Sper, draga cititorule, ca nu i socoti randurile cu care incepe aceasta sectiune sumbre, ci doar realiste. De altfel, am incercat ca intreaga sectiune sa te indemne la realism si la o atitudine rationala fata de pericolele care iti pandesc sanatatea.
Pe acest pamant oamenii nu isi sfarsesc zilele in mod asemanator. Cauzele sfarsitului de viata difera in functie de rasa, de zona geografica si mai cu scama in functie de dezvoltarea sociala si economica a acelei zone. De exemplu, in tarile sarace domina bolile fatale date de subnutritie si de igiena proasta. in tarile calde moartea e provocata cu precadere de asa-numitelc boli tropicale - de regula boli infecti-oase date de microbi necunoscuti in alte zone. La populatiile din zonele dezvoltate economic cum ar fi Europa occidentala, America de Nord, Australia sudica, Noua Zeelan-da. Japonia si chiar o parte a Americii de Sud - predomina afectiunile fatale caracteristice vietii bune.

In Europa de Vest si in Statele Unite - zonele cele mai dezvoltate de pe glob -, 50% dintre oameni mor de boli cardiovasculare, in Europa de rasarit, asadar si in Romania, proportia deceselor prin boli cardiovasculare este mai mare, de circa 60%, iar uneori se apropie de 66%. Este imens: in zona noastra geografica, sase oameni din zece mor din pricina bolilor cardiovasculare.
Pentru a intelege ce inseamna acest lucru, sa privim putin elul urmator, in care sunt trecute principalele cauze de deces din Romania. Caci daca ne dam seama cat de gra si de atotprezente sunt bolile inimii in jurul nostru, atunci s-ar putea sa capatam si motivatia de a face tot ce trebuie pentru a le evita.

BOULE CARE-I UCID PE ROMANI

1. Boli cardiovasculare 60%

- boala coronariana ischemica 25%

- accidentele vasculare cerebrale 25%

- toate celelalte boli de inima 10%

2. Cancere15%

3. Traumatisme (in special rutiere) 10%

4. Boli respiratorii 5%

5. Boli digesti 5%

6. Toate celelalte boli 5%

Asadar, dupa bolile cardiovasculare, pe locul 2, dar la mare distanta - reprezentand 15% dintre decese, adica un sfert din cele cardiovasculare - se afla cancerele, altfel spus acele boli care ne cutremura si in fata carora medicina nu ofera o protectie prea eficienta.
Locul 3 pe lista ucigasilor e ocupat de traumatisme, in special prin accidente de circulatie, dar ele reprezinta doar una din zece cauze de deces. Bolile respiratorii si bolile digesti sunt, la randul lor, si mai putin cauzatoare de deces. Toate afectiunile fatale care mai raman - boli infectioase, congenitale s.a.m.d. - nu provoaca, luate impreuna, decat 5% din totalul deceselor romanilor. Cu alte cuvinte, daca vrem sa ne influentam lungimea vietii si calitatea ei, trebuie sa atacam in primul rand dusmanul principal, bolile cardiovasculare.
Care sunt aceste boli? Le-am trecut in revista in elul de mai jos. Presupunand ca ne facem un individual de a le evita, e important sa le cunoastem in primul rand din cauza riscului lor ridicat, pus in evidenta de primul el. Si e important sa le cunoastem, in al doilea rand, dat fiind ca exista masuri cu adevarat eficiente de prentie a lor. Trebuie, cu alte cuvinte, sa fim informati, iar sectiunea de fata incearca sa ofere cat mai multe informatii accesibile.

Principalele afectiuni cardiovasculare

1. Boala coronariana ischemica

- angina de piept sila

- angina de piept insila

- infarctul acut de miocard

2. Accidentele vasculare cerebrale

3. Hipertensiunea arteriala

4. Insuficienta cardiaca

5. Tulburarile de ritm si de conducere electrica

6. Bolile vallor cardiace si endocardita

7. Bolile muschiului cardiac (miocardului)

8. Bolile inlisului cardiac (pericardului)

9. Bolile cardiace congenitale

10. Tromboembolismul pulmonar

11. Alte boli cardiace, cardiopulmonare si cardiovasculare

Prima afectiune din el este denumita de medici boala ischemica a inimii sau boala coronariana ischemica pentru ca arterele care hranesc inima se numesc artere coronare si, atunci cand ele sunt pe jumatate astupate, exista o lipsa a sangelui la inima, adica o ischemie. Aceasta boala e responsabila de 25 din cele 60 de procente pe care le reprezinta bolile cardiovasculare in totalul cauzelor de deces la romani.
Accidentele vasculare cerebrale adica ruptura sau astuparea vaselor de sange din creier - sunt responsabile de alte 25 de procente.
Bolile trecute in el de la pozitia 5 la pozitia 11, luate impreuna, nu duc decat la 10% dintre decesele romanilor.
Pozitii aparte in acest el au hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca: acestea conduc de obicei la deces prin intermediul altor afectiuni. Astfel, hipertensiunea arteriala provoaca atat boala coronariana ischemica, cat si accidente vasculare cerebrale, insuficienta cardiaca sau tulburari de ritm; cu alte cuvinte, ea produce decesul prin complicatiile sale, reprezentand alte cateva boli din el. La randul sau, insuficienta cardiaca nu este o boala propriu-zisa, ci este ea insasi o complicatie o slabire a functiei inimii, care poate fi data de ischemie, de hipertensiunea arteriala, de bolile vallor inimii s.a.m.d.
Ce sunt bolile vallor cardiace? Supapele (valle) inimii, care dirijeaza fluxul sangelui de la plamani prin inima spre organe, pentru a le hrani, si de la organe inapoi prin inima spre plamani, pentru oxigenare, pot fi sau astupate sau rupte si deci incapabile de a-si indeplini functia.
Endocardita este infectarea foitei interne a inimii, cea care acopera in special valle.
Bolile miocardului sunt de obicei boli inflamatorii, dar rareori microbiene, care afecteaza muschiul inimii. Trebuie remarcat ca si ischemia afecteaza muschiul inimii, dar intr-o forma specifica, neinflamatorie.
Bolile pericardului afecteaza inlisul care pastreaza inima izolata de restul cutiei toracice, permitandu-i sa se contracte si sa se dilate fara sa existe o frecare prea mare cu organele din jur. Acest inlis se poate inflama, poate sa acumuleze lichid etc, provocand simptome destul de neplacute.
Bolile congenitale apar rar. Pot fi tratate de cele mai multe ori chirurgical, dar trebuie identificate din vreme.In el e trecut si tromboembolismul pulmonar, care, in ciuda denumirii, este o boala cardiovasculara. Survine cel mai des la bolnavii imobilizati la pat, ca o complicatie a altei suferinte gra. Stagnarea sangelui in membrele inferioare care nu se misca produce local cheaguri. Acestea se pot desprinde si se pot deplasa ulterior prin sistemul -nos si prin inima pana ajung in plamani, unde astupa vasele pulmonare, impiedicand oxigenarea sangelui.
Desigur, exista numeroase alte boli cardiace gra, dar mult mai rare. Grupate la pozitia 11 a elului, ele sunt raspunzatoare doar de un numar minor de decese.