El poate moti si crea incredere in sine. Aderatul inamic al organismului este graba permanenta.

Sophia Loren era in vizita la New York, cand hotii au intrat in camera sa de hotel, l-au cerut bijuteriile si au amenintat-o cu moartea copiilor sai daca nu avea de gand sa se supuna. Nu a avut alta solutie decat sa deschida seiful si sa le dea bijuteriile.

,Nu geti niciodata dupa lucruri care nu pot sa ga dupa voi. (Sophia Loren)

Sophia mi-a spus aceasta poveste tulburatoare la scurt timp dupa ce avusese loc. Mi-am exprimat compasiunea si i-am spus ca ii inteleg tristetea de a-si fi pierdut bijuteriile. A dat din umeri si mi-a spus: "Stii, eu am un moto in viata: sa nu gi niciodata dupa lucruri care nu pot ge dupa tine."
Aceasta vorba m-a impresionat imens, deoarece, in spatele sau, se afla multa intelepciune. Multe lucruri care ne supara si ne ingrijoreaza constant nu merita, pur si simplu, acest stres. De-a lungul carierei mele, experienta mi-a aratat ca 90% din situatiile care ne provoaca stres se dovedesc banale si irelente.
Am avut intotdeauna o atitudine relaxata fata de stres. Niciodata nu l-am privit ca pe ce pur negativ. Stresul poate fi extrem de motint - ne poate provoca. Ne forteaza sa infruntam problemele emotional.
Nu cred ca as fi devenit un medic bun fara o anumita doza de stres. intotdeauna mi-am dorit sa fac totul pentru pacientii mei. Daca, in clinica mea, cine era bolnav, nu ma puteam gandi la altce toata ziua. Presiunea sub care ma aflam ma facea sa am grija si mai mult de pacientii mei. Voiam sa stiu totul despre bolile lor. De aceea, stresul, in meseria mea, era un fel de motor care ma indemna sa fac mai mult si mai bine.
Problema cu stresul de astazi este ca acest motor nu mai asculta. Destul de bizar, exista tot mai multe descoperiri care se presupune ca ne-ar face slujba si viata mai usoare, dar niciodata nu s-au s atat de multi oameni ca se simt coplesiti.

O persoana din trei sufera de prea mult stres la serviciu.

a Stresul devine din ce in ce mai prezent: unul din trei oameni sufera de prea mult stres la serviciu.
a Stresul apare la persoane din ce in ce mai tinere: 50% dintre cei cu rste cuprinse intre 31 si 45 de ani se simt coplesiti de sarcinile de serviciu.
a Stresul afecteaza tot mai multe femei: in prezent, 40% se simt coplesite de munca fie la serviciu, fie acasa. Dublul rol al mamei muncitoare este, pentru femei, o pora tot mai mare. Jumatate dintre ele simt ca sunt supuse unui stres sporit.
a Stresul devine din ce in ce mai periculos. in Statele Unite, 60% dintre accidentele de munca sunt un rezultat direct al suprasolicitarii in timpul serviciului.

Stresul este intalnit acum in toate profesiile si la toate nivelurile sociale. El era cunoscut ca blestem al managerilor, dar asta se intampla demult. O ancheta a Organizatiei Mondiale a Sanatatii a dat la iveala faptul ca muncitorii si alti salariati sunt mult mai predispusi la stres decat intreprinzatorii. Cu cat unei persoane i se permite mai putin sa ia propriile decizii, cu atat mai probabil este sa se simta suprasolicitata.

Valium impotri stresului

Nu dovedim prea multa imaginatie in lucrurile pe care le facem ca sa combatem stresul. Multi iau, pur si simplu, un sedativ. Cred ca aceste medicamente sunt consumate cu prea mare usurinta. Si aceasta metoda trateaza numai simptomul, nu si cauza.
Am cunoscut un farmacist dintr-un orasel din Africa de Sud. Era foarte popular in urbea lui pentru ca, indiferent ce problema ar fi avut cine, el cunostea remediul. intr-o zi, a trebuit sa plece un timp si asistentul sau i-a preluat sarcinile, in lipsa lui, un pacient a intrat in farmacie si s-a s de o diaree severa. Asistentul s-a uitat in jur, printre sticlutele de medicamente, dar nu avea idee ce sa ii recomande. in cele din urma, ochii i-au cazut pe o sticluta cu lium. Si-a spus: "Poate ca, daca il voi calma pe pacient, se opri si diare-ea." Cand, in cele din urma, farmacistul s-a intors si a auzit ce facuse asistentul, s-a ingrozit si l-a concediat imediat. Cate zile mai tarziu, bietul asistent, acum ramas fara slujba, hoinarea pe strazi, cand s-a intalnit cu cel caruia ii nduse sticluta cu lium. "Am sa il intreb daca i-a fost de vreun ajutor", s-a gandit el. Asa ca s-a apropiat si l-a intrebat: "Ma scuzati, domnule, amintiti de mine?" "Da, mi-ati dat medicamentul pentru diaree." Asistentul l-a intrebat daca i-a fost de folos. Omul s-a gandit putin, dupa care i-a raspuns: "Ca sa fiu sincer, chiar m-a ajutat. inca imi mai murdaresc pantalonii, numai ca acum chiar nu imi mai pasa."
Stresul e la moda. Ne folosim de el ca referinta pentru orice ni se pare negativ in viata noastra. Dar cine sileste daca suntem provocati de o situatie sau daca ea ne preseaza? Noi insine. Puneti- in urmatoarea situatie: cu cinci minute inainte de ora terminarii programului, seful vine la dumneavoastra si spune ca vrea sa ii redactati, pana a doua zi dimineata, un discurs de trei ini. Acest lucru streseaza, deoarece aveti bilete la teatru in seara respecti. Ce faceti? Redactati la repezeala un discurs, alergati acasa sa schimbati si grabiti sa ajungeti la teatru. Ajungeti cu cinci minute inainte de a incepe piesa. Fumati repede o tigara in foaier si, apoi, prabusiti extenuati in scaun. Experimentati stresul in mod negativ, gasindu-l vinot pentru extenuarea dumneavoastra si pentru neputinta de a urmari ce se intampla pe scena. De fapt, ii invinotiti pe toti si pe toate, numai pe voi insi nu.

