile ei. Se subliniaza ca la majoritatea medicamentelor care scad tensiunea arteriala efectul lor se instaleaza dupa citc zile pina la cite saptamini. Odata un astfel de tratament inceput iar tensiunea redusa la normal, tratamentul trebuie continuat neintrerupt sub control medical periodic. intreruperea unui tratament hipo-tensor este urmata de regula de revenirea lorilor tensionale la cifrele initiale si uneori peste ele, iar reducerea din nou a tensiunii se face din ce in ce mai greu.
S-a obsert ca masurarea lorilor tensionale riaza in cursul urmaririi cronice a bolnavilor si in raport cu persoana care masoara tensiunea arteriala.

Daca aceasta este un medic sau cadru mediu cu care bolnavul vine in contact ocazional, lorile sint mai mari. Daca tensiunea se masoara de catre pacient sau o ruda apropiata in mediul sau familiar, lorile sint adesea mai mici. Din aceste motive s-a recomandat ca hipertensivii sa aiba un aparat de tensiune propriu cu ajutorul caruia sa-si verifice:tn cind in cind lorile tensionale, paralel cu controlul periodic medical.