Ofera informatii asupra aspectului temporal al jetului, precum si asupra conuratiei si orientarii acestuia in SM. Aprecierea se face cu incidentele AP4C sau AP2C.

1) Aspectul temporal al jetului in SM .

- in timpul relaxarii izovolumetrice, cand atat cat si VA sunt inchise, se constata prezenta unor urme de flux colorat in rosu, in AS, in vecinatatea (.5-67,A);
- la inceputul diastolei, odata cu deschiderea , portiunea AS situata imediat deasupra se coloreaza in rosu aprins, iar in VS, imediat sub apare o zona colorata in albastru, datorita fenomenului de aliasing (.5-67,B);
- ceva mai tarziu, zona centrala albastra din VS este inconjurata de nuante galben-portocalii, denotand turbulenta din vecinatatea jetului, luand aspectul de flacara de lumanare" (Rg.5-67,C)
- in mezodiastola, dispare zona albastra centrala, datorita scaderii vitezei centrale sub limita lui Nyquist, jetul devenind galben portocaliu omogen (.5-67,D); in SM severe, zona albastra centrala persista de-a lungul intregii diastole;
- in telediastola, la pacientii in ritm sinuzal, reapare zona albastra centrala si aspectul de flacara de lumanare, datorita cresterii vitezei fluxului odata cu sistola AS peste limita Nyquist (.5- 67,E).

2) Conuratia jetului in SM

- Jetul este situat central in VS si orientat spre apex la 48% din cazurile de SM. in aceste conditii, diametrul jetului poate fi uniform (.5-68,A) sau neuniform, luind aspectul de "ciuperca" (.5- 68,B);
- jetul este curbat pe traseul de la ta apexul VS in 43% din cazuri, cu aspect de "iatagan" (.5-68,C);
- in 9% din cazuri, jetul este excentric, fiind orientat anterior sau avand aspect bifid (.5-68,D).
Largimea bazei jetului este de cea. 8,5 mm si nu prezinta corelatii cu severitatea SM. Principalul aport al 2D-color-Dopp in examinarea SM consta in posibilitatea de a alinia cursorul C Dopp paralel cu jetul, astfel incat unghiul dintre fasciculul US si fluxul sanghin sa fie de 0 grade .

Diagnosticul ecocardiografic al unor forme etiopatogenice particulare de SM

1) SM subvalvulara are la baza leziuni

primare ale aparatului subvalvular mitral, contrastand morfologia normala a foitelor cu afectarea importanta a CT si muschilor papilari, contopite intr-o masa densa, fibroasa (15,18). Diagnosticul se realizeaza cu ajutorul Eco-2D, in incidente multiple . Se constata morfologia normala a A si P si conglomeratul ecogen imobil subvalvular

2) Calcifierea inelului mitral se asocieaza cu SM in 6% din cazuri (4). Reducerea orificiului se datoreste calcifierii inelului si scaderii mobilitatii bazei foitelor (.5-70). Deoarece cuspidele nu sunt afectate:
- in Eco-M si Eco-2D foitele sunt subtiri, mobile dar - la examinarea Doppler se constata cresterea Vmax transmitrala si a T1 /2P (4). PSAL-2rjfast
3) Restenozarea dupa comisurotomie ridica probleme diagnostice deosebite.
- in Eco-M se constata ingrosarea A, cu amplitudine DE normala; viteza pantei EF normala sau usor redusa, dar mai mare decat preoperator; miscare normala (posterioara) sau anormala (anterioara) a P in diastola .
- Eco-2D nu permite imetria corecta a A, datorita distorsiunii spatiale a orificiului mitral;
- C-Dopp sau P-Dopp devin tehnicile de electie pentru cuantificarea SM.
4) SM congenitala sunt foarte rare, se asociaza cu SA sau cu coarctatia aortica (3) si atunci cand nu se prezinta sub forma uneia din anomaliile anatomice ale care sunt expuse mai jos, are urmatoarele caractere EcoCG:
- in Eco-M aspectul este similar cu cel din SM reumatismala, dar criteriile clasice pentru cuantificare nu sunt utile (3);
- in Eco-2D se constata ingrosata, rigida, cu mobilitatea redusa si A scazuta ;
- C-Dopp si P-Dopp indica largirea spectrala a semnalului datorata turbulentei diastolice si cresterii Vmax (3).
Examenul EcoCG permite identificarea unor anomalii anatomice particulare ale care genereaza SM congenitale:
a) "in parasuta"- este caracterizata prin faptul ca un singur muschi papilar furnizeaza CT ambelor foite mitrale (3).
Aspectul Eco-M. foitele sunt subtiri, suple, pliabile desi executa miscari de tipul SM, adica cu scaderea vitezei pantei EF si miscarea diastolica anterioara a P (3). Punctul B pe traseul telediastolic a A devine proeminent (.5-71) . SIV este hipercontractil, prezentand o ingrosare sistolica mai mare de 100% (.5-72). Uneori aspectul Eco-M al seamana cu cel din stenoza subaortica din cardiomiopatia hipertrofica ().
Aspectul Ecc~2D. P apare anormal de lunga, iar orificiul apare deplasat mult anterior (Rg.5-73) (3). CT pot fi ingrosate sau sudate si converg toate spre un muschi papilar unic (hipoplazic sau nu) localizat in apexul VS (3,16,40) (Hg.5-74).
b) "in arcada"este caracterizata prin faptul ca CT se insera pe mai multi muschi papilari mici. Uneori se poate pune diagnosticul prin Eco-2D (3).

c) dubla este foarte rara. Apare ca doua orificii mitrale separate. Se diagnosticneaza cu Eco-2D in PSAS - (3) (.5-75).
d) Hipoplazia este caracterizata printr-un inel mitral si cuspide mitrale mai mici (3).
e) Atrezia se prezinta ca o malformatie extrem de grava, care este compatibila cu supravietuirea numai daca i se asociaza si alte anomalii (de tipul DSA). Eco-2D evidentiaza o banda ecogena imobila de tesut fibros care ocupa inelul (3).
f) SM supravalvulara (prin diafragm) este produsa de o membrana fibroasa cu insertie circumferentiala in AS, deasupra orificiului mitral (2). in-cursul examinarii Eco-2D se evidentiaza morfologia normala a si prezenta unui ecou linear constant deasupra acestuia, in lumenul AS (2) (.5-76).