Cine decide, cu aderat, daca veti suferi sau nu de pe urma stresului? Chiar dumneavoastra!


Ati fi putut privi aceasta situatie ca pe o provocare. Ati fi putut decide sa ajungeti mai devreme cu o jumatate de ora a doua zi si sa redactati discursul. Acest lucru v-ar fi permis sa petreceti o seara minunata la teatru si nu ati fi avut parte de stres. Ceea ce vreau sa subliniez cu acest exemplu sunt urmatoarele:
a numai dumneavoastra decideti - de cele mai multe ori - daca sunteti supus stresului sau nu;
a ceea ce, de multe ori, numim stres este, de fapt, nerabdare si graba. Acestea sunt inamicele organismului dumneavoastra.
Privind lucrurile astfel, pare relativ simplu sa gestionam stresul, cel putin la inceput. Ganditi- ce anume v-a provocat tensiune in ultimele zile; probabil cate lucruri banale, iar acum vi se pare o prostie faptul ca v-au suparat.

Stresul la control: cat de mare este factorul dumneavoastra de stres?
Steve Burns, un cercetator american in domeniul stresului, a proiectat o scala cu care se poate masura nivelul stresului, insemnati fiecare intamplare petrecuta in ultimele 12 luni si factorul sau de stres.
1. Moartea unui partener sau a unei persoane dragi 100
2. Divort 60
3. Criza rstei a doua 604. Despartirea de un partener sau de o persoana draga 60
5. inchisoarea sau o pedeapsa cu suspendare 60
6. Moartea unui membru al familiei 60
7. Leziuni severe sau boala 45
8. Casatorie 45
9. Concediere sau pierderea slujbei 45
10. Reconcilierea cu un partener 40
11. Pensionare 40
12. Boala severa a unui membru al familiei 40

13. O slujba care solicita mai mult

de 40 de ore pe saptamana 35
14. Sarcina partenerei 35
15. Probleme in viata sexuala 35
16. Un nou membru in familie 35
17. O schimbare in viata sau statutul profesional 35
18. Schimbare in statutul financiar 35
19. Moartea unui prieten bun 30
20. Altercatii cu partenerul 25
21. Ipoteci, credite, imprumuturi 25
22. Contracte premature de imprumut, credit 25
23. Mai putin de opt ore de somn pe noapte 25
24. Schimbarea responsabilitatilor de serviciu 25
25. Probleme cu copin 25
26. Performanta fizica exceptionala (efort) 25
27. Partenerul incepe sa lucreze sau se pensioneaza 20
28. inceperea sau terminarea scolii 20
29. Schimbari in mediul de viata (renore,
o noua menajera, musafiri etc.) 2030. Schimbari in obiceiurile cotidiene
(dieta, fitness, renuntare la fumat) 20
31. Alergii cronice 20
32. Probleme cu superiorii (seful) 20
33. Schimbari in conditiile sau rutina de serviciu 15
34. Mutarea intr-o casa noua 15
35. Zilele premergatoare menstruatiei 15
36. Schimbari la scoala 15
37. Schimbari in activitatile religioase 15
38. Schimbari in activitatile sociale 15
39. O sanctiune salariala 10
40. Schimbare a frecventei intalnirilor de fam ii ie 10
41. Vacanta 10
42. Sezon de iarna 10

43. Infractiuni minore

(ex.: o amenda pentru parcare necorespunzatoare) 5

Acum calculati punctajul.

Zona rosie: peste 250 de puncte. Factorul de stres a

atins un nivel periculos.

Zona galbena: peste 150 de puncte. Puteti sa depasiti

stresul, daca intati sa il gestionati corect.

Zona verde: sub 150 de puncte. Viata este generoassa

cu tine.

