Este o inchidere
insuficienta a valvei tricuspide in sistola, permi-tind ca o parte din singele din ventriculul drept sa regurgiteze in atriul drept. in marea majoritate a cazurilor este produsa de largirea "meiului valvular concomitent cu o dilatatie a ventriculului drept. Restul sint lezionale cistigate sau congenitale. Este adeseori asociata unei alte valvulopatii.
Diagnosticul pozitiv : simptomele insuficientei tricuspide sint sarace. Dispneea este moderata la eforturi mari, in general lipseste si permite bolnavului elinostatismul. Chiar daca bolnavul, vechi suferind de o valvulopatie a inimii stingi, avea dispnee paroxistica sau edem pulmonar acut, dupa instalarea insuficientei tricuspide, aceste accidente dispar.
Semnele obiective sint mai numeroase. La inspectie se constata o distensiune a jugularelor, cu puls sistolic jugular, care permite diagnosticul. La palpare se observa ca socul apexian este mult deplasat in afara, ian* matitatea precordiala este marita in sens transversal.
Insuficienta valvei tricuspide este mai frecventa decit se considera mai de mult.
Diagnosticul este uneori diferit, deoarece insuficienta pura a tri-cuspidei este rara, in majoritatea cazurilor fiind insotita de afectiuni ale valvei mitrale sau aortice. Deseori este insotita si de o stenoza tricuspida de importanta variabila.
Totusi sint anumite semne care indruma diagnosticul.
Dispneea este prezenta, insa mai putin decit in alte cazuri valvu-lare. Efortul este limitat mai mult de senzatia de
oboseala musculara si mai putin de dispnee. Daca bolnavul a avut anterior o valvulopatie stinga insotita de dispnee paroxistica, edeme pulmonare, o data cu instalarea insuficientei tricuspide acestea dispar. Bolnavul poate sta culcat in pozitie orizontala, fara suferinta respiratorie. La inspectia generala se mai observa o cianoza difuza cu extremitati reci. Bolnavul se mai plinge de hepatalgie de efort, iar in regiunea hipocondi'ului drept se pot observa pulsatii, uneori si in epigastru. Aceasta pulsatie a ficatului trebuie deosebita de miscari transmise ficatului de catre inima dreapta sau de aorta. Diferentierea se poate face prin palparea bimanuala, care va pune in evidenta o adevarata expansiune sistolica a ficatului. in epigastru se observa contractiile inimii drepte mult marita, care r fi diferentiate de bataile aortei : acestea din urma se transmit postero-an-terior, iar cele ale ventriculului drept se transmit de sus in jos ; uneori, in epigastru putin sub rebordul costal sting se poate simti ventriculul drept marit. Tot in acelasi sens pledeaza si o marire in sens transversal a matitatii precordiale, cu socul apexian deplasat in afara.
Edemele si hepatomegalia sint predominante si cedeaza cu greu la tratament. Tot o staza venoasa tradeaza si
pulsul sistolic al venelor gitului. Acesta si cu expansiunea sistolica a ficatului constituie senine pabognomonice ale insuficientei tricuspidiene.
Auscultatia descopera un suflu sistolic in focarul tricuspidei cu iradieri in sus. Uneori, suflul se aude mai bine in stinga sternului si nu la baza apendicelui xifoid si preteaza la confuzie cu suflul sistolic mitral, in insuficienta tricuspidiana insa suflul sistolic nu se proa in axila stinga. O alta caracteristica a insuficientei tricuspidiene este intensificarea suriului in inspiratia profunda, fapt care poate fi verificat si fonocardiografic. in cazuri rare, insuficienta tricuspidiana poate fi descoperita numai fonocardiografic intracavitar. in cazurile dubioase si cind diagnosticul este esential pentru o eventuala interventie, este indispensabila cateterizarea cavitatilor drepte ale inimii cu inregistrarea presiunilor. Se va observa ca in sitsola ventriculara in loc ca presiunea intraatriala sa scada, se remarca o silitate a presiunii sau chiar o usoara crestere determinata de regurgitatia singelui din ventriculul drept in atriul drept. De asemenea, refluarea singelui in atriu se repercuteaza imediat si in venele mari de la baza gitului care prezinta puls sistolic jugular. Refluarea pe cava inferioara si suprahepatica explica expansiunea sistolica a ficatului.
aExamenul
radiologie prezinta o marire a cavitatilor cardiace drepte. Aspectul general al inimii foarte dilatate este uneori triunghiular animat de batai foarte slabe, care radica problema diagnosticului diferential ou perieardita, in care caz este necesara radiokimografia cordului. Campurile pulmonare pot sa fie foarte clare. Singurul semn mai caracteristic pentru insuficienta tricuspidiana este pulsatia sistolica a atriului drept.
HL'ctiroeardiografic, foarte adesea unda P este mult modificata, ampla si alungita (depaseste 0,12 secunde)), semne de deviatie axiala dreapta sau de hipertrofie ventriculara dreapta.
Dintre complicatiile mai frecvente trebuie citate
fibrilatia atriala si bigeminismul nelegat de administrare de digitala. De asemenea, elutia poate sa fie presarata de numeroase infarcte pulmonare. Ficatul permanent destins de staza poate sa se transforme intr-o
ciroza cardiaca, insa cu testele functionale hepatice alterate relativ tirziu.
Insuficienta tricuspidiana este in marea majoritate a cazurilor functionala prin dilatatia inelului valvei tricuspide. In cazurile de leziuni organice
mai frecvente decit se credea inainte
ea insoteste de obicei o leziune mitrala de cauza reumatismala. Cu totul exceptional, ea poate fi consecutiva unei
tumori carcinoide a
intestinului subtire.
Diagnosticul diferential se face cu o insuficienta mitrala, deoa-rece suflul sistolic poate avea un sediu atipic. Diferentierea se poate face radiologie si in special prin
cateterismul cardiac. De mentionat ca in distensiunile pseudoanevrismale ale atriului drept este posibil ca inregistrarea presiunilor intraatriale, ca si jugulografia sa mu fie concludente.
Diagnosticul diferential cu perieardita a fast mentionat mai sus ; .si ]a neie se recurge la catoterism.