Stresul nu e inamicul pe care ni l-am inchipuit. in realitate, el ne este aliat. Ne e de folos ca alibi perfect pentru obiceiurile noastre proaste. Ascultati-i pe oamenii care se justifica pentru ca fumeaza, beau, mananca prea repede, prea mult (sau prea putin!), nu fac miscare si nu au timp pentru familiile lor. Fireste: pentru ca se simt stresati.In viata, am fost supus stresului doar de trei ori demne de luat in consideratie. Toate aceste momente au avut legatura cu persoane care imi erau apropiate. Cand a doua mea sotie, Barbara, a divortat de mine, a fost o noua si dureroasa experienta: despartirea de o persoana poate fi uneori mai stresanta decat moartea acesteia. Atunci cand tatal meu a murit, am simtit o mare durere. Era un om foarte charismatic si eram foarte apropiati. A murit pe neasteptate.
A treia mare experienta stresanta a avut loc atunci cand eu si fiul meu cel mare am fost in canta impreuna. Avea zece ani pe atunci. S-a trezit brusc intr-o noapte, zbatandu-se sa respire. M-am gandit ca are laringita spasmodica si mi-am dat seama ca are nevoie de o traheostomie, dar nu aveam la mine niciun instrument medical, l-am dat niste medicamente pe care le aveam si l-am dus in baia pe care o umplusem cu abur dand drumul la dusul fierbinte. Brusc, a vomitat si, printr-o minune, obstructia cailor respiratorii a disparut. Cand ne-am intors in Cape Town, am consultat un medic pediatru, care m-a informat ca fiul meu suferea de un spasm laringal care disparea dupa ce vomita.

Stresul motiveaza

Prin acest exemplu, am incercat sa zugravesc o alta parte buna a stresului. El ne pune corpurile in pozitia optima pentru a reactiona corespunzator la factorii externi. in alte timpuri, aceasta tensiune ne pregatea pentru o batalie sau o retragere. in lumea moderna, stresul ne asigura ca suntem pregatiti sa depasim provocarile pe care le intalnim la serviciu sau in viata particulara. in cazul meu, stresul m-a ajutat sa depasesc tristetea, moartea si un potential pericol.

Cele mai multe dintre lucrurile care ne provoaca stres nu merita sa fie luate in consideratie.

Acum cunoastem cele mai importante caracteristici ale stresului:
a noi insine suntem cauza stresului, in cea mai mare parte;
a cele mai multe dintre lucrurile care ne provoaca stres nu merita sa fie luate in consideratie;
a stresul este un inger, deoarece ne motiveaza si ne provoaca;
a stresul este un diavol, deoarece ne permite sa il folosim ca scuza.

Pionierul cercetarilor in domeniul stresului, Hans Seyle, a impartit stresul in doua subcategorii: coplesirea si provocarea.
Provocarea defineste o presiune poziti: situatiile care ne dau senzatii placute, precum anticiparea fericita a unui rendez-vous, casatoria, marirea de salariu, inceperea unui nou modul in viata etc.
Coplesirea este opusul ei. Ne simtim coplesiti atunci cand suntem obligati sa facem fata unei provocari pe care nu o putem depasi.
Corpul nu diferentiaza, initial, stresul pozitiv de cel negativ. Sistemul nervos autonom initiaza, in mod automat, reactiile. Sunt produsi hormoni, tensiunea arteriala creste, la fel si pulsul. Respiratia este mai rapida.

Fenomenul Schwarzenegger": sportivii si femeile pot mult mai bine sa depaseasca stresul.

Pentru inima, producerea catecolaminelor (hormonii stresului noradrenalina si adrenalina) este importanta. Actiunea acestor doi hormoni poate fi simtita rapid: inima bate mai intens si, poate, mai rapid.
Doctorul Sepp Porta, cercetator in domeniul stresului la Universitatea din Graz (Austria), a silit, in 1989, ca hormonii numiti catecolamine nu au un sistem de reactie direct. Acest lucru inseamna ca celulele nervoase si glandele suprarenale continua sa distribuie tot mai multi astfel de hormoni, cata vreme situatia care a provocat aparitia stresului persista. Acesta este unul dintre motivele pentru care stresul continuu este atat de daunator inimii.
Cel mai bun tratament: sportul. Reducerea cantitatii de catecolamine are loc in mitocondrii, care se gasesc in celule, inclusiv in cele musculare. O persoana in buna forma fizica are mai multe celule musculare si, implicit, mai multe mitocondrii. Persoanele in buna forma fizica pot reduce mai repede cantitatea de catecolamina si, asadar, pot reduce mai rapid si stresul. Porta denumeste acest proces, in gluma, "fenomenul Schwarzenegger".
Sophia Loren nu are atatia muschi ca Schwarzenegger. V-ati putea gandi, in concluzie, ca nu poate reduce stresul la fel de repede ca el. Dar abordarea ei filozofica a vietii o asigura ca nu pune lucrurile prea mult la inima